6,308 matches
-
de mic putea să fie pe lângă sacii primiți de la Moș Crăciun. Când fu încărcată sania cu toți sacii, așa cum îi poruncise moșul, se urcă pe ea. Apoi Mitru îl mai îmbrățișă încă o dată pe Moș, după care se urcă alături de curierul cu barbă. Doar că de data asta, fără ca Mitru să observe, fiindcă era ocupat cu Moș Crăciun, curierul dăduse fuga pâna la unul din corturi și-și schimbă hainele cu cele roșii. Acum erau îmbrăcați la fel și asemănarea era
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
așa cum îi poruncise moșul, se urcă pe ea. Apoi Mitru îl mai îmbrățișă încă o dată pe Moș, după care se urcă alături de curierul cu barbă. Doar că de data asta, fără ca Mitru să observe, fiindcă era ocupat cu Moș Crăciun, curierul dăduse fuga pâna la unul din corturi și-și schimbă hainele cu cele roșii. Acum erau îmbrăcați la fel și asemănarea era izbitoare, încât n-ai fi putut să spui care dintre cei doi era Moșul și care era curierul
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
curierul dăduse fuga pâna la unul din corturi și-și schimbă hainele cu cele roșii. Acum erau îmbrăcați la fel și asemănarea era izbitoare, încât n-ai fi putut să spui care dintre cei doi era Moșul și care era curierul. În timpul în care Moș Crăciun și Mitru stăteau de vorbă și se îmbrățișau, se auzi foșnind ceva, dar nimeni nu dădu vreo importanță zgomotului, în afară de câini, care începuseră să latre. Și când să pornească la drum, animalele li se alăturară
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
când să pornească la drum, animalele li se alăturară câinilor, agitându-se și scoțând niște zgomote, care mai de care mai ciudate, alergând neliniștite prin toate părțile. Lăutarii opriră muzica și rămaseră înlemniți de ceea ce vedeau, în timp ce renii, animalele și curierii se apropiară protector de Moș Crăciun. Niște umbre negre apăruseră din senin și se rotiră în aer câteva clipe, întunecând acel loc minunat. Moș Crăciun și toți ai lui rămaseră nemișcați, în timp ce lui Mitru i se făcu teamă și-și
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
senin și se rotiră în aer câteva clipe, întunecând acel loc minunat. Moș Crăciun și toți ai lui rămaseră nemișcați, în timp ce lui Mitru i se făcu teamă și-și făcu repede semnul crucii. Uitându-se în jurul lui, văzu că și curierul, și toți ceilalți, împreună cu Moșul, priveau umbrele, uluiți. Referință Bibliografică: Pădurea Soarelui (1, 2) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
pierdute dar pe care el știa cum să le câștige. Totuși, Nichita, chiar din această «retragere» continuă să simtă și gândească românește, pentru el și pentru noi. Chiar cu câteva săptămâni înainte de a muri mi-a trimis un poem pentru «Curierul Român», de sărbători, purtând chiar acest titlu: «De sărbători», în mijlocul cărora el ne-a părăsit pentru totdeauna! Și, citind așa, mai multe dintre poemele lui Nichita ne-am simțit purtați într-o altă lume pe care n-o poți atinge
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
vor achita exclusiv cheltuielile aferente tiparului și taxele poștale (acolo unde este cazul), căzând în sarcina editorului toate sumele aferente muncii de redactare, corectură și pregătire de tipar a lucrării. Cărțile vor fi expediate cu Poșta Română ori cu un curier rapid (la cerere), în colete cu plata ramburs. Așteptăm cu drag poeziile și prozele Dvs.! Voichița Vereș, director Editura Napoca Nova Referință Bibliografică: EDITURA NAPOCA NOVA - COMUNICAT DE PRESĂ: O NOUĂ ANTOLOGIE LITERAR-ARTISTICĂ NAPOCA NOVA / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ: O NOUĂ ANTOLOGIE LITERAR-ARTISTICĂ NAPOCA NOVA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368315_a_369644]
-
încât șarpele își dădu doi pumni în cap, fugi cu lacrimi în ochi și se aruncă în primul closet apărut în cale. Nimănui nu i-a păsat de asta! Oamenii îl aplaudau entuziaști pe marele lor conducător... *** Texas, Arizona... Un curier rapid înmânează șefului laboratoarelor de arme bacteriologice destinate menținerii păcii mondiale, un plic. El conține o comandă privată și un cec. Cecul având înscrisă pe el o cifră cu șase zerouri, devine extrem de motivant. Prin urmare, șeful răspunde scurt: - Mâine
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
