189,959 matches
-
noastre, încă semi-prezidențială, este un fin prețuitor de proze ale unor scriitori în viață, dl. Adrian Năstase se pronunță în maxime și aforisme din care poate oricând alcătui un elegant tom. Un critic de artă de incontestabilă pregătire conduce ministerul culturii, un nu mai puțin valoros critic literar, Academia Română. Tradițional în afara festinului, scriitorii clamează apocalipsa. Numai deoarece n-au atâta minte să se adreseze unui psihiatru competent care să-i restituie amabilei realități curarisiți, senini, apți, în fine să îmțeleagă că
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
istoria mentalităților și pentru istoria culturală. Iar recitirea lor în contextul din care au fost decupate poate produce destule surprize. Definitiv rupte de context au fost la noi, de pildă, cele cîteva fraze în care cronicarii și alți oameni de cultură din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea se refereau la originea romană a românilor, la originea latină a limbii, la unitatea locuitorilor din cele trei țări. Selecția pozitivă a funcționat coerent, reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
acumulată în decursul acestor "expediții" l-a condus la o înțelegere mai profundă a contextului sud-est-european, inclusiv a faptului că scindarea Europei îi privește, pînă la urmă, pe toți locuitorii ei. Din această perspectivă generoasă, integratoare, abordează Lepenies și destinul culturii germane, în conferințele pe care le-a ținut, în 1999, la Harvard. Prima - Exil și emigrație: supraviețuirea culturii germane este consacrată, în esență, raportului dintre politic și estetic de-a lungul evoluției societății germane, Sînt aduse în discuție cazurile unor
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
faptului că scindarea Europei îi privește, pînă la urmă, pe toți locuitorii ei. Din această perspectivă generoasă, integratoare, abordează Lepenies și destinul culturii germane, în conferințele pe care le-a ținut, în 1999, la Harvard. Prima - Exil și emigrație: supraviețuirea culturii germane este consacrată, în esență, raportului dintre politic și estetic de-a lungul evoluției societății germane, Sînt aduse în discuție cazurile unor Gottfried Benn sau Thomas Mann, opțiunea lor pentru alternativa exilului interior, în condițiile unui regim totalitar aberant, dar
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Thomas Mann, opțiunea lor pentru alternativa exilului interior, în condițiile unui regim totalitar aberant, dar mai cu seamă se insistă asupra modului paradoxal în care fascinația estetică a național-socialismului a condus la degenerescență etică. Cea de-a doua - Unificarea: sfîrșitul culturii germane - plasează această problematică în contextul mai larg al tentativelor de unificare a Europei actuale. Prelegerile, din care au fost extrase și fragmentele de mai jos, vor sta se pare la baza unei viitoare cărți. Cultural și politic În 1941
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de învățat despre istoria Ungariei și a vecinilor săi înainte de a mă angaja în aventura întemeierii de instituții. La Budapesta am avut și alte întrevederi în care umorul și ironia au jucat un rol mai puțin important. Discutînd cu ministrul Culturii despre ambițiosul meu proiect, am menționat numele colegilor maghiari cu care intenționam să colaborez. Pe măsură ce le nota, ministrul a început să murmure neliniștit: "Sînt prea mulți, sînt mult prea mulți."" Cînd l-am întrebat ce anume îl nemulțumea atît de
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
dificilă. În ceea ce mă privește, nu am pretenția "să contribui la viața morală și intelectuală a umanității", după cum spera Obert Clark Tanner cînd a inaugurat aceste cursuri. Nu pot decît să mă mulțumesc cu mult mai puțin. Subiectul ales este cultura germană, mai precis fenomenul de supraestimare a culturalului în detrimentul politicului. Așadar, adresez aici un avertisment cu privire la "viața intelectuală și morală" a unei țări și a unui continent, a Germaniei și a Europei. Lecții de relativizare a specificității Dacă există cu
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
și morală" a unei țări și a unui continent, a Germaniei și a Europei. Lecții de relativizare a specificității Dacă există cu adevărat o ideologie germană, ea rezidă în prevalența romantismului asupra iluminismului, a evului mediu asupra lumii moderne, a culturii asupra civilizației, a subiectivului asupra obiectivului, a comunității asupra societății și în cele din urmă în glorificarea specificului german. Acest "excepționalism" a constituit dintotdeauna motiv de mîndrie - și nu în ultimul rînd pentru că are baze culturale. Subiectivitatea, realitatea interioară, impusă
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
