2,864 matches
-
propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul se eliberează din robia sensibilului, dacă se înstrăinează de cele trecătoare. Este evident că proiectul vieții spirituale
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
călătorii prin lume cu desăvârșita sa încredere în umanitate: Nous avons fait un beau voyage. Apoi oamenii nu au mai contat : artiștii au țâșnit din munte, arta, ca prezență a realității totale de dincolo de cele văzute - o imitare „șamanică” de curățire și eliberare, o datorie și o bucurie în același timp. De data aceasta, salvarea venea din interior, nu în limitele unei constrângeri aplicate lumii exterioare, ci de refacere a primordialului prin propria șansă la viață și creație. Întâlnirile nu sunt
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355018_a_356347]
-
motivul că religia înseamnă dogmă, principiu și normă de conduită, și deci control, este de preferat ca omul liber să găsească calea spre spiritual singur, să găsească propriul Dumnezeu. Pentru Origen focul iadului nu este pentru pedepsire veșnică, ci pentru curățire, oamenii după moarte vor renaște cu o natură liberă nesupusa păcatului și putrezirii, după cum Origen spune „un trup pământesc este semănat, un trup duhovnicesc va învia” și „se seamănă trup intru stricăciune, vă învia intru putere; se seamănă intru întuneric
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
păcat” și deci nu se poate vorbi de “mântuire” selectivă. Așadar, consider că viața este perioada de gestație a finitului spre infinit, moartea fiind trecerea necondiționată a tuturor ființelor spre infinit, și spre deosebire de concepția origenista nu există o perioadă de curățire post mortem, pentru că atât la nivel individual cât și social justiția trebuie să funcționeze în viață materială, de aceea scopul societății ar trebui să fie individul cu toate nevoile sale (libertate, dreptate, siguranța, etc..). Un alt argument împotriva mântuirii selective
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]
-
aplecare spre tot ceea ce tradiția strămoșească a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia scânteia în zilele acelea de curățire a trupului și a sufletului, preamărind îngăduința. Oamenii de atunci, de când casele satului erau luminate cu opaițul iar lumina aceea aducea miracolul umbrelor și teama de răzvrătire, jinduiau mai mult ca noi, cei de azi, după liniștea meditației rugăciunii. Însăși
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
a postului, curățate și alinate de durerea grijilor de peste an. Toată această durere a fost preluată de cel care avea să se nască pentru binele lumii, iar ziua nașterii trebuia să însemne pentru săteanul pătruns cu adevărat de credință o curățire vremelnică de nevoi a trupului și sufletului lumit. Dezlegarea la pește, din timpul postului premergător sărbătoririi nașterii lui Iisus, este tocmai ce datina dorește să sugereze: ofranda. În timpul istoric al miracolelor credinței, imagistic, delfinul simboliza peștele, pe care îl vom
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
În cazuri extreme, Taina confirmării poate fi săvârșită și de către preot. Protestanții au păstrat confirmațiunea numai ca ceremonial sărbătoresc pentru tineri, înainte de prima lor cină sau comuniune euharistică Atât untdelemnul cât și apa au fost asociate încă din Vechiul Testament cu curățirea și însemnarea Duhului Sfânt. Dacă apa era cea care curățea și înnoia, expresia de unsul Domnului era totuna cu alesul Domnului, sau cu cel însemnat de Dumnezeu. Ungerea în Vechiul Testament se aplica regilor și profeților. Deci, ceea ce Sfântul Apostol Petru
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin fiecare nouă biruință împotriva păcatului
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
este altceva, potrivit a¬fir¬mației Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, de¬cât „viața Duhului în Bi¬se¬ri¬că și viața Bisericii în Duhul Sfânt“. Tainele și Ierurgiile sunt mijloace de transmitere a ha¬rului Duhului Sfânt în vede¬rea curățirii și sfințirii celor credincioși și a cosmosului în¬treg. Ele sunt indispensabile mân¬tuirii ca harul însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
