385,569 matches
-
inginerul Constantin I. Ciorănescu, chimista Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu, membră a Academiei Române, medicul Maria Ciorănescu, pentru ca partea cea mai substanțială a cărții să le fie rezervată lui Alexandru Ciorănescu și George Ciorănescu, cei mai reputați membri ai „dinastiei”. Primul, a cărui operă cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, relevă preocupările cele mai diverse: istorie și critică literară, comparatistică, istorie generală, istoria mentalităților, literatură beletristică, lingvistică. Urmează liceul la „Spiru Haret” și începe să publice
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
și noi, și, totuși, nu o să-i recunoașteți. Un spectacol ce coagulează o trupă și un anumit tip de energie în spiritul cel mai pur al redescoperirii forței cuvîntului, al vervei limbii române, născătoare de imagini fantastice, imagini ce-i cuprind din toate părțile pe cei implicați într-o poveste nouă și veche, de ieri, de azi și dintotdeauna. Este vorba, așadar, de Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, în citirea și regia năstrușnice ale lui Alexandru Dabija, poftit din nou
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
cartea: Périféeries. Volumul își alege astfel cititorii: pe criteriul limbii, în primul rînd, fiind scris în franceză; cronologic, raporturile dintre literatură și pictură vizează în principal secolul XX, profesorii din Lyon fiind cu toții vingtième-iști. O listă a scriitorilor abordați îi cuprinde pe René Char, Yves Bonnefoy, Michel Tournier, Marguerite Duras, Jean Echenoz, Serge Doubrovsky, Nathalie Sarraute, Maeterlinck, Jean Tardieu, Paul Eluard și André Breton, Beckett, Nichita Stănescu și Sorin Dumitrescu (!), Bernard Nöel. Nu voi insista asupra unei prezentări corecte, n-aș
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
fac afirmații complezente despre calitatea excepțională a microstudiilor reunite. Spun că, dincolo de o limită a decenței și a unei normale ținute academice, textele autorilor sînt inegale și varietatea mizelor și intereselor este mai degrabă obolul adus de „partea română”, care cuprinde și lingviști, și medieviști, alături de „douăzeciștii” pe care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
dens, dificil nu doar prin tema abordată, ci în primul rînd prin concentrarea de erudiție. Bibliografia numără douăzeci de pagini și majoritatea titlurilor sînt cărți străine, de strictă specialitate. Pe fiecare pagină a cărții sînt citați mai mulți dintre autorii cuprinși în bibliografie și întreg discursul se construiește, cît se poate de personal, în jurul reflecțiilor citate. Dacă studiile românești din această zonă sau din zone îndeaproape înrudite - nu atît de absente pe cît am fi tentați să credem - păcătuiesc prin banalitate
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
grade celsius de afară totul pare atins de glaciațiunea unei pioșenii în care nu crede nimeni. O gravitate de porunceală asezonată cu muzică de fanfară coboară asupra țării, încît oricît de bine dispus ți-ai începe ziua, pe la prînz te cuprinde o plictiseală de neînvins și, în locul unei obștești bucurii, te lași cuprins de o posomorîre tot mai nefirească. Serbarea oficială e, mai în fiecare an, strepezitoare. Prin măsurile de pază amintește de zilele de 23 August de odinioară. Iar dacă
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
care nu crede nimeni. O gravitate de porunceală asezonată cu muzică de fanfară coboară asupra țării, încît oricît de bine dispus ți-ai începe ziua, pe la prînz te cuprinde o plictiseală de neînvins și, în locul unei obștești bucurii, te lași cuprins de o posomorîre tot mai nefirească. Serbarea oficială e, mai în fiecare an, strepezitoare. Prin măsurile de pază amintește de zilele de 23 August de odinioară. Iar dacă mai dă și un frig, totul devine și mai greu de contabilizat
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
pentru înțelegere, atât a operei, cât și a autorului ei. Mă voi referi la „notele asupra ediției” pentru că ele îndeplinesc aici oficiul de clarificare și cumpănire. Ele se remarcă prin bogăția și calitatea informației, prin obiectivitatea și subtilitatea interpretării. Ele cuprind adnotări substanțiale, ordonate, explicative. Rolul lor este de veghe și de verificare. Să nu uităm că în alte cazuri, ineditele sunt reproduse în „Anexe”, ori aici alta este situația. Fiind vorba numai de inedite, ceea ce se impune este severitatea aplicată
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