le scoată cineva dopul că s-au săturat de sclavie și vor libertate, democrație, egalitatea șanselor și alte tâmpenii auzite de la un idiot de laborant, cam bețiv de felul lui. Retorta care bolborosea înspumată fu înmânată, în zorii zilei următoare, curierului. La prânz deja intrase pe piața muncii! Virușii își trăiau frenetic libertatea! *** O țară, undeva în estul bătrânului continent. Fusese aleasă după un studiu aprofundat al specialiștilor în marketing, pentru că avea datele ideale pentru a fi infectată. Exista o populație
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
se vedeau niște pete urâte. Lupta iscase un vacarm de nedescris. Între timp, Moș Crăciun și oamenii săi reușiră să se ridice de pe pământ, în timp ce Mitru privea în toate părțile îngrozit și se ferea cum putea din calea cotanelor, a curierilor și a lăutarilor, care se luptau cot la cot cu moșii cei negri. Uneori cotanele îl lua în brațe pe câte unul din oamenii Moșului și-l azvârlea la câțiva pași de un moș negru. Nici oamenii moșului nemuritor nu
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
se întoarse spre Mitru, care arăta ca o statuie din cauza atenției sale la tot ce se întâmpla în jurul lui, și îi vorbi cu blândețe: - Mitre, văd că ești tare speriat de ceea ce se întâmplă aici, dar liniștește-te, dragul meu! Curierul lui Moș Crăciun te va duce acasă, la Veronica și la copiii tăi, după ce eu și cotanele vom pleca împreună cu acești moși hidoși, care nu știu altceva decât să facă rău. Mitru nu reuși să spună nimic pe moment, dar
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
mi s-ar rupe sufletul să rămână singuri. Ce-ar face ei? Cum s-ar descurca? Ei sunt toată viața mea, sunt totul pentru mine. - Ți-am spus, fi liniștit, că totul va fi bine. Vei ajunge cu bine acasă, curierul te va duce cu tot cu lemne și cu cadourile primite pentru familia ta. Apoi se întoarse către cotane și le spuse: - Haideți, dragele mele, luați-i pe moși, și hai să plecăm. - Acum îi luăm și mergem, răspunse stăpâna. Și împreună cu
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
ceea ce era prima oară, înainte de a sosi moșii cei negri și urâți. Toți brazii erau luminați de podoabele și betelele puse, oamenii de zăpadă erau din nou la locul lor ca și cum nimic nu se întâmplase, lăutarii începură să cânte iar, curierii umblau de colo-colo cu sacii în spinare, pregătindu-se să plece fiecare, acolo unde trebuia să ajungă, să împartă cadourile. Steaua de pe cer o porni după cei doi îngeri, după cotane și după moșii cei negri. Știind drumul și locul
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
de zăpadă în colivie și în ei. În același timp, cum toate erau din nou bune și frumoase în lăcașul lui Moș Crăciun, acesta îi spuse lui Mitru: - Acum Mitre, tot răul a trecut, așa că vei ajunge liniștit acasă, alături de curierul meu. - Mulțumesc Moșule drag! Abia aștept să ajung acasă, și abia aștept să povestesc tot ce-am pățit. Pot să povestesc și despre moșii cei negri și urâți? Și despre cotane, și despre steaua luminoasă și îngerii care ne-au
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
au coborât din acea stea, atunci povesteste tot, Mitre. Tot Brăneștiul să știe că în Pădurea Soarelui, vine în fiecare an, Moș Crăciun cu cadouri pentru toată lumea. Se mai îmbrățișă o dată cu moșul cel nemuritor, apoi se urcă pe sanie, alături de curierul care se urcase deja și-l aștepta. După ce își mai luă o dată rămas-bun de la Moșul și de la tot ce era în jurul său cu privirea, curierul porni sania și căinii o întoarse lătrând spre drumul care ducea la casa lui Mitru
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
pentru toată lumea. Se mai îmbrățișă o dată cu moșul cel nemuritor, apoi se urcă pe sanie, alături de curierul care se urcase deja și-l aștepta. După ce își mai luă o dată rămas-bun de la Moșul și de la tot ce era în jurul său cu privirea, curierul porni sania și căinii o întoarse lătrând spre drumul care ducea la casa lui Mitru. Câțiva lăutari se luaseră după ei și îi însoțiră până la ieșirea din acel loc minunat unde era Moșul, curierii lui și Sărbătoarea sfântă de Crăciun
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
ce era în jurul său cu privirea, curierul porni sania și căinii o întoarse lătrând spre drumul care ducea la casa lui Mitru. Câțiva lăutari se luaseră după ei și îi însoțiră până la ieșirea din acel loc minunat unde era Moșul, curierii lui și Sărbătoarea sfântă de Crăciun. Și așa se întoarse Mitru acasă, alături de unul din curierii Moșului, cu sufletul plin de sărbătoarea sfântă și de amintirea spaimei că era cât pe-aci să nu se mai întoarcă acasă, din cauza moșilor