are la bază porunca de a iubi semenii noștri fără nici o opreliște. Curățenia sufletească e o altă latură a învățăturilor sale și e foarte importantă. Conform acestor învățături, doar un suflet curat poate înțelege și vedea Adevărul și de aceea curățirea sufletului fiecăruia trebuie realizată prin multe renunțări personale. Hotărârea este deci a celui care dorește curăția în inima sa, prin aceea de a nu mai săvârși și gândi răul, rău care desfigurează mai întâi omul lăuntric, iar mai apoi se
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
noi, spre a nu le mai face. Botezătorul primea pe cel care dorea această pocăință, la malul unui râu numit Iordan. Cel care dorea să se pocăiască mergea astfel acolo iar Ioan îl afunda în apă pe doritor pentru o curățire rituală spre o înnoire spirituală. Se spune însă despre acest Ioan că de fapt el propovăduia și pregătea calea altcuiva, cu mult mai înțelept și mai sfânt decât el, care urma să boteze pe om, oferind o curățire nu cu
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
pentru o curățire rituală spre o înnoire spirituală. Se spune însă despre acest Ioan că de fapt el propovăduia și pregătea calea altcuiva, cu mult mai înțelept și mai sfânt decât el, care urma să boteze pe om, oferind o curățire nu cu apă ci cu foc. Ar fi vorba deci de o curățire a cugetului. Iar cel arătat de Ioan era Iisus din Nazaret. Și într-adevăr, învățătura acestui Iisus Emanuel are o suflare de foc iluștrilor, căci auzindu-o
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
Ioan că de fapt el propovăduia și pregătea calea altcuiva, cu mult mai înțelept și mai sfânt decât el, care urma să boteze pe om, oferind o curățire nu cu apă ci cu foc. Ar fi vorba deci de o curățire a cugetului. Iar cel arătat de Ioan era Iisus din Nazaret. Și într-adevăr, învățătura acestui Iisus Emanuel are o suflare de foc iluștrilor, căci auzindu-o, nu numai că arde în cugetul nostru vechile noastre convingeri, ci îmbracă parcă
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
degetul pe rană. Aveți această dovada? -Conditio sine qua non! -Tot ce vă pot spune este că învățătorul Iisus, ducându-se la râul Iordan și găsindu-l pe Ioan acolo, i-a cerut acestuia să-l boteze cerând și el curățirea de păcate, el care este de o sfințenie copleșitoare. Înfricoșat de această cerere fiindcă acest om sfânt știa cine este cel din fața sa, a spus învățătorului că el, Ioan, este cel care trebuie botezat. Hristos însă, cu multă umilință i-
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
ceață și somn și care nu se limitează la momentul recunoașterii ființei în profunzimea ei spirituală, în integralitatea ei formatoare, în cromozomii străvechi denumindu-i geneza ci se prelungește spre inițiere. Iar aici intervine și simbolul purificării, a începuturilor, a curățirii mentale și trupești, apa. Poetul folosește excepțional aceste 4 simboluri puternice, somnul, lupul, apa, ființa, într-o compoziție impresionantă în care fiecare imagine, fiecare figură de stil sunt la locul potrivit asigurând și gradația poemului. O structurare perfectă, o scală
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
pruncul și toți ai casei. Apoi preotul citește trei molitve pentru femeia lăuză, în care se roagă pentru grabnica ei ridicare din patul nașterii, pentru iertarea păcatelor ei, pentru ocrotirea ei și a pruncului de bântuiala duhurilor necurate și pentru curățirea mamei de întinăciunea trupească pricinuită de naștere. În a doua rugăciune, preotul cere Domnului s-o miluiască pe mamă, pe prunc, trimițându-le îngeri luminați și strălucitori, ferindu-i de toată fermecătura și de asuprirea duhurilor rele. Se citește și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
urmă, preoții împreunează această rânduială fie cu cea din ziua întâi, fie cu cea a botezului. Datina/obiceiul de a pune numele pruncului a opta zi după naștere este veche, fiind moștenită din Legea Veche, care orânduise această zi pentru curățirea pruncilor de sex bărbătesc, prin tăierea împrejur și prin punerea numelui (Lev. 12, 3). Noi, creștinii, am păstrat-o fiindcă și Mântuitorul însuși a fost tăiat împrejur a opta zi după naștere, când I s-a pus numele de Iisus