la 11/23 octombrie 186311. Poetul care a pătimit din cauza dihoniilor confesionale în timpul vieții nu este scutit nici după moarte. Motoul poeziei Răsunet (1841) („De va muri, unde-l vor îngropa? La noi nu, că e de altă lege” 12 cuprinde o stranie previziune cu privire la propriul destin, căci un incident penibil se produce cu ocazia înmormântării: enoriașii Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, din Șcheii Brașovului se opun înhumării poetului în acest cimitir pentru că poetul era greco-catolic. A trebuit să i se
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
îi sînt prieteni foarte apropiați. Este limpede că va trebui să scrie despre ele. Dar cum o va face? Dacă respectiva carte este un eșec și va spune acest lucru, vechea prietenie se va risipi instantaneu, iar criticul va fi cuprins - inevitabil - de un sentiment de culpă care îl va face să evite pentru multă vreme întîlnirea cu autorul respectiv. Dacă despre aceeași carte proastă va scrie o cronică elogioasă, criticul va deveni, el însuși, ținta bășcăliei confraților, iar de credibilitatea
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
abia în 1989 la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus în perioada dictaturii staliniste. Poemul fără erou, cea mai lungă lucrare a Annei Ahmatova nu a fost publicat decât în 1976. Cercul de prieteni ai familiei cuprinde biologi de marcă, filosofi, filologi latiniști de excepție, muzicieni și melomani de finețe, eleniști și experți în ebraică, psihologi. Aceștia vizitează cuplul Mandelștam, polemizează, lor li se adaugă episodicele „cadre demascate“, spioni ai regimului autoinvitați, care îl flatează pe poet
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între gramatici apar deci diferențe notabile în aprecierea
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
altfel stau lucrurile în dicționare. În DEX sînt incluse, ca forme egal îndreptățite, șie și sieși (nu însă sie). E drept că puțini se gîndesc să caute într-un dicționar explicativ asemenea forme; un instrument de verificare gramaticală, ca DOOM, cuprinde în schimb pe sie și pe sieși (nu și pe șie), cu articolul principal consacrat lui sieși. Raritatea în uz a reflexivelor accentuate se explică prin existența unor construcții echivalente, cu pronumele personal, eventual însoțit de adjectivul de întărire, observate
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
spectacolului, extraordinara carte din 1967 a lui Guy Debord, o adevărată platformă teoretică pentru revoltele studențești șaizecioptiste. (În același an apărea și Tratatul despre bunele maniere spre folosința tinerelor generații, sub semnătura celuilalt papă al situaționismului, Raoul Vaneigem.) Ediția română cuprinde și Comentarii la societatea spectacolului, redactate două decenii mai târziu, precum și o prefață (scurtă, dar cu tonul just) a lui Radu Stoenescu. Având în ereditate Mișcarea Lettristă a lui Isidore Isou, fondată în 1946, ori, mai pregnant, Internaționala Lettristă, desprinsă
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
Ai nevoie de un animăluț de companie!” (trafic.ro);” primim foarte multe animăluțe de pluș de la fani și toate sunt foarte simpatice!” (o-zone-fanclub). O altă categorie de diminutive, mai greu acceptabile în registrul standard, este cea a adjectivelor. Dicționarele noastre cuprind unele diminutive adjectivale curente, frecvente, dar limitate la limbajul familiar (micuț, bunișor, bunuț, multișor, călduț), precum și unele populare, destul de rare (albior, bălăiel, bălănuț etc.). Și în această zonă lexicală, uzul inovează; în limbajul tinerilor, poate mai ales în cel feminin
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
războiul, deportarea, rezistența, anii comunismului. Experiențe marcante, triste, apăsătoare. Un volum de curînd lansat, apărut la Editura Do-minoR din Iași, încearcă să se sustragă acestor teme și adună povești și amintiri despre copilăria bunicilor. O reușită parțială, pentru că între textele cuprinse în volum se conturează o inevitabilă antiteză: copilăria anilor interbelici și copilăria din perioada de început a comunismului sînt clar marcate de alte repere. Colecționarii amintirilor sînt elevi de liceu sau de gimnaziu care au participat la un concurs EUROSTORY
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
despre care vă vorbesc acum în primăvara acestui an. E - nu știu ce cuvînt să folosesc - directorul/patronul unui muzeu cu totul neobișnuit. Neculai Popa locuiește la Tîrpești, un sat din apropierea orașului Tîrgu Neamț. Muzeul e amenajat într-o casă țărănească și cuprinde tot soiul de obiecte: mobila unui conac boieresc care a existat cîndva la Agapia, picturi de Lascăr Vorel, piese din neolitic, costume și măști populare, instrumente, icoane și fotografii vechi. Mii de obiecte, într-o „dezordine“ tematică absolut fermecătoare. Dezordine
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
