9,076 matches
-
1998, un colaj în mijlocul căruia apare iar figura lui Cugler și coperta volumului Apunake și alte fenomene, în care (spune textul explicativ) "mulți văd un premergător al teatrului absurdului". Este evident că figura scriitorului pare să fi trezit măcar oarecare curiozitate, pentru că aceeași revistă (nr. 503, p. 23) publică puțin mai tîrziu o altă traducere a unei proze scurte de factură kafkiană (El prisionero, Prizonierul): Opinia publică l-a declarat vinovat: vinovat de a se fi amăgit singur..." etc. Însoțit de
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
cel de-al doilea Oscar pentru rol secundar din cariera lui; primul a fost pentru rolul din Hannah și surorile ei, de Woody Allen). Fiindcă sîntem în dreptul lui Michael Caine, să nu trecem mai departe înainte de a reaminti, ca o curiozitate nu lipsită de sens, mediul din care provine acest artist atît de rafinat: un tată hamal într-o piață de pește a Londrei și o mamă căruțașă. Fiul lor - Maurice Joseph Micklewhite - era, încă de la 12 ani, un spectator împătimit
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
de o selecție valorică, de un fel de "top" al noutăților, făcut cu spirit critic și obiectivitate. Revistele literare nu reușesc să vă orienteze? Ele nu oferă o imagine cuprinzătoare și clară cuiva din afara vieții literare românești. Unii vin din curiozitate Ce-ar fi să schimbăm vorba? De pildă, să-mi spuneți ce-i determină pe studenții dvs. italieni să învețe limba și literatura română... Am studenți care se specializează în filologie romanică, în romanistică generală, și au nevoie să știe
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
literatura română... Am studenți care se specializează în filologie romanică, în romanistică generală, și au nevoie să știe și limba română. Alții au citit, au văzut la televizor, au cunoscut pe cineva din România sau vin pur și simplu din curiozitate... ...și cînd întîlnesc o profesoară atît de pasionată de cultura noastră, "se contaminează". Din fericire, da, le transmit interesul. În general, vin să dea un examen și pe urmă continuă cursurile, dau două, trei, chiar patru examene. Devin prietenă cu
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
cu o detașare sporită și cu mai multă libertate. Prima organizată în țară după mai bine de treizeci de ani - cea anterioară a avut loc în anul 1968, la Galeriile Fondului plastic -, această expoziție a trezit un interes și o curiozitate aproape fără precedent. Numai retrospectiva Corneliu Baba din 1997 a reușit să mai determine o asemenea participare în masă. Dacă ținem seamă de faptul că reperele publicului pentru arta lui Camilian Demetrescu sînt minime, artistul a lipsit cu desăvîrșire din
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
o proiecție a bovarismului celor doi bărbați exasperați de viața lor monotonă. Faptul că Ioan Groșan relatează, în continuare, minuțios, trecerea propriu-zisă a trenului prin haltă și, în final, dispariția lui Simion în vagonul luat de el cu asalt, din curiozitate, nu confirmă deloc caracterul fantastic al nuvelei. Este vorba, de fapt, de o completare îndrăzneață - și cu efect artistic - a descrierii unei situații date cu descrierea unei situații ipotetice (după cum procedează unii operatori TV care, după ce filmează ce se vede
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
fostului său profesor de la universitatea ieșeană, declara tot atît de sincer: "Xenopol era mai ales un gînditor, ale cărui concluzii asupra istoriei nu întrec numai competența mea, care nu sînt filosof și n-am căutat să fiu vreodată, dar și curiozitatea mea, interesul meu pentru aceste lucruri, fără îndoială utile, de un caracter atît de diferit." Nu trebuie însă ignorat marele adevăr că Iorga a meditat, și teoretic, la problemele istoriografiei, exprimîndu-și, adesea, punctul de vedere mai colorat sau mai auster
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
drept care toți bătrîneii comuniști nostalgici din vechea gardă se trezesc din letargie și răstoarnă regimul, pe insulă! Mareșalul, difuzat la noi, ar face mare succes de public. Dar importatorii noștri sînt monopolizați de filmele americane; cine mai are timpul și curiozitatea să caute și să cumpere filme din producția țărilor din jur? (Și în producția cehă recentă, am văzut filme - Ene bene, Întoarcerea idiotului, Dublu rol - care ar merita să fie văzute și la noi). Au fost omagiați, la Karlovy Vary
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
dimpotrivă, copleșit de prea multa atenție a celorlalți, pe care știe că nu o va putea niciodată satisface. Oamenii diformi, ca și femeile prea frumoase, remarcă la un moment dat în roman un personaj, sînt priviți prea mult, captivi ai curiozității mereu reînnoite, pironiți de o nouă pereche de ochi mirați. Sub această veghe permanentă se petrece ceva pur și simplu inevitabil, dar nu mai puțin cutremurător: devii într-atît de conștient de tine încît nu mai ești capabil să-ți închipui
Despre frumusețe și singurătate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16937_a_18262]
-
acostează în portul Constanța. Ce găsește aici nu e foarte măgulitor pentru noi, un oraș devastat în urmă cu treizeci de ani care încă nu și-a revenit, case cu acoperișul aproape de pămînt pe care le vizitează ca pe niște curiozități, în totul o impresie de pustiu, de stepă nelocuită; la fel în Cernavodă, "o mîndrețe de oraș în ruină". Andersen ascultă înfiorat ca un alt Ovidiu poveștile unui hangiu despre asprimea climei, dