1,079 matches
-
sublinia talia zveltă, deloc alterată de trecerea timpului. — Ai umeri frumoși, îi spusese Ion mai demult. Parcă ai fi practicat înotul în copilărie. Ai și un corp frumos, bine proporționat, chiar atrăgător, adăugase, cântărind-o din ochi cu un zâmbet cunoscător. Fusese singura dată când îi făcuse un compliment. Asta se întâmplase după ce venise la domnul Martin acasă, să o ceară de nevastă, iar ea acceptase. De ce nu l-ar fi acceptat? Părea a fi un ins pregătit să trăiască și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
În cotidienele locale - spațiu publicitar. Să ne plasăm și așa anunțurile, el avea să le aranjeze grafic. Iată ce a ieșit, În câteva exemple: POET INVARIABIL. CEDEZ VOL. II. INEDITE. SALVEZ RASA ALBĂ. AȘTEPT PROVINCIA. CONVENȚIA DE LA VIENA: NUMAI PENTRU CUNOSCĂTORI ȘI PLICTISIȚI. HÂRTIE DE ÎMPACHETAT CU DOMNUL IISUS. LIBER PROFESIONIST AL DECENȚEI. ÎNCERC SĂ EXAGEREZ. AȘTEPT CONFIRMAREA. TRATAT DE ÎMBĂLSĂMARE. VÂND. RANĂ ULTRAMODERNĂ. COD PATRIA. FUMĂTOR EXISTENȚIALIST. RUS. SOLICIT ADMIRATOARE. VINERI ORA 17. BISERICA MOALE COLȚ STRADA INEVITABILULUI. TRICOU NEGRU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu-i așa?// Iar coapsele mele se întind încet în pat, mai puțin/ albe, mai puțin fierbinți decât la început.// Și dacă această tristețe vă molipsește, înseamnă că e/ a voastră de mult.". Se remarcă ușor ezitarea și ambivalența subiectului cunoscător. Viața în colectiv îi apare, pe de o parte, ca un cadru osificat de rutină, uzură, masificare progresivă. Pe de altă parte, nu se poate dezice de acest set de experiențe (de)formatoare. Ele au intrat în alcătuirea intimă a
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
loc chiar în acest spațiu. Cu ocazia “Zilelor municipiului Baia- Mare”, tânărul primar Cătălin Cherecheș a avut o inițiativă extraordinară, programând o adevărată “Gală a muzicii ușoare românești” acest motiv atmosfera a fost una de concert, cu un public elevat, cunoscător și doritor să-și revadă idolii după atâția ani de “secetă”. Și a mai contat foarte mult ceva: organizarea impecabilă, cu cort de protocol ca la Roland Garros, și mai ales scena (de toate aspectele tehnice s-a ocupat Doru
?lag?rul rom?nesc la Baia Mare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83748_a_85073]
-
auditive (acustica problematică a sălii față de perfecțiunea templului Festspielhaus), însă nesemnificative în raport cu entuziasmul meu wagnerian. Toate micile temeri mi-au fost risipite încă de la intrare. Cele câteva scaune goale, fapt rarissim in timpul festivalului, indicau prezența unui public pasionat și cunoscător. Foarte mulți tineri.Înaintea concertului domnea o stare de fierbere diferită de mondenitățile serilor precedente. Pe scaunul alăturat s-a așezat, vizibil emoționat, Horia Roman Patapievici. Formulele de salut scurte, înlocuite mai degrabă cu zâmbete largi, demonstrau nerăbadarea și curiozitatea
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
Albă și Chilia; ceea ce va vedea din punctul din care Alexandru Voevod cel Bun va fi rotit ochii pentru a-și măsura țara cu agerimea lor, ceea ce va vedea va fi pământ înstrăinat. În zadar își va aduce aminte omul cunoscător de cele trecute, cumcă, tari ori slabi, în trecut nu s-a găsit unul dintre noi care să consfințească pierderea pământului sfânt al patriei, astăzi va găsi sute de oameni, aleși în Sfatul țării, cari au căutat zile întregi formula
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moarte, ajung la cârmă și mănțin cu tărie existența statului; când, din contra, viața fizică a statului e întrucîtva asigurată și când munca și tendența de economie ajunge a fi firul roșu al vieții naționale, ajunge sus știința disciplinată și cunoscătoare, căci științele nu sânt decât ochii muncii. Nu se poate aștepta - se-nțelege - ca-ntr-o țară ca a noastră, care a admis toate formele de organizație a celor mai înaintate țări, aceste forme să se întrupeze numaidecât în oameni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastră. Tasia rupse tăcerea. "Matilda, hai, gata!" Gata ce? "Lasă-mă Tasia", zise ea cu o voce care se debarasa de Tasia și de oricine ar fi încercat să-i dea sfaturi; Petea se arătă și el concesiv, ba chiar cunoscător al unor realități... "Vezi că pe urmă tu rămâi aici singură cu el, cu noi..." zise el. "Dar ce s-a întîmplat?!'' murmurai eu nedumerit "Mai întrebi ce s-a întîmplat? zise Matilda. Mai întrebi ce s-a întîmplat? repetă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se micșorează, la fel ca și sensul idealului de obiectivitate. Dacă pentru Newton realitatea era una independentă de subiect, noul ideal de obiectivitate promovat de teoria cuantică nu se obține prin detașarea obiectului de subiect, ci prin precizarea intervenției subiectului cunoscător în observarea obiectului cunoașterii. Obiectul este analizat astfel mult mai amănunțit, apoi reconstruit mental prin mijloacele de care dispune subiectul. În discursul jurnalistic sensul obiectivității nu poate să fie atât de strict precum în știință. Deși există elemente comune centrarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
altă alternativă în afară de aceea de a ne orienta pe calea opusă și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de sprijin pentru existența obiectivă în subiectul cunoscător"26. Rezultă deci că obiectivul epistemologiei, acela al reconstrucției unei Weltanschauung pe baze eliberate de prejudecățile religioase, este unul ratat, iar aici regăsim reorientarea lui Mannheim dinspre teoria cunoașterii înspre ideologie, o reorientare ce are la bază ideea că, recunoscând
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cu ceilalți. Efectul ideologic este vizibil, așadar, în punctul de intersecție dintre propensiunea subiectivă de a da un sens realității și expresia intersubiectivă a acestei realități, așa cum este aceasta proiectată prin diverse elemente discursiv-simbolice. Pe de o parte, ca subiect cunoscător și participant la procesul de cogniție socială, individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
individul își manifestă subiectivitatea în încercarea de a-și explica realitatea. Aceasta nu înseamnă, desigur, că realitatea, fie aceasta fizică ori socială, este o proiecție a minții individuale, Dacă primul tip de realitate există independent de proiecțiile mentale ale subiectului cunoscător putând deveni, totuși, obiect al interpretării, inclusiv ideologice cel de al doilea este un produs colectiv, pe care individul îl poate valoriza subiectiv. În condițiile în care o atare valorizare subiectivă este penetrată de sistemul de credințe împărtășite în plan
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal și fiind, la rându-le, afectate de acestea. Revenind la termenul weberian al "presupozițiilor", trebuie spus că, în procesul cunoașterii, acestea reprezintă factori ce influențează atât subiectul cunoscător, cât și obiectul cunoașterii. Cunoașterea însăși, ca proces, nu se poate extrage din fața acestei condiționări situaționale, chiar dacă ea nu este una exclusiv ideologică. Ce vreau să subliniez este că, în măsura în care contribuie la instituirea societății și a realității sociale care o
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
orice alte bariere culturale ori economice. În acest sens, știința reprezintă un vehicul al guvernării globale"54. Cât privește cunoașterea socială, aici rolul ideologiei rămâne în continuare predominant, în pofida reiterării ciclice a năzuinței "pozitiviste" potrivit căreia există posibilitatea detașării subiectului cunoscător de mediul socio-politic al existenței proprii indivizilor umani și, implicit, aceea a situării sale într-un loc privilegiat, complet "dezideologizat". Nu întâmplător, în cercetările de epistemologie socială demarate odată cu inițierea a ceea ce s-a numit, în Marea Britanie, "Programul de Forță
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
mărturisirea d-lui C. A. Rosetti, unei nopți de insomnie a ilustrului Carada (ce minunată trebuie să fie o țară a cărei lege fundamentală e iscodită de Carada! ) pe cancelar îl datorim unei fericite inspirații a d-lui Fleva, om cunoscător întru ale trebuințelor vechii Țări Românești, care știe ce va să zică cancelar în trecutul nostru istoric, mai ales de la descălecatul ciorilor încoace. {EminescuOpXII 119} Înființarea cancelarului se datorește următorului proiect de lege: Art. 1. Președintele Consiliului de Miniștri poate fi ministru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
XIII [-lea] și până la 1700. Alte condiții de existență ca stat are deci a propune Alexandru Bulgariei sale ca să existe în mod normal; altele cu totul [î]și imagina Epureanu pentru România. Epureanu era liberal și liberal sincer. Admirator și cunoscător al instituțiilor liberale engleze el recunoscuse adevărul că garanția duratei și trainicei dezvoltări a unui stat cu instituțiile lui cu tot e împăcarea formelor tradiționale de existență cu cuprinsul lor nou, cu dezvoltarea nouă. Astfel stejarul, oricât de mic ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Astfel trebuie să meargă lucrurile în toate țările în cari activitatea publică a statului, toate serviciile ce acesta are a le aduce populațiunii se subordonează intereselor unei societăți anonime și lacome de esploatație, în loc de a se încredința la oameni competenți, cunoscători de exigențele tecnice ale