3,115 matches
-
concretizare a putut deveni reală (Glanz, 2000) când: • s-a determinat care sunt categoriile de competențe de bază și specifice, conform profilului așteptat, necesare conceperii, înțelegerii, abordării, rezolvării diferitelor situații și contexte, • s-a trecut de la cunoștințe doar declarative la cuplarea, echilibrarea lor în sistem cu cele procedurale, acționale, condiționale, instrumentale necesare rezolvării interși transdisciplinare a situațiilor reale problematice, complexe, • s-a acordat atenția cuvenită organizării în sistem a categoriilor variate de competențe, care să ofere soluții eficiente pentru rezolvarea acestor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Teorii asupra înțelegerii, care văd în aceasta o primă condiție a performanței pentru că este cuplată cu spiritul critic al educatului, realizează mai ușor transferul în alte contexte, pătrunde în sensul și semnificația informațiilor, susține afirmarea creativității asupra informațiilor, subliniază rolul cuplării cu aspectele emotionale în înțelegere. Aici sunt remarcate și multiplele abordări ale înțelegerii: teoria inteligențelor multiple (Gardner) sau modelele de predare și învățare bazate pe înțelegere (cu accent pe crearea de oportunități, combinarea de situații, controlul continuu, flexibilitatea metodologică, șanse
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluarea actuală (potrivit paradigmei constructiviste), schimbarea de priorități urmărite, de metodologie nu a determinat dispariția măsurării, ci a integrat-o în apreciere-evaluare (Scallon, 2004, p. 2), împreună cu reflecții psihopedagogice asupra proceselor, cu ideea de continuitate în evaluarea diferitelor acțiuni și cuplarea diferitelor tehnici de verificare și evaluare, cu accentul pe evaluarea reușitei și pe evaluarea globală a tot ceea ce s-a învățat, nu în sine, separat, ci aplicat, prin rezolvarea de situații complexe, reale. ► Evaluarea o avem în vedere și ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diacrilice compozite (RDC) Au în compoziție: -faza organică (continuă) conține monomeri de bază cu două grupări funcționale metacrilice (bis- GMA, UDMA = uretandimetacrilat) și monomerii de diluție; -faza anorganică (discontinuă, de umplutură) determină îmbunătățirea proprietăților mecanice față de rășinile acrilice; -agenții de cuplare a fazei organice cu cea anorganică = silanii. Polimerizarea: auto- sau fotopolimerizare. Faza anorganică cel mai frecvent folosită e reprezentată de cuarț, silicea coloidală (piro-litică sau amorfă), sticle pe bază de metale grele: Li, Sr, Zn, Sn, BaF2, oxizi, triclorura de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
au utilizat monomeri de bază care permit o reticulare maximă, obținându-se structuri mai dense, cu contracție și absorbție de apă scăzute; -componenta anorganică: sub formă de silice reologică și bariu-alumino-silicatică, fin măcinată, în procent mărit până la 70-85%; -agenți de cuplare: proces de silanizare îmbunătățit. Aceste materiale, cu performanțe asemănătoare ceramicii în privința rezistenței la abrazie, biocompatibilității și stabilității coloristice, au o duritate și rigiditate mai scăzute. Din aceste sisteme fac parte: ARTGLASS BELLEGLASS HP GRADIA SIMPHONY CRISTOBAL+ În scopul utilizării acestor
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
adezivă. Dacă există suspiciunea prezenței unor zone de dentină descoperită, ele se pot evidenția ușor cu “dentin-detektor-gel”, care colorează în roșu aprins numai aceste zone și se spală apoi ușor. Zonele de dentină descoperite trebuie acoperite apoi cu agent de cuplare dentinar, înaintea gravării (dentin-protector) sau cu ciment ionomer de sticlă fotopolimerizabil. Pentru “gravare” se folosește acid fosforic 37% sub formă lichidă, dar mai bine (pentru a nu curge și pentru vizualizare), sub formă de gel colorat. Se aplică pentru 60-90
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
agenți de uscare (drying agents), ca de exemplu: n-butanol, etanol, cloroform, acetonă, eter etilic etc., care se evaporă rapid. Se aplică o matrice de celuloid pe fețele mezio-oro-distale; se pensulează apoi suprafața gravată cu un strat de agent de cuplare (dentinar sau de smalț) fotopolimerizabil. Surplusul este îndepărtat cu un jet fin de aer. Când este necesar un opacifiant, se aplică în strat subțire (uneori două-trei straturi succesive), ce va fi el tratat 60 de secunde cu fascicolul luminos. Se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
model antagonist. -Protecția preparației, fațetarea provizorie. La dinții vitali preparați poate apare o sensibilitate dureroasă la agenți termici. Aceștia, precum și la pacienții cu pretenții estetice deosebite, necesită o restaurare provizorie. Se realizează o fațetare directă, cu compozit, fără agent de cuplare sau gravare acidă, care, de obicei, rezistă 5-10 zile. Dacă nu are retenție, se poate face o gravare acidă pe o zonă redusă a smalțului. Se va îndepărta ușor, prin desprindere cu un instrument ascuțit. Proba fațetei (realizată prin ambalarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
