1,876 matches
-
nu-i place viitoarea lui nevastă, era tânăr și neascultător, nu a vrut să înțeleagă. Cu timpul a dat dreptate tatălui său vitreg în multe privințe. Ar fi vrut ca astăzi să participe și el la cea de-a doua cununie civilă din viața lui, era sigur că ar fi admirat-o pe Mihaela. Îl și vedea pe bătrân mergând în baston, îl supăra un genunchi de la reumatism, cum s-ar fi apropiat de ea, cu mâinile lui zbârcite de muncă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
copilul lor de drept, actele fuseseră semnate, urma ca după orele de școală să meargă la el. Din această zi Mihai va avea pe lângă o nevastă legitimă și un copil. De acum încolo vor fi o adevărată familie . Ceremonia de cununie a fost simplă și stereotipă, după da-urile spuse din tot sufletul de cei doi proaspăt căsătoriți, a urmat ciocnirea cupelor de șampanie, două momente au fost de neuitat. Primul s-a petrecut când Florin, emoționat și cu lacrimi în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385349_a_386678]
-
presupune taina și contractul. Căsătoria ca taină angajează pe bărbat și pe femeie în a păzi legătura dragostei și a unirii dintre ei ,,până la mormânt, curată dreaptă și cinstită...urmând ceea ce este plăcut lui Dumnezeu și oamenilor”(citat din slujba cununiei). Acest fapt se face cu o conștiință a veșniciei, chiar dacă, uneori, pentru tineri veșnicia ia forme destul de temporare. Aici e vorba de conștiința clară a Bisericii, trăită dintotdeauna și argumentată de prezența în rândul sfinților și a unor bărbați și
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
au fost căsătoriți. Căsătoria, ca o formă de contract matrimonial, angajează părțile în respectarea unei conduite sociale într-un conținut supus schimbării. Și cred că acest fapt se vede cel mai bine în legislația fiecărei țări referitoare la familie. Taina cununiei nu constituie o simplă binecuvântare a unirii bărbatului și femeii, ci încadrarea unirii acesteia în perspectiva vieții celei în Hristos; nu constă într-o simplă sfințire a unui fenomen biologic, ci depășirea lui în perspectiva Împărăției lui Dumnezeu. Căsătoria este
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
ci depășirea lui în perspectiva Împărăției lui Dumnezeu. Căsătoria este comuniune de iubire și este adevărată atunci când este trăită ca o comuniune de iubire. Fără aceasta, căsătoria se transformă în ceva convențional sau chiar chinuitor prin obligațiile contractuale. Prin taina Cununiei, bărbatul și femeia nu sunt un bărbat și o femeie oarecare, ci persoanele unice și irepetabile care alcătuiesc cuplul. Sf. Ioan Gură de Aur spune în acest context: ,,legiuită e căsnicia când se face cu bună cuviință și cumințenie, după
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
Însăși căsătoria civilă capătă o dimensiune creștină și se ridică la un mod de viață deosebit prin simplul fapt că soții sunt membri ai bisericii, iau parte la viața bisericească și duc o viață conformă cu poruncile dumnezeiești. În România, cununia religioasă nu se săvârșește decât după ce se face dovada încheierii căsătoriei civile. Prin acest fapt, Biserica consfințește o stare pe care statul a legiferat-o, după ce s-a constatat îndeplinirea unor condiții obiective. Mirii sunt cetățeni ai statului și e
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
încuviințarea prealabilă a instanței de tutelă; d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunității; e) modalități privind lichidarea comunității convenționale” Cununia este Taina în care, unui barbat si unei femei ce se unesc liber în căsătorie, li se dă prin preot harul Sfântului Duh. Cei doi devin prin această Taină un singur trup. Căsătoria ca legătură pe viață între un bărbat
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
ar spune ei despre subiectul în cauză. Adevărul nu este fracționat: eu dețin 10%, celălalt 40%, iar restul 50%. Adevărul e unul. El face parte din cuvântul lui Hristos și a fost verificat de experiența vie a Bisericii. Săvârșirea Tainei Cununiei homosexualilor este pentru Biserică tot una cu a binecuvânta, a consfinți și a sfinți o stare de păcat, lucru contrar menirii sale. Din primele timpuri ale creștinismului, homosexualii care nu se lepădau de acest păcat, nu erau primiți în obștea
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