lucrării cu care se însărcinează. Roșii îndeplinesc prin aceasta două scopuri egal de meschine. Pe de o parte se 'n [țolesc ] ei; fiecare din acești patrioți cari ieri sau n-aveau ce mânca sau duceau o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai bine interpretat de d-na Romanescu. Să nu se creadă că-i facem vro vină din această; nu. D-sa, pe cât puterile și cunoștințele i-a permis, a făcut posibilul. Tânără încă și ținând în seamă consiliile celor mai cunoscători în ale artei, are un frumos viitor înainte-i. Să se silească numai a vorbi mai rar și mai deslușit. D-nu Davidescu, în rolul lui Numa Consules, a fost departe - ierte-ni-se asprimea - de a fi înțeles pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
facă din postmodernism o experiență familiară, sintetizându-i constantele estetice, într-o lucrare cu tentă didactică, apărută într-o colecție adecvată: spiritul ludic, prevalența concretului (a profanului), un nou antropocentrism, întoarcerea la real, conștiința textuală, biografismul, ironia parodică etc. Bun cunoscător al teoriilor (adesea contradictorii) despre postmodernism, cât și al practicienilor români ai poeziei, încearcă și o oarecare detașare de "canon". El crede că postmodernismul autohton nu trebuie redus la generația '80. Un capitol al Poeziei postmoderne se intitulează, vlahuțian, Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
inteligență subtilă, memorie uluitoare, capacitate de analiză și sinteză, voință fermă, luptător, rezistent și muncitor. S-a impus ca maestru neîntrecut al elocinței, blând, dar și vehement, caustic și necruțător în limbaj, politicos și protocolar, dar și comunicativ și familiar, cunoscător perfect a patru limbi străine, cu credință nestrămutată în monarhie, libertate și unitate națională, cu convingeri idealiste, dar și observator atent al proceselor din viața politică internă și internațională, admirator al Franței, dar și patriot de necontestat . După studii strălucite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cazul cercetătorilor debutanți, al începătorilor, dar asta nu înseamnă că mulți dintre cei experimentați nu trec prin asemenea experiențe! Chiar dacă în construcția instrumentelor de acumulare a datelor se pleacă de la ipoteza cercetării, există o tendință - naturală, aș spune - a subiectului cunoscător de a afla cît mai multe, iar aceasta îl poate conduce la excesul de informație. Pe de altă parte, nu întotdeauna la începutul unei cercetări demersul este perfect conturat în mintea cercetătorului, și atunci instrumentele sale de investigație vor avea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Idealul omenirii este însă acela de a atinge stadiul de „societate global informațională" și, pentru aceasta, e necesar, după cum afirmă O' Brian, să se parcurgă cele patru stadii (valuri) [3, 8]: * stadiul întreprinderii informatizate (1970 2010) primul val; * stadiul oamenilor cunoscători interconectați (din 1980) al doilea val; * stadiul societății global interconectate (a început din 1991) al treilea val * stadiul societății global informatizate (va începe după 2010). Acest ideal corespunde de fapt dorinței omului de a cunoaște cât mai mult și de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta sintetic și spontan la actele pe care le îndeplinește, dând curs pulsațiilor și impulsurilor emoționale care „ țâșnesc “ din „ străfundurile eului “. Pentru că definirea este un act exercitat de inteligența cunoscătoare, iar libertatea este proprie actelor care ne socotesc suveran constrângerile inteligenței, o definire a libertății devine principial imposibilă pentru cei ce o reduc la „ raportul spontan al eului concret cu actul “ . „ Acest raport este de nedefinit pentru că suntem liberi “ - scrie
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
cunoașterea realității externe. Realitatea externă presupune condiția gnoseologică a universului, iar universul semnifică însăși această realitate externă, realizată sub semnul spațio-temporalității. Din punct de vedere ontologic - nu din perspectiva cunoașteriii -, universul implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
condiția gnoseologică a universului, iar universul semnifică însăși această realitate externă, realizată sub semnul spațio-temporalității. Din punct de vedere ontologic - nu din perspectiva cunoașteriii -, universul implică totalitatea corpurilor și puterilor care transgresează capacitatea subiectului cunoscător (ființa umană). Astfel, din subiect cunoscător, ființa umană devine obiect, sub raport metafizic, esențial, în această problemă a universului. Transcendența implică întotdeauna existența a doi termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]