1,164 matches
-
în ajutor cetele înaintate ale pecenegilor, românilor și bulgarilor din Balcani. Supraviețuitorii au fost exterminați de o cumplită ciumă izbucnită îndată după bătălie. Astfel că, în Câmpia Română stăpâni rămăseseră tot pecenegii. La aceștia s-au adăugat, în anul 1078, cumanii înrudiți cu ei, cu care au continuat să atace sudul Dunării și să ardă așezările până sub zidurile Adrianopolului, unde se încheie pacea sub Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081), prin intervenția celor trei principi pecegeni din Dobrogea. Noii veniți
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
et Facorum (Comanorum), maximam venationem captam hahente, sed vomere ac rastro pene experte campania”. Organizați în opt triburi mari, ale căror denumiri erau împrumutate de la culoarea cailor: alb, sur, cenușiu, roib, negru, în afară de Iazicapan, cu o demnitate socială deosebită etc., cumanii au instaurat un vast imperiu, care se întindea din Panonia și până la râul Laic (Ural), incluzând în el și întregul teritoriu al vechii Dacii. Regiunea dintre Nipru și Urali a fost numită Dești-Kipciak sau Cumania Albă, iar aceea dintre Nipru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să înfrângă pe români și pecenegi și să ocupe Transilvania. În 1210, comitele Ioachim din Sibiu avea deja o armată alcătuită din români, secui, sași și pecenegi, cu care pătrunde prin pasul de la Turnu-Roșu în Oltenia, unde învinge trei hănișori cumani. Pe doi îi ucide în lupte, iar pe al treilea, cu numele Karas, îl prinde și-l trimite regelui, care era în drum spre Vidin. Un an mai târziu, ungurii ajung în Țara Bârsei, unde încep să ia contact cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mahomed, sultanul Imperiului Corazmian, invadase și ocupase teritoriul dintre râul Ural și Marea Caspică. Este începutul sfârșitului acestui uriaș imperiu al stepelor, care va mai dura doar 33 de ani, până în anul 1241. Pentru a preîntâmpina incursiunile de pradă ale cumanilor, Andrei al II-lea, regele Ungariei, dăruiește, înainte de 7 Mai 1211, lui Hermann de Salza, marele maestru al Ordinului Teuton Țara Bârsei. În câțiva ani, vitejii cavaleri opresc cetele prădalnice în trecători și, ocupând munții cu versanturile de sud și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ani, vitejii cavaleri opresc cetele prădalnice în trecători și, ocupând munții cu versanturile de sud și răsărit, zidesc cetăți și cuprind teritoriul dintre Prahova-Ialomița și Siret, până la hotarele brodnicilor din Țara Brodnicilor, denumiri care vor dispare din istorie o dată cu Imperiul cumanilor. Pe urmele cavalerilor teutoni au pătruns curând misiunile catolice pentru creștinarea cumanilor, și apoi Coroanei ungare, după izgonirea cavalerilor teutoni, în primăvara anului 1225, când Andrei al II-lea se intitula și rege al Cumaniei și Țării Brodnicilor, adică al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
versanturile de sud și răsărit, zidesc cetăți și cuprind teritoriul dintre Prahova-Ialomița și Siret, până la hotarele brodnicilor din Țara Brodnicilor, denumiri care vor dispare din istorie o dată cu Imperiul cumanilor. Pe urmele cavalerilor teutoni au pătruns curând misiunile catolice pentru creștinarea cumanilor, și apoi Coroanei ungare, după izgonirea cavalerilor teutoni, în primăvara anului 1225, când Andrei al II-lea se intitula și rege al Cumaniei și Țării Brodnicilor, adică al Țării Românești și Moldovei. Bortz-Membrock, cel de-al patrulea principe cuman din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Coroanei ungare, după izgonirea cavalerilor teutoni, în primăvara anului 1225, când Andrei al II-lea se intitula și rege al Cumaniei și Țării Brodnicilor, adică al Țării Românești și Moldovei. Bortz-Membrock, cel de-al patrulea principe cuman din ierarhia ducilor cumani (cel mai mare dintre ei, Kotian, purtând titlul de mare han), care stăpânea peste toată Cumania Neagră dintre Carpați și Nipru, veni la Milcov. Aici, după ce se boteză cu 2.000 de nobili și 15.000 de oameni, naș fiind
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mort în curând, probabil în luptele de la Haliri, și îngropat o dată cu fiul său Burch, în catedrala Episcopiei de Milcov?, ne-a rămas denumirea de Borcea pentru un braț și o baltă a Dunării?. Până unde se va fi întins Episcopia cumanilor, este greu de știut. O încercare de a o limita a fost, totuși, făcută. În hotarele vag indicate, în anul 1231 și în anii următori, constatăm că în jurisdicția ei se aflau și foarte mulți români, având episcopi ortodocși. Fapt
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în război cu bulgarii, unde avea să moară căpetenia secuilor Bogomir. După războiul de răzbunare a morții lui Bogomir, dus tot la Vidin, în anul 1237, călugării dominicani predicau „pentru convertirea Țării Severinului”... „în Severn și în locurile vecine, la cumani și români”, iar papa trimitea un legat la țarul Ivan Asan, pe care-l recomanda și clerului „din Bulgaria și Valachia”. Ne aflăm în momentul în care dominația Coroanei ungare se întinsese la sud de Carpați până la malul stâng al
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
toamna anului 1219, o armată de 200.000 de călăreți, pe care o împărți în cinci mari corpuri a câte 40.000 de oameni fiecare. Obiectivul urmărit era distrugerea Imperiului Horezmian (Corazm), stăpânit de Mahomed, care bătuse în 1208 pe cumani și le ocupase regiunea dintre Urali-Volga și Marea Caspică. Corpul din dreapta, condus de fiii săi, Giagatai și Ogodai, aveau să plece de la munții Altai cu direcția fluviului Ural. Corpul din stânga, dirijat de șeful statului major, Subotai-bagatur și generalul Gebe, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ambuscadă pregătită de Gebe la Hunan și măcelărită Astfel, cu trecătorile munților neapărate de nimeni, ei apar la nordul munților Caucaz, unde găsesc, în câmpie, pe alani, numiți ași sau iași, creștini urmași ai vechilor sarmați, pe lesghieni, circazieni și cumani uniți și gata de luptă. În bătălia angajată, la 4 februarie 1222, Subotai și Gebe, pierzând destui oameni, au fost nevoiți să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți, dacă n-ar fi cumpărat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și gata de luptă. În bătălia angajată, la 4 februarie 1222, Subotai și Gebe, pierzând destui oameni, au fost nevoiți să se retragă spre poalele munților. Aici, înconjurați complet, ar fi putut fi nimiciți, dacă n-ar fi cumpărat pe cumani cu daruri și promisiuni, despărțindu-i de aliații lor, după ce evocară printr-o solie și fraternitatea turco-mongolă „Noi suntem turci, ca voi, iar voi vă aliați cu popoare străine împotriva fraților voștri! Să încheiem pace! Vă vom da aur și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
el și oastea sa, hanul cuman Iurie Conceac părăsește câmpul de batălie. Fără ajutorul lui, alanii și circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din momentul de slăbiciune, se iau după urmele cumanilor și încep a-i tăia, luându-le înapoi darurile. Surprinși de o astfel de comportare perfidă, cumanii, în loc să se adune pentru a începe lupta, se împrăștiară în toate direcțiile, căutând adăpost, unii prin păduri, alții spre munți, și o mare
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din momentul de slăbiciune, se iau după urmele cumanilor și încep a-i tăia, luându-le înapoi darurile. Surprinși de o astfel de comportare perfidă, cumanii, în loc să se adune pentru a începe lupta, se împrăștiară în toate direcțiile, căutând adăpost, unii prin păduri, alții spre munți, și o mare parte în țara rușilor. Gebe și Subotai, nemaiîntâlnind nici o rezistență serioasă, ocupă în primăvară toată regiunea dintre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oștile. Spre toamnă, ei reîncep cuceririle și, traversând Donul, devastează malurile Mării de Azov și Crimeii până la gurile Niprului, iar în 17 ianuarie 1223 iau cu asalt orașul Sudacu din Crimeea, unde făceau comerț genovezii și venețienii, care plăteau tribut cumanilor. BĂTĂLIA DE LA CALCA DIN 16 IUNIE 1223 ȘI CELE DINTÂI RAPORTURI ALE ROMÂNILOR CU MONGOLII Prin ocuparea regiunilor Donului inferior și a Sudacului, (cunoscut uneori și sub numele Soldaia), mongolii desființaseră nu numai Cumania Albă până la Nipru, dar au dat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regiunilor Donului inferior și a Sudacului, (cunoscut uneori și sub numele Soldaia), mongolii desființaseră nu numai Cumania Albă până la Nipru, dar au dat o grea lovitură economică Imperiului Stepelor din Dești-Kipciak. Acesta era cel mai important centru comercial, în care cumanii vindeau sclavi de ambele sexe, piei de vulpi, de castori, de lupi și alte animale și cumpărau, în schimb, grâne, dar mai ales stofe și articole de lux din Orient, aduse de corăbieri. Pentru a opri înaintarea mongolă, a recupera
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alte animale și cumpărau, în schimb, grâne, dar mai ales stofe și articole de lux din Orient, aduse de corăbieri. Pentru a opri înaintarea mongolă, a recupera Cumania Albă și a recuceri portul pierdut, pe lângă dorința de a răzbuna pe cumanii hanului Iurie Conceac, uciși în mod perfid, în anul 1222, marele han Cuten ceru, în grabă, ajutor ginerelui său, Matislav Matislavici cel Îndrăzneț, principele Haliciului, căruia îi trimise în dar cămile, cai, vite și alte lucruri de valoare. Acesta reuși
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Acesta reuși să închege o coaliție a principilor ruși, Daniel Romanovici al Volâniei, Matislav Romanovici de Kiev, Matislav Sviatoslavici de Cernigov și Matislav cel Mut de Peresopnite și cu o oaste de 80.000 ruși porni din Kiev în ajutorul cumanilor, după ce 10 soli tătari îi oferiră pacea. Mărșăluind 17 zile prin stepă, aliații ajunseră în 31 mai 1223, la Cortița, în apropiere de Oleșie (azi Alexandrov), la gurile Niprului (și nu la Calca, cum s-a scris în literatura istorică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
literatura istorică până în prezent). Acolo îi aștepta marele han Kotian cu cetele cnejilor din Podolia, Iurie Domajirici și Derijicrai Volodislavici, venite în 1000 de luntri, pe Nistru apoi pe Marea Neagră și cu hoardele sale. Acestea din urmă erau formate din cumanii de la Nipru, din acei din Moldova de Sus, numită pe atunci Cumania (Neagră), din brodnici, în frunte cu voievodul lor Ploscânea din Moldova de Jos, cunoscută din actele emise de Coroana Ungară și bulele papale Terra Brodnicorum. Nu lipseau, desigur
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în izvoarele bizantine, blaci sau valati în textele latine din anii 1210 și 1222, referitoare la Episcopia cumană din Țara Românească, ori caraulaghi (călăreții negri) în cele orientale. Doar mai luptaseră alături de pecenegi în 1070 și de brodnici și de cumani, în 1199, ori sub numele de berladnici (în număr de 6.000) în ajutorul lui Ivanco Rostoslavici împreună cu aceiași cumani, în 1159, în contra Haliciului. Într-un act din 1250, se arată că țările de unde veneau ei, Cumania și Brodnicia, erau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Românească, ori caraulaghi (călăreții negri) în cele orientale. Doar mai luptaseră alături de pecenegi în 1070 și de brodnici și de cumani, în 1199, ori sub numele de berladnici (în număr de 6.000) în ajutorul lui Ivanco Rostoslavici împreună cu aceiași cumani, în 1159, în contra Haliciului. Într-un act din 1250, se arată că țările de unde veneau ei, Cumania și Brodnicia, erau așezate între Rusia și Bulgaria. În primele trei zile ale lunii iunie, principii ruși nu izbutiseră să aleagă un comandant
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și hărțuială făcută de către Subotai, Gebe își pregătise locul unde avea să primească bătălia. Încurajați de victoria obținută în cele două ciocniri cu străjile și de fuga necontenită a acestora, Daniel Romanovici cu oastea sa și o avangardă alcătuită din cumani, fără să-și odihnească oamenii și să-i aștepte pe Matislav de Kiev cu grosul forțelor sale și pe brodnici, trece, la 16 iunie 1223, pe malul răsăritean al acestui râu, urmat îndeaproape de Matislav de Halici și socrul acestuia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oamenii și să-i aștepte pe Matislav de Kiev cu grosul forțelor sale și pe brodnici, trece, la 16 iunie 1223, pe malul răsăritean al acestui râu, urmat îndeaproape de Matislav de Halici și socrul acestuia, Kotian, marele han al cumanilor. Înainte, însă, de a-și fi regrupat trupele, deodată s-au văzut înconjurați de tătari și atacați din toate părțile de o deasă ploaie de săgeți. Primii care au intrat în dezordine au fost cumanii, apoi oastea lui Daniel Romanovici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acestuia, Kotian, marele han al cumanilor. Înainte, însă, de a-și fi regrupat trupele, deodată s-au văzut înconjurați de tătari și atacați din toate părțile de o deasă ploaie de săgeți. Primii care au intrat în dezordine au fost cumanii, apoi oastea lui Daniel Romanovici, cu toată vitejia acestuia, care nu a părăsit bătălia decât târziu, deși a primit o săgeată în piept, și, în cele din urmă, Matislav de Halici și Kotian. Cu caii bine odihniți, mongolii, ieșind din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Kotian. Cu caii bine odihniți, mongolii, ieșind din ascunzișurile lor, se întreceau în urmărirea și săgetarea fugarilor. „Bătălia - scrie Ibn-el-Asîr - a fost una din cele mai înverșunate și a ținut mai multe zile; dar în sfârșit tătarii au ieșit învingători, cumanii și rușii fiind cu desăvârșire înfrânți. O fugă în debandadă dinaintea urmăritorilor a ușurat uciderea unei mari părți din ei; toate bagajele au căzut în mâinile tătarilor. Cei ce au putut scăpa, iar aceștia au fost foarte puțini la număr
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]