trăiesc taina și frumusețea iubirii și a comuniunii, chiar dacă nu o pot defini în forma aceasta. Sunt familii de tineri pentru care prezența la biserică și împărtășirea copiilor sunt stări de normalitate și nu excepții comportamentale. Emoția prezenței la slujba Cununiei spune ceva din ceea ce viitoarea familie va înfăptui ca trăire creștină. Nu pot nega faptul că există și tineri pe care îi vezi în locașul de cult doar la slujba lor de cununie și atât, cununia reprezentând doar o simplă
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
nu excepții comportamentale. Emoția prezenței la slujba Cununiei spune ceva din ceea ce viitoarea familie va înfăptui ca trăire creștină. Nu pot nega faptul că există și tineri pe care îi vezi în locașul de cult doar la slujba lor de cununie și atât, cununia reprezentând doar o simplă oprire de câteva zeci de minute înainte de dansul mirilor. În acest caz, multe disfuncționalități sunt previzibile. Mădălina Elena Afrăsinie: Sincer? Nu cred. Sunt/suntem prea grăbiți ca să mai vedem frumosul din noi... A
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
Emoția prezenței la slujba Cununiei spune ceva din ceea ce viitoarea familie va înfăptui ca trăire creștină. Nu pot nega faptul că există și tineri pe care îi vezi în locașul de cult doar la slujba lor de cununie și atât, cununia reprezentând doar o simplă oprire de câteva zeci de minute înainte de dansul mirilor. În acest caz, multe disfuncționalități sunt previzibile. Mădălina Elena Afrăsinie: Sincer? Nu cred. Sunt/suntem prea grăbiți ca să mai vedem frumosul din noi... A consemnat Ion BĂDOI
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
Dumnezeu și îi binecuvântează fără a solicita nici un fel de taxe: „Scopul Bisericii este de a-i ajuta pe oameni, de a-i sprijini, de aceea Biserică noastră nu are taxe, nu impune plăti de la oameni. Toate Tainele Bisericii (Botezuri, Cununii,Parastase, etc)sunt gratuite, așa cum Dumnezeu ne dă acest Hâr gratuit! Pentru că fără acest Hâr nimeni nu se poate mântui.”, ne-a spus părintele Matei Vulcănescu. Părintele Vulcănescu oficiază și slujbe în limba greacă: „Eu la rândul meu sunt preot
Mitropolitul Pireului Serafim în mijlocul românilor duminică, 8 martie a.c. [Corola-blog/BlogPost/92483_a_93775]
-
pe Cristina, erau împreună din anul întâi de facultate. Crescuseră amândoi, se formaseră ca oameni, se specializaseră în aceeași meserie. Voiau să-și deschida un atelier de proiectare. Au trăit o dragoste ca-n povești, o iubire platonică până în ziua cununiei civile, atunci Cristina i s-a ... Citește mai mult În microbuz, la întoarcerea de la picnic, pe bancă, lângă ea, s-a așezat Petre. Volubil, tânărul inginer, i-a vorbit șefei sale despre realizările lor, despre modul în care se achitase
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
pe Cristina, erau împreună din anul întâi de facultate. Crescuseră amândoi, se formaseră ca oameni, se specializaseră în aceeași meserie. Voiau să-și deschida un atelier de proiectare. Au trăit o dragoste ca-n povești, o iubire platonică până în ziua cununiei civile, atunci Cristina i s-a ... XXVII. DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X, de Ionel Cârstea, publicat în Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016. Zilele au trecut aproape la fel, țipete, înjurături, trântiri de uși, dosare lovite de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
noastră. Ea a constat în săvârșirea cu regularitate, de către Pr. Dr. Theodor Damian a serviciului divin din duminici și sărbători. De asemenea Pr. Th. Damian a acordat asistență religioasă tuturor celor ce au solicitat-o, incluzând aici slujbe că: botezuri, cununii, înmormântări, parastase, sfințiri de casă, sf. maslu etc. În timpul Postului Mare preotul a oficiat slujbele speciale caracteristice, inclusiv Liturghia Sf. Grigore Dialogul, Deniile din Săptămână Sf. Pătimi și altele. Un eveniment liturgic dar și cultural de o deosebită importantă l-
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
teme de folclor european, vol.I-II), alături de studiul asupra alegoriei morții din balada populară ,,Miorița” (Miorița și vechile rituri funerare la români, 1983). Temele consacrate ale incestului și inițierii vor fi definitiv fixate prin alte două analize de bază: Cununia fraților și Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal, București, 2004, și Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc, București, 2007. De asemenea, instrumentarul etnologic beneficiază de contribuția excepțională a autorului, prin Petit Dictionnaire de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93067_a_94359]