compozitului de fixare (întâi se testează), fie prin “pictarea” fațetei. Se curăță fața internă a fațetei cu acid fosforic 37%, timp de 60 de secunde, se spală, se usucă, apoi se pensulează cu un strat fin de agent silanic de cuplare (liant adeziv). Se lasă să se usuce tot 60 de secunde apoi se testează adezivul opac fotopolimerizabil, cu care se va face fixarea definitivă. De obicei, spre colet, se folosesc culori mai închise (galben sau maro), iar spre incizal mai
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-sablarea cu corindon sau cuarț - curăță metalul, dar creează și microretenții prin microzone de topire în punctele de impact și chiar prin inclavarea unor cristale de corindon sau cuarț, în metalul “bombardat”; -gravare electrolitică, urmată de -oxidare; -silanizare: “agenți de cuplare”, care asigură o legătură chimică între stratul de oxizi metalici și compozitul de placare; -ceramizarea - arderea pe metal a unui strat ceramic de 0,1 mm, care formează micro-retenții, dar este și opaquer în același timp; -metalizarea - prin particule din
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
lucru din școala, nu trebuie să depășească 5-7 ore, pentru a nu se atinge sau a depăși normă de activitate a adultului.” Trebuie avută în vedere: respectarea curbei de efort a elevului În cadrul unei zile și pe durata săptămânii școlare;cuplarea unor obiecte de studiu care să asigure posibilități certe de alternare a muncii directe a Învățătorului cu o clasă, În paralel cu activitatea independența a elevilor la cealaltă clasa: Exemple: a) Limba română se poate cuplă tot cu limba română
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
clase sau chiar la patru clase În situația unui astfel de simultan. Conținuturile se pot proiecta pe o tematica unitară. f) În cazul studiului limbii moderne, prevăzut În planul cadru doar pentru clasele a III-a și a IV a, cuplarea se realizează cu o disciplină din ariile Limba și comunicare, Om și societate sau Arte. La clasele mici se poate alege un opțional aferent dacă acesta corespunde solicitărilor elevilor și părinților. Opționalul poate fi la nivelul ariei curriculare sau transcurriculare
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
geografia cu educația fizică. De asemeni: includerea În orar, la Începutul și sfârșitul săptămânii a unor discipline ce solicită effort mai mic din partea elevului; Ed. Fizică programarea orelor care aparțin aceleeași discipline la intervale aproximativ egale de timp În cadrul săptămânii; cuplarea unor discipline care facilitează desfășurarea unor tipuri de lecții diferite, În cadrul aceleeași ore. Exemple: Clasa I Limba română (scriere} Grupurile de litere "Ghe, ghe" de mână > Caracteristici lecție de formare de priceperi și deprinderi CLASA A III Științe Factorii de
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
tip rețea. În sistemele sociale acest lucru este asemănător. Există o rețea de legături cu diferite grade de conectivitate între diferitele componente ale sistemului respectiv (familii, orașe, popoare etc.) Gradul de conectivitate, presupune, deci, luarea în considerare a forței de cuplare și de dependență, cunoscute sub numele de interacțiuni epistatice - iar acestea sunt funcții de măsura în care contribuția la fitness adusă de un individ depinde de alți indivizi. În procesele biologice, fitnessul unui organism sau specii depinde de caracteristicile altor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fi ce facem cu pierderile inevitabile de produse din procesele industriale este necesar să apară. 9) Diferitele cicluri funcționale de transformare a valorilor din economie au scale de timp diferite. Instabilitățile pot fi mai ușor introduse printr-o mai strânsă cuplare a proceselor care au loc la scale de timp diferite. 10) Sistemele complexe pot să funcționeze în faze diferite, analog cu fazele materiei: solid, lichid și gazos. Unele dintre aceste faze ne sunt mai familiare decât altele. Tranziția dintre faze
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la și pentru venirea copiilor (universală în cazul familiei umane, care se distinge de cea „animală”) și conduitele asociate acestei prăbușiri: indiferență față de miracolul procreării și, deci, al venirii pe lume a copiilor, hedonism, care merge până la formele nenaturale de cuplare (precum homosexualismul), proliferarea cuplurilor întâmplătoare de tipul coabitărilor în concubinaj și al adulterismului, indiferență pentru ziua de mâine etc., sunt tipice pentru atmosfera de ghetto, pentru populațiile în captivitate, în genere pentru grupurile care trăiesc în medii izolate și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac apel la o simbolistică prea contestată de pozitivismul scientist care încă configurează comunitatea teoreticienilor) că formele perfecte (ce sugerează substanțierea perfecțiunii) sunt în natură cristalele, care nu cunosc forme tetraedrice. Sugestia cuplării căilor de cogniție transcendentală și contextuală specifice magistralei complexității ar ajunge la completitudine doar dacă ar face posibilă o cristalizare naturală, adică la apariția unor forme cu mai multe elemente caracteristice decât tetraedrul. Desigur, această constatare a neterminării lucrării reprezentată