preocupați de proza lui Nicolae Prelipceanu, să zicem, vor trebui să consulte capitolul Poezia, iar cei interesați de romanele lui Alexandru George vor trebui să meargă direct la capitolul Critică. Eseu. Memorialistică, nu la Proză. Din fericire, cartea beneficiază de cuprins și de indice de nume, astfel încît această problemă de organizare internă a volumului nu este insurmontabilă. Mai ciudat este faptul că, în multe situații, comentariile critice și bibliografiile scriitorilor comentați se opresc la anul 1989, deși mulți dintre aceștia
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
mai pot, Cu toții se scutură,-și leapădă tot Și-s movile albe de giulgiuri. Picioare ezită, sar coapse acum Și toți în mișcări se încurcă; Și zăngăne, zuruie-apoi, ca și cum Bat lemne în ritm de mazurcă. Pe paznic ridicoli acum îl cuprind Și-un hîtru-i șoptește-n urechi, ispitind: ŤHai, du-te și ia un lințoliu!ť El, zis și făcut! și-ndărăt, după uși Sfințite, apoi se salvează. Și luna mai scaldă-n lumină și-acuși Un dans ce te vîră
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
al României literare. A răspuns, apoi, doamna ministru Mona Muscă, "despărțită", din rațiuni "tehnice", de colaboratorii apropiați, rămași la altă masă: consilierii Ioana Manolescu (pentru dialogul cu societatea civilă), Tudorel Urian și secretarul de stat Virgil Nițulescu. Intervenția domniei sale a cuprins, întîi, recunoașterea problemelor mărunte, dar cronofage, cărora trebuie să le facă față și pe care nu le-a anticipat în totalitate, chiar după opt ani de monitorizare atentă a fostei echipe ministeriale. A trecut, în continuare, la "corecții", sistematizate clar
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
Editions du Centre Pompidou, Paris, 1997) și La Dation Brâncuși, dessins et archives (2003) - sunt, din păcate, prea puțin cunoscute în România. Volumul de față, rezultând din colaborarea Doinei Lemny cu Cristian-Robert Velescu, alcătuiește "dosarul România" din această arhiva. "Sunt cuprinse în el - se menționează în notă editorului - însemnările și aforismele sculptorului, prezentate în ortografia lor originală, adesea deconcertanta, scrisorile de la prieteni români (Cecilia Cutzescu-Storck, Marcel Mihailovici, V.G. Paleolog, Milită Petrașcu, Tristan Tzara, Ilarie Voronca ș.a.), manuscrise ale unor eseuri dedicate
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie pură" ș.a.m.d. Astfel, idei și pagini inedite se constituie într-o prețioasă dovadă a intențiilor lui Brâncuși de a-si adună într-un ansamblu reflecțiile, probabil în vederea publicării. De pildă, un manuscris cuprinzând cugetări poartă chiar titlul de Aforisme, scris cu cerneală neagră în partea superioară a paginii,. Aș mai sublinia importanța unei afirmații-concluzie a Doinei Lemny, ce dobândește semnificația unei noi perspective asupra "scrierilor" brâncușiene: "Volumul impresionant de note de atelier ne
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Muzeul Guggenheim, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la sosirea sculptorului român în capitala Franței, fapt biografic ce a dobândit semnificația debutului unui destin artistic care a marcat artă modernă. Catalogul se constituie într-un adevărat reper exegetic brâncușian, cuprinzând, pe lângă câteva studii de excepție, un util tabel cronologic al vieții și creației sculptorului, cu încadrarea acestora în istoria și arta vremii, apoi o selecție a bibliografiei Brâncuși, în care i-am regăsit pe românii Barbu Brezianu, Petru Comarnescu, Dan
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
societăți - ca să recurgem la un termen de obsedantă actualitate - și mai precis a ciocnirilor acestora, în adâncime și în lanțul reacțiilor la suprafață, i-a inspirat dlui Iordan Chimet poet, eseist, memorialist, un amplu studiu, între mai multe altele colaterale cuprinse în volumul cu titlul de mai sus (Edit. "Noul Orfeu", Buc., 2004). O bună parte din lucrare propune meditații în legătură cu Mihail Sebastian, o alta are un caracter pur memorialistic, dar în miezul atenției s-ar afla, cu spusele autorului, ca
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
seamă, cu caracter memorialistic, despre starea de lucruri din România interbelică s-au mai efectuat prin forța împrejurărilor, mai cu seamă de către cercetători născuți după decesul acesteia, tot mai puținii supraviețuitori au preferat să felieze o tematică aparent imposibil de cuprins în bloc. Este, însă, ceea ce a întreprins Iordan Chimet, pe albia cronologică și luând ca reper de civilizație capitala țării unde bătea și inima acesteia. Asta unde, pe atunci, Bucureștii erau, printre altele, salonul de primire al oaspeților, principala scenă
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]