-
se căsătorească decât în fața statului, spre marea lui părere de rău, pentru că era o instituție care lui i se părea cu totul și cu totul lipsită de importanță. Acum, dacă Dumnezeu avea să-i ajute, aveau să facă poate și cununia religioasă, iar asta îi umplea inima de bucurie, pentru că era, după părerea lui, lucrul care unea cu adevărat destinele a doi oameni. Străbătu culoarul care ducea spre biroul alesei inimii lui, vesel, salutând una din cele două pesoane cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
mult să aibă acceptul ei în privința acestui important eveniment era că făcuse nenumărate greșeli față de ea. Bine, poate și ea greșise, nu avea de unde să știe, pentru că nu aflase niciodată, dar cert este că prin acest lucru minunat care era cununia religioasă aveau să-și ofere un nou început, o șansă ca lucrurile să meargă din nou așa cum își doriseră cândva. Cu această stare magnifică în suflet, bărbatul ajunse în fața ușii unde se afla biroul. Deschise ușa. Priveliștea care îl aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-i spună mamei - de bună seamă că se gîndeau și la asta -, cum să-i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu-și dezamăgească mama, care-n dimineața aceea le petrecuse cu lacrimi În ochi, de parcă le petrecuse la cununie sau, Doamne iartă-mă, la groapă?... Vai, În nici un caz, În nici un caz! N-or să-i spună mamei că le dezamăgiseră tabla, băncile. Erau niște copilării, care totuși ar fi durut-o pe mama. Dar În ce-o privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sunt mai bine cunoscute pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea: plata pentru serviciile religioase, calculată pe an și plătită în sferturi, la trimestru, zile (1-2) de clacă pe pământul preotului, plata în bani sau natură a botezului, cununiei, înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un șir lung. Altminteri, ei nu joacă prea lesne decât la nunți. Când se prind unul pe altul de mână și joacă roată, mergând de la dreapta spre stânga cu aceiași pași potriviți, atunci zică că joacă hora.... La nunți, înainte de cununie au obiceiul să joace în ogrăzi și pe ulițe în două șiruri, unul de bărbați, celălalt de femei ... Afară de aceste jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păgân, neîncreștinat, îngropat undeva lângă un gard de cimitir. Pentru botez, părinții căutau între rude sau cunoscuți (putea fi o persoană cu un rang social mai înalt), nașii de botez aleși în așa fel, încât să fie și nașii de cununie, care, acceptând, preluau ei mersul ritualului de încreștinare. Botezul avea loc în biserică, acasă la preot, mai nou acasă la părinți (se evită scufundarea în apa rece din cristelniță), în prezența cel puțin a moașei și a nașilor, sau a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai veche, era suficientă căsătoria în fața lui Dumnezeu, tinerii se cununau la biserica satului; acum e nevoie de căsătoria civilă dublată de căsătoria religioasă. La căsătoria civilă e nevoie de martori, dar la cea religioasă e nevoie de nași de cununie, o pereche care ia pe tinerii căsătoriți sub aripa lor protectoare. Alaiul de nuntă pleca la biserică, unde avea loc cununia, făcută de către preot, de față cu toată lumea. Se pleca de la casa mirelui, se trecea pe la casa miresei, unde aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de căsătoria religioasă. La căsătoria civilă e nevoie de martori, dar la cea religioasă e nevoie de nași de cununie, o pereche care ia pe tinerii căsătoriți sub aripa lor protectoare. Alaiul de nuntă pleca la biserică, unde avea loc cununia, făcută de către preot, de față cu toată lumea. Se pleca de la casa mirelui, se trecea pe la casa miresei, unde aveau loc mai multe încercări pentru mire: trebuia să plătească celor cu care a copilărit mireasa, flăcăii din cotul de sat unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrată de un consiliu comunal alesă de locuitori din patru în patru ani. Consiliul comunal alegea un primar și un ajutor de primar. Primarul era și ofițerul stării civile; semna toate actele (ar fi trebuit să le semneze!) de naștere, cununie și deces. Primarul reprezenta comuna în raporturile cu toate instituțiile statului și persoane particulare, răspundea de infrastructura comunei (drumuri, poduri și podețe), fiind ajutat, când era nevoie, de un consilier. Primarul era singurul retribuit (20-30-40 lei lunar, în funcție de mărimea comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]