stilurile clasic și romantic în muzică, nu numai că au precedat formarea statului politic cu mai bine de o sută de ani: ele au fost resimțite ca acte politice propriu-zise și de atunci înainte orice evaziune din societate în sfera culturii și a vieții private a început să capete legitimitate. Rezumînd aceste idei într-o carte de-a mea de acum cîțiva ani, am fost încîntat să văd că Hans Magnus Enzensberger le cita pe larg într-unul din eseurile sale
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
mondial și pe care se simțeau îndreptățiți să le retipărească fără nici o modificare. În mod similar, studiul lui Thorstein Velben despre Germania imperială și revoluția industrială, publicat inițial în 1915, a fost retipărit în 1939. La prima vedere, Germania și cultura germană nu se schimbaseră absolut deloc. Germanul tipic Însă, nu numai germanii au fost cei care au văzut în vocația interiorității cel mai puternic ideal estetic, și totodată principalul impediment politic; într-un amestec de refuz și admirație, autorii străini
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
sau criticilor unor observatori din Occident). Se reproduc, azi, în presă, referate secrete dinainte de 1989 privind manuscrisele unor autori nonconformiști propuse editurilor, iar în aceste referate apare invariabil mențiunea: "cartea are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, stimați tovarăși de la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, subsemnatul, ca referent vigilent al lucrării, vă atrag atenția că ea nu poate fi publicată, pentru că nu respectă și chiar contrazice ideologia oficială". Un autor
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
RECENT". Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat la sfârșitul anului trecut la Editura Humanitas. H.-R. Patapievici, inteligență strălucită apărută imediat după 1989, ca un noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid și spectaculos, reușind să devină în numai câțiva ani o vedetă a lumii intelectuale. Ascensiunea lui este mai mult decât îmbucurătoare pentru toți cei care deplâng
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
să admire. S-a dezvoltat, împotriva lui H.-R. Patapievici, o adevărată "ură de clasă", trăită și propagată cu fervoare de autori care nu sunt și nu vor putea fi niciodată de clasa lui. H.-R. Patapievici are o vastă cultură filosofică, științifică și literară, pe care a început să și-o facă încă din timpul comunismului cu o încredere absurdă în viitor, încredere care până la urmă s-a dovedit mai realistă decât scepticismul altora. Această cultură, gândită și regândită critic
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
Patapievici are o vastă cultură filosofică, științifică și literară, pe care a început să și-o facă încă din timpul comunismului cu o încredere absurdă în viitor, încredere care până la urmă s-a dovedit mai realistă decât scepticismul altora. Această cultură, gândită și regândită critic, asumată, este mobilizată într-un mod original în fiecare întreprindere filosofică proprie, mărind până la un nivel aproape neverosimil eficiența efortului intelectual, dar și transformând textul într-un spectacol de erudiție. în plus, există la H.-R
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
își desfășoară atacurile după ritualul represaliilor la care erau supuși intelectualii cu o gândire independentă în regimul comunist. De incapacitatea lor de a se ridica la nivelul gândirii unui filosof mai putem râde, dar de atitudinea lor de polițiști ai culturii - nu. în stilul campaniilor de presă de altădată îndreptate împotriva "culturii burgheze", Ion Bogdan Lefter recurge la etichetări ideologice, care, dacă nu mai pot duce, ca pe vremuri, la arestarea autorului incriminat, vizează oricum marginalizarea lui. Luate în serios, acuzațiile
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
cu o gândire independentă în regimul comunist. De incapacitatea lor de a se ridica la nivelul gândirii unui filosof mai putem râde, dar de atitudinea lor de polițiști ai culturii - nu. în stilul campaniilor de presă de altădată îndreptate împotriva "culturii burgheze", Ion Bogdan Lefter recurge la etichetări ideologice, care, dacă nu mai pot duce, ca pe vremuri, la arestarea autorului incriminat, vizează oricum marginalizarea lui. Luate în serios, acuzațiile formulate de directorul Observatorului cultural ar putea avea drept rezultat trecerea
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