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consultând și implicând permanent comunitatea. Focalizarea prioritară pe grupuri de romi din zone marginale sau din enclave de la sat și oraș, cunoscute de toată lumea ca fiind foarte sărace, abordarea axată pe colaborarea între autorități și liderii recunoscuți ai acestor grupuri, cuplarea într-un singur proiect a unei diversități de elemente tehnice care determină calitatea și funcționalitatea obiectivelor ce urmează a fi realizate și a serviciilor, reticența recunoscută a romilor față de programele guvernamentale, majoritatea fiind insuficient axate pe nevoile lor concrete, și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Orientul Mijlociu). Unele culturi pun accentul pe ilocuție, plasând verbul la începutul enunțului (Verb-Subiect-Obiect, Subiect-Verb-Obiect), altele pun accentul pe locuție, plasând verbul spre sfârșitul enunțului a cărui forță ilocuționară poate fi aflată doar după ce toate celelalte elemente au fost rostite (Subiect-Obiect-Verb). Cuplarea actelor de vorbire în perechi de adiacență pune în evidență diverse diferențe: în unele culturi complimentele vorbitorului sunt acceptate de interlocutor (Ai o bluză foarte frumoasă! / Mulțumesc.), în altele sunt refuzate, ca expresie indirectă a modestiei (Ai o bluză foarte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da măsura complexității raporturilor dintre om și tehnologie în lume. Să nu uităm că imaginarul avangardei istorice își extrage forța iconică tocmai din alăturarea umanului și a tehnologicului, deși, prin accentuarea condiției tehnologice, avangardismul, ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unitar în care părțile sunt importante pentru rotunjirea întregului și pentru evidențierea funcției și a structurii de organizare, iar corpul a constituit un obiect pentru examinarea anatomică a organismului, dezvoltarea științei anatomiei având la bază metafora biologico-mașinică a organizării corporale. Cuplarea dintre trup și artefact nu a fost niciodată lipsită de dileme identitare și sociale (vezi Scarry, 1994Ă, iar cibernetizarea nu face decât să adâncească aceste problematici. Corpul însuși a fost socotit de-a lungul timpului o metaforă a mașinii (organizarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umanului rămânându-i în schimb viața hormonală și psihochimică, apetitul sexual și nutritiv, emotivitatea și sentimentul. Transumaniștii (vezi capitolul al treileaă își imaginează însă în viitor posibilitatea unirii abilităților cognitive ale programelor informatice și a trăsăturilor conștiinței umane în contextele cuplării inteligenței artificiale cu nanotehnologia, științele cyberneuronale și ingineria genetică. În cadrul acestui viitor proiectat în sens programabil, se reconsideră rolul conștiinței în raport cu utilizarea și funcționarea tehnologiei, de la teoria neurobiologică a minții, intenționalitatea manifestată în cadrul conștiințelor artificiale (vezi Jones, 2000Ă la modelul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
schizo-analizei6 este definită drept „un sistem al întrupărilor și al rupturilor”, fragmentând și redirecționând permanent fluxurile energetice ale lumii, un „ansamblu” al mașinilor acționând asupra altor mașini la infinit: Peste tot există mașini - reale, nu metafizice: mașini ale mașinilor, împreună cu cuplările și conexiunile lor. O mașină organică este branșată la o mașină-sursă: una emite un flux pe care alta îl întrerupe. Sânul este o mașină care produce lapte și gura o mașină cuplată la el (Deleuze și Guattari, 1972, p. 7Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
non-eu, interior și exterior nu mai înseamnă nimic (Deleuze și Guattari, 1972, p. 8Ă. Eterogeneza ansamblului mașinic provine, în atitudine deleuzo-guattariană, din multitudinea de fundamentări ontologice, identitare și sociale, iar tehnologicul, constituind doar una dintre aceste întemeieri, este ontologizant prin cuplarea sa la uman și la lume, în toate regimurile acestora. Filosofia propusă de cei doi filosofi este una a devenirii și a conectării mașinilor din toate dimensiunile lumii: ansamblul mașinic deopotrivă își respinge părțile constitutive (deteritorializareă și le atrage (reteritorializareă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
producția producției, are o formă conectivă: «și», «și apoi»... Întotdeauna există o mașină producătoare a fluxului și o alta care îi este conectată acesteia, care întrerupe sau face să curgă o parte a fluxului. (...Ă Dorința nu încetează să efectueze cuplarea fluxurilor continue și a obiectelor parțiale care sunt în mod esențial fragmentate și care fragmentează (Deleuze și Guattari, 1972, p. 11Ă. Ca o posibilă parte a „dorinței” mașinice, cuplarea biologicului și a artificialului contribuie la organizarea corpurilor/mașinilor dezirante, un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]