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
copilul pe care îl botează și care va deveni după Botez ocrotitorul spiritual al pruncului; Recomandări după Sfântul Botez La opt zile după botez, mama luând pruncul și lumânarea de la botez vine la biserică, unde i se fac rugăciunile de curățire de 40 de zile a mamei și de îmbisericire a copilului. Acestea amintesc momentul când Maica Domnului, la împlinirea zilelor curățeniei, a adus dumnezeiescul Prunc la templu, unde a fost primit în brațe de dreptul Simeon, binecuvântând pe Dumnezeu că
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
momentul când Maica Domnului, la împlinirea zilelor curățeniei, a adus dumnezeiescul Prunc la templu, unde a fost primit în brațe de dreptul Simeon, binecuvântând pe Dumnezeu că a văzut mântuirea așteptată de Israel (Luca, 2, 22-30). Preotul citește molitvele de curățire, rugându-se întâi pentru mamă, ca Dumnezeu să o curățească de întinăciune și să o învrednicească a intra din nou în sfântul locaș și a se împărtăși cu Sfintele Taine; se roagă apoi pentru prunc, pentru ca Dumnezeu să-l crească
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
avortat copilul De se va întâmpla ca femeia să avorteze copilul, cu voie sau fără de voie, de îndată să alerge la preotul ei duhovnic să se spovedească, să primească canonul de pocăință, după rânduială și să-i citească molitva de curățire. În rugăciunea de iertare preotul spune: "...Însuți și pe roaba ta aceasta (n) care astăzi a căzut în păcatul uciderii cu voie sau fără de voie și a lepădat pe cel zămislit într-însa.... vindecă-i durerile, sănătate și putere trupului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
săpatului unei fântâni; b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului; c. Rugăciunile la sădirea și la culesul viei; d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată și pentru binecuvântarea unui autovehicul. 4. Stropirea cu apă sfințită spre curățire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la: a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfințită de la Botezul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
pentru anafură, copiei și vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază la mormânt. Recapitulare Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creștinul nădăjduiește curățire de toată întinăciunea, ferire de rele, binecuvântare și sfințire. Cel mai concentrat și mai complet, aceste așteptări ale credincioșilor sunt cuprinse în rugăciunea de la Slujba Aghesmei celei mari, rânduită într-o formă prescurtată și la Taina Botezului: „Și-i dă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
ea izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngerească. Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință...“ Asociere La facerea lumii, Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor (Fc. 1, 2). Mântuitorul îi descoperă fariseului Nicodim că de nu se va
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
ce o primește cu credință izvor de apă curgătoare spre viață veșnică (In. 4, 14). Generalizare Apa binecuvântată sau sfințită a jucat un rol important în viața tuturor popoarelor, dintotdeauna; ea a fost întrebuințată ca mijloc principal de spălare și curățire a oamenilor și lucrurilor, fiind considerată simbolul cel mai expresiv al purității și curățirii spirituale. În Biserica creștină apa nu rămâne doar un simbol, ci elementul material - predominant în structura trupului omenesc - care, atunci când se umple de Duhul Sfânt, îl
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
14). Generalizare Apa binecuvântată sau sfințită a jucat un rol important în viața tuturor popoarelor, dintotdeauna; ea a fost întrebuințată ca mijloc principal de spălare și curățire a oamenilor și lucrurilor, fiind considerată simbolul cel mai expresiv al purității și curățirii spirituale. În Biserica creștină apa nu rămâne doar un simbol, ci elementul material - predominant în structura trupului omenesc - care, atunci când se umple de Duhul Sfânt, îl face pe om să renască. Aplicare Primul contact al omului abia născut cu Duhul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]