curaj al exprimării de sine care impune respectul. Aș spune în încheiere că această carte intră într-o anumită tradiție, în cadrul căreia trebuie judecată. O tradiție contestată de mulți, dar care nu e mai puțin una dintre marile tradiții ale culturii europene: tipul de demers care privește cu melancolie evoluțiile contemporane a demarat o dată cu modernitatea și există numeroși autori, de la Spengler la Jung (Gegenwart und Zukunft), de la Huizinga (Im Schatten von Morgen)... Pînă la autori din altă categorie, romancieri ca Milan
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
nimic, dar nici nu compromite prin exces de minuție, întregul. Extinderii informației i se adaugă o cumpănită explorare concentrată în adîncime. Proiecția vastă în stare să arunce punți spre sinteze între domeniile cele mai diferite, ceea ce presupune matură cunoaștere a culturii, și literaturii, dar și a cunoașterii problemelor epocii, altele decît cele abia menționate, Și, mai presus de orice, presupune știința celor trei autori ai "notelor" de a se aventura printre miile de pagini ale publicațiilor periodice românești interbelice de unde, prin
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
sub care e strivit filmul european în repertoriul curent al cinematografelor autohtone. Un scor bucureștean mai expresiv decît oricînd, în a doua jumătate a lunii ianuarie, de o perfecție cifrică absolută (exceptăm filmele programate la Cinematecă și la casele de cultură străine): 33-3 (cifra din urmă include și un film românesc - bineînțeles de Sergiu Nicolaescu, cum sînt și toate producțiile locului difuzate de TVR 2, și, se subînțelege, nu din producția actuală, ci furnizat de arhiva 100% partinică, via firma proprie
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
care amenință să ne fixeze pentru alți ani lungi proiectul de Lege a Cinematografiei, promovat - se înțelege din nou - de inevitabilul S. Nicolaescu, cu complicitatea fostului culturnic ceaușist Mihnea Gheorghiu, prezident pe viață la UCIN, și cu suportul Comisiei pentru cultură de la Senat, unde tronează Adrian Păunescu și, din aceeași sorginte politică, Eugen Florescu. Despre "legea strașnică" și despre "proasta administrație a cinematografelor de stat", care vor deveni însă și ele strașnice, ne-au dat asigurări capii mafiei de resort, lăfăindu
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
mințile. Iată că de o vreme încoace, Radu Anton Roman, șugubăț și năstrușnic în formulări, încearcă să ne inițieze în rafinamentele gastronomiei, să ne trezească simțurile, să ne introducă în fabulosul poveștilor din spațiul mioritic, să formeze acel tip de cultură imperios și armonios necesară unei civilizații. Un ritual aproape erotic, oricum, de o senzualitate pronunțată, se naște în relația și în modul de a exista propuse de Radu Anton Roman. În fapt, un spectacol al cărui regizor și protagonist este
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
documentară și de translare subtilă în ficțiune și în mitologie, această carte intitulată simplu, Balcic, aduce în discuție, pentru prima oară la o asemenea scară, una dintre cele mai spectaculoase și mai profunde sinteze artistice și sufletești din întreaga noastră cultură. Concepută ca o regresie paradiziacă în memorie și în copilărie, ca o fugă înapoi pe traseele inițiatice ale unor însemne ieșite de mult din planul comensurabil al realului, confesiunea Balcicăi Măciucă încearcă, prin diversitatea mijloacelor deja amintită, să înțeleagă mai
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
Luminița Marcu Nu mă pricep la antropologie, n-am vizitat decît în treacăt Muzeul Țăranului Român și, de altfel, trebuie să mărturisesc că împărtășesc împreună cu cîțiva prieteni un fel de jenă față de asemenea locuri la modă printre oamenii de cultură. Cu siguranță că la MȚR se întîmplă multe lucruri interesante, am citit despre efortul regretatului Horia Bernea de a repune pe picioare acestă instituție, cît am apucat să văd din interiorul clădirii respiră bun-gust și e cu totul și cu
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
e cu totul și cu totul altceva decît muzeele etnografice cu ștergare roșii pe pereți. în același timp și probabil fără vina celor care au gîndit proiectul, MȚR e și un loc numai bun de speculat de către descurcăreții într-ale culturii, de către cei care studiază cu frenezie țăranul român dacă s-ar putea cît mai departe de colbul satului tradițional. Cum n-o cunosc personal pe Irina Nicolau și deci n-am căzut pradă farmecului ei despre care am auzit și
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede că acestea creează semidocți, printr-un fel de "turism cognitiv" în care se angajează medici și arhitecți în goană după cultură generală. în consecință, alege să le vorbească "studenților deștepți" și tuturor acelora care nu caută o "carte de învățătură", ci una din care "cititorul să ia folos". Și cum fiecare e liber să ia ce-i place, eu am găsit
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]