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
care ducea la casa lui Mitru. Câțiva lăutari se luaseră după ei și îi însoțiră până la ieșirea din acel loc minunat unde era Moșul, curierii lui și Sărbătoarea sfântă de Crăciun. Și așa se întoarse Mitru acasă, alături de unul din curierii Moșului, cu sufletul plin de sărbătoarea sfântă și de amintirea spaimei că era cât pe-aci să nu se mai întoarcă acasă, din cauza moșilor cei negri. În prag stătea Veronica lui cu Anuța în brațe și cu Ghiță lângă ea
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
nimic. Dar el o liniști, spunându-i: - L-am văzut pe Moș Crăciun în Pădurea Soarelui. Am să-ți spun cea mai frumoasă și cea mai grozavă poveste pe care am trăit-o în viața mea! Descărcă sacii, ajutat de curierul Moșului și apoi intrară în casă cu sacul plin de cadouri și alte lucruri trebuincioase. Veronica făcuse mâncăruri delicioase. Îl pofti împreună cu soția lui și pe moșul-curier înăuntru. Le povesti copiilor și nevestei sale despre Moș Crăciun din Pădurea Soarelui
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
delicioase. Îl pofti împreună cu soția lui și pe moșul-curier înăuntru. Le povesti copiilor și nevestei sale despre Moș Crăciun din Pădurea Soarelui toată noaptea, și despre toată aventura care o trăise acolo, în timp ce mâncară bine și chefuiră până în zori, când curierul Moșului își luă rămas-bun de la Mitru și de la familia lui. Apoi se urcă pe sanie, dădu un bici ușor câinilor și-o porni înapoi spre Pădurea Soarelui, precum spusese Moșul să facă. Referință Bibliografică: Pădurea Soarelui (5, 6) / Mihaela Moșneanu
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
așa, este jignitor. A se lucra cu mintea este ceea ce toată lumea dorește să obțină. Dorințe exprimate de genul aș vrea să devin: olar, sculptor, pictor, fierar, potcovar, să sap șanțuri, gunoier, brancadier, fierar betonist, lucrător la cariera de piatră, postaș, curier, vânzător, casier, debarasator, pantofar, geamgiu și exemplele pot continua numai sunt astăzi țeluri în viață ci meserii ce se fac vrând nevrând de către cei ce numai au alternative. Astăzi toată lumea dorește să devină vedeta, o personalitate, o persoană plină de
MÂNA ŞI MINTEA de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367976_a_369305]
-
Dan Isăcescu, cel care a ajuns în Franța sub tren - e un tip „descurcăreț” și care deschidea cu ușurință orice ușă, au convenit să le ducă el scrisorile lor, tinerei Nadine. La scurtă vreme, Isăcescu a ajuns un fel de curier neoficial al lui Nadine. Dar n-o făcea pe gratis, bineînțeles, pentru că cei trei „feți-frumoși” intelectuali îl plăteau pentru serviciul prestat, pentru a transmite „misivele” lor frumoasei, misterioasei și intangibilei fete. Nea Mitică se luminase la față povestindu-mi și
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
intra la ea în cameră, Nadine se afla în pat, într-o ținută lejeră... „Pune ceva pe tine - striga el înfuriat - cum poți să stai așa în fața unui bărbat?” Stilul acesta confident a început să-i placă lui Nadine ... Alteori, „curierul” îi citea scrisorile și tonul lui era ferm, dar totodată cuceritor. Era la fel ca în piesa „Hercule - Savinien”, de Cyrano de Bergerac, unde o tânără se îndrăgostește de cel care-i citea scrisorile ... Încet, încet, domnișoara Nadine se îndrăgostește
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
mai ales în rândul tinerilor. Era prin anii 1970 când sâmbătă de sâmbătă, se aștepta cu mare nerăbdare, unul dintre aceștia fiind și semnatarul acestor rânduri, rubrica din’’Scânteia Tineretului’’, numită’’De la Om la Om’’.Într-un ziar din, sâmbăta curierului, la rubrica amintită,un tânăr din Florești de Ilfov, R. Cumătru, îl roagă pe umorist să-i publice unul din cântecele sale de folclor. După ce-i publică ‚ „Mierlița’’, „Ce ai tu mierlițo dragă ? Cuculeț dac-oi muri Și-or rămâne
UN MĂRUNT COLECŢIONAR DESPRE UN MARE UMORIST de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367476_a_368805]
-
în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. Debutează cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului Zaire a lui Voltaire (1827). A scris Păstorul întristat' , poezie publicată în „Curierul Românesc” (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850 de Anton Pann). La 19 ani dă tiparului „Ruinurile Târgoviștei”, apărută în aceeași gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]