1,180 matches
-
demisionat, îi trimiți exemplarul la "Orchestra Radio" și domnului vice la Facultatea de Istorie. S-a cam lungit lista! Câte un exemplar colegilor diplomați, pentru documentare la unii și "baterea obrazului" la alții. Mai ai? Da. Pentru frați, surori, cumnați, cumnate, nepoți, vecini... Să mă căineze sau să gândească: "Uite-al dracului! Bănuiam eu ceva!" Oprește-te omule, c-ai să ajungi la un tiraj mai ceva decât "Codul lui Da Vinci"! M-am oprit! Da' dacă-mi mai vine vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
elegantă și frumoasă - Mariana - era asistentă medicală la liceul nostru, prietenă cu mama mea - Iulian - un nepot de-al prietenei mele F., un băiat timid și cuminte cum rar vezi, a muncit în fabrică de la 16 ani - Geta - o fostă cumnată, venită cu ideea de a-și „reface” viața (ce o fi însemnând asta?) - Rodica - o altă vecină, cu un soț leneș și rău și un copil de crescut - Marian - fost coleg de muncă, un băiat cuminte și harnic. Câteodată lucram
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
voi lăsa dus la spital, de unde nu mi se va mai da drumul: hemoragie internă, melenă. Situația Doinei: între moartea fratelui, internarea cu forța a soțului (cu perspectiva de a fi operat), doi nepoți orfani acum de ambii părinți, o cumnată ticăloasă și o înmormântare la țară, cu rubedenii care uneltesc și altele care o îndeamnă „să nu se lase”, toate urmărind-o să vadă cum se descurcă, dacă se achită satisfăcător de îndatoririle ce-i revin ca soră... Deocamdată însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un enorm vultur roșu, ținând în cioc o scobitoare lungă cât o lance. Banal desen comercial din care, totuși, fragilele bețișoare de lemn își trag, ca printr-o vrajă, o longevitate înspăimântătoare. Între timp, au murit părinții și bunicii Doinei, cumnata și fratele ei, mama - iar tata și chiar eu am îmbătrânit; ele, în schimb, au rămas intacte, în cutiile nedesfăcute, ai zice nou-nouțe (unde zac totuși, frumos așezate în straturi, de o jumătate de veac), dintre care doar câteva au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe un vas până la aceea de actor, pentru ca, în cele din urmă, să se apuce de scormonirea ruinelor Ghighiului și Celeiului, sub care presupune că s-ar găsi monede antice. Lăcomia îi este sporită demențial de pasiunea stârnită de viitoarea cumnată, pe care o vrea pentru el. Ambele năzuințe par a se împlini simultan. Săpând într-un bordei din curte, Constantin găsește o comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de viitoarea cumnată, pe care o vrea pentru el. Ambele năzuințe par a se împlini simultan. Săpând într-un bordei din curte, Constantin găsește o comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și ea de priveliștea aurului pâlpâitor, îi cade în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își ucide fratele apărut în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
mânerul de la broasca ușii!?”. Iar securistul îmi răspundea: „Nu-mi pun astfel de întrebări”. Ca să mă constrângă la declarații în anchetă, l-au arestat pe tatăl meu, pe mama mea, pe sora mea Elisabeta, pe fratele meu Francisc și pe cumnata mea Marieta. Și în anchetă mi-i aduceau pe rând în camera de anchetă, îi țineau cu fața la perete și cu diferite întrebări îi determinau pe ai mei să facă declarații împotriva mea. În urma acestor fapte m-au introdus iarăși în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca nici o suflare omenească să nu părăsească fortăreața. Ducele călărea În frunte, lângă Arnold cel cu ochi de pisică, cugetând la cele petrecute cu puțin Înainte. Trecuse pe la ducesa Sophie, cu care se sfătuise Între patru ochi. — Nobilă doamnă și cumnată, spuse el. Sunt peste măsură de tulburat. Nu vreau să te sperii și să te Întristezi, dar mărturisesc că am motive să cred că nobilul meu frate a căzut Într-o cursă. Nu știu despre ce e vorba și asta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
i s-a Întâmplat? Mișcat la culme, tânărul duce Încercă s-o liniștească, explicându-i că se teme mai ales pentru ziua de mâine și că, orice ar fi, nimeni n-ar cuteza să se atingă de stăpân. — Nădăjduiesc, dragă cumnată, că Îngrijorarea noastră este de prisos. Oricum, nu pot lăsa lucrurile În voia lor. Plec cu cavalerii noștri să-l căutăm. Poate are nevoie de ajutor. Poate că n-are și ne ducem de pomană. Oricum, mai bine mai devreme
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu pot lăsa lucrurile În voia lor. Plec cu cavalerii noștri să-l căutăm. Poate are nevoie de ajutor. Poate că n-are și ne ducem de pomană. Oricum, mai bine mai devreme decât mai târziu... Roagă-te Sfintei Fecioare, cumnată Sophie. Ea ascultă totdeauna rugăciunile sufletelor curate. Să nădăjduim că totul va fi bine! Își luă rămas-bun de la femeia Înlăcrimată și dădu să plece. În timp ce se Îndrepta spre ușă, ochii lui ageri vă zură o draperie care se mișca ușor
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
parte și de bucurii și de necazuri. A vărsat nenumărate lacrimi la necazuri, de pildă, când a pierdut cei doi copii ce s-au stins la vârste fragede, de boli ale copilăriei sau când se lovea de intrigile și șicanele cumnatei Marița, care prinsese ciudă pe ea datorită faptului că ea, ca noră, era foarte îndrăgită de socri, părinții lui Costache. A avut prilejuri, mai puține, ce-i drept, să verse și lacrimi de bucurie cînd a avut împliniri după vrerea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mult decât propriile lor fiice, Marița și Ileana care, deși locuiau în apropiere, nu veneau să-și vadă zile întregi părinții bătrâni și atinși de beteșugurile vârstei. Unde mai pui că nu puteau să o sufere pe Maria, în special cumnata mai mare, Marița, care bombănea ce „caută venetica asta din Cursești pe aici”. Prinsese ciudă pe fratele ei, Costache și pe cei din familia lui, socotind că a fost nedreptățită de părinții ei la împărțirea averii. Bătrânul Ion Gheorghiu era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fată Marica și doi băieți, Ion și Gheorghe, despre care pomenim aici, deoarece vor fi eroii unui conflict între neamuri, așa cum se mai întâmplă în lumea satelor românești. Marița fiind o fire răutăcioasă și invidioasă, nutrea ură puternică atât față de cumnată-sa Ileana, soția lui Ion, fratele lui Ghiță Ciotacu, că-și făcuse o casă mai mare, cât și în special pe cumnata Maria, nevasta fratelui Costache pentru că ea, o străină, o „venetică”, cum o numea ea furioasă, a izbutit să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai întâmplă în lumea satelor românești. Marița fiind o fire răutăcioasă și invidioasă, nutrea ură puternică atât față de cumnată-sa Ileana, soția lui Ion, fratele lui Ghiță Ciotacu, că-și făcuse o casă mai mare, cât și în special pe cumnata Maria, nevasta fratelui Costache pentru că ea, o străină, o „venetică”, cum o numea ea furioasă, a izbutit să câștige dragostea părinților ei, Ruxanda și Ion Gheorghiu. Neputând să-și reverse furia și invidia ei asupra dușmancelor, se descărca asupra lui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
notarul nu accepta să întocmească actele de vânzarecumpărare, pentru că legile din vremea aceea nu dădea dreptul noilor veniți în sate, nici lor și nici rudelor apropiate, să cumpere pământ. „înseamnă că nici frate-miu Costache, nici „țiganca de la Cursești”, (adică cumnată-sa, Maria), n-au dreptul să cumpere pământ pe numele lor”. Mintea ei drăcească urzi un plan prin care săși satisfacă setea de răzbunare. I-l destăinuise și soră-si, Ileana, dar aceasta nu s-a învoit să fie și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
părintească va stârni și mai puternic ura și invidia celor două surori. Maria, cu vocea ei sfioasă, le mulțumi cu recunoștință că s-au gândit și la ea, făcându-i parte, și-i trecu prin minte cum se vor strofoca cumnatele ei, care o batjocoreau fără să contenească, numind-o „venetica și țiganca de la Cursești”. Ca să nu stea degeaba schimbă așternutul din paturile bătrânilor și le strânse pe cele vechi, să le ducă acasă pentru a le spăla. Deși de felul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache dar am și multe împliniri. Sunt mândră de copiii ce i-am crescut, l-ai văzut pe Mihăiță. Dacă mai stai, ai s-o vezi și pe Emilia, când se întoarce de la evreul unde învață croitorie. Am vorbit cu cumnata de la Galați și poate că va merge la ea, ca să-și facă un rost mai bun, că viața la oraș este mai ușoară. Să știi că a vorbit cu un flăcău de aici, erau potriviți, frumușei amândoi, băiatul era dintro
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nedumeriri din lumea satelor. Cei de la Cursești au început să vorbească despre prețurile scăzute ce le primeau pentru produsele lor, adică cerealele ce trebuiau să le vândă la oboare și târguri ca să mai facă rost de ceva bani. − Ia spune, cumnate Costache, că ești mai umblat cu chiriile pentru negustori sau pentru boier și auzi mai multe...cum pot să scadă mereu cerealiștii iștia evrei costul sacului de grâu, de la an la an, da’ marfa din prăvăliile lor e din ce în ce mai scumpă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lămurit cu unele lucruri, dar trebuie să le spună mai pe înțelesul lor, de oameni mai puțin școliți. Aruncă o scurtă privire spre socrul lui Ghiță, moș Negruș, trase aer în piept și privindu-și cumnatul în ochi spuse: − Apăi, cumnate, îmi pare mie că nu prea știi de trebile politice din țară. Nici eu nu le cunosc prea bine dar am înțeles câte ceva din ce ne mai spune domnul învățător, sau cei din tîrg care mai citesc gazetele.Oamenii o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vedea eu cum ajung so fac și pe asta” și îndemnă caii care trecuseră din trap la pas, să-și iuțească mersul. Capitolul X Adio și nu te vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Alexandru de la vale. Hai, vino și descuie portița, că am să -ți spun ceva; − îndată, Ileană, numai să dau oleacă de apă pe mâini și vin; își clăti mâinile, le șterse cu pestelca, apoi deschise portița poftind-o pe cumnată-sa înăuntru. − Bună ziua, cumnată și bine te-am găsit! − Bună ziua și hai în casă că s-a cam răcit vremea; − Da, așa-i, da’ eu cred că nu intru, mă cam grăbesc. Da’ cred că și dumneata o să te cam
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Hai, vino și descuie portița, că am să -ți spun ceva; − îndată, Ileană, numai să dau oleacă de apă pe mâini și vin; își clăti mâinile, le șterse cu pestelca, apoi deschise portița poftind-o pe cumnată-sa înăuntru. − Bună ziua, cumnată și bine te-am găsit! − Bună ziua și hai în casă că s-a cam răcit vremea; − Da, așa-i, da’ eu cred că nu intru, mă cam grăbesc. Da’ cred că și dumneata o să te cam grăbești când ți-oi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cred că nu intru, mă cam grăbesc. Da’ cred că și dumneata o să te cam grăbești când ți-oi spune ce am aflat; Maria simți un fior, presimțind să afle vreo veste rea după cum arăta chipul Ilenei. − Da’ spune odată, cumnată, că nu mai am răbdare, nici liniște; − Așa-i, că și eu am înlemnit când am aflat. Am fost la părinții mei la Armășoaia și ducându-mă la prăvălie să iau niște sare și drojdie pentru pâine, m-am întâlnit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și drojdie pentru pâine, m-am întâlnit cu Toader a lui Axinte, bărbatul lui Tinca, sora matale de la Cursești-Deal, care fusese la Ileana Gâză și se gândea să vină la matale la Pungești... − Da’ spune odată despre ce e vorba, cumnată, că nu mai am răbdare. Dă-i drumul și spune ce s-a întâmplat? − Trebuia să-ți spună Toader Axinte, da’ el mia spus mie să-ți spun, că el nu mai avea timp, are mult de lucru...mama matale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
el mia spus mie să-ți spun, că el nu mai avea timp, are mult de lucru...mama matale, mătușa Elena, a murit azi dimineață. Cred că a lăsat-o inima... Se îmbrățișară amândouă plângând, Ileana mai mult de jalea cumnatei sale dar și amintindu-și de mama Elena, care le-a fost o pildă de înțelepciune și purtare. Amândouă, și Maria și Ileana, cumnată-sa, au trăit la Pungești, departe de locurile unde copilăriseră, adică Cursești-Deal și Armășoaia. Oftară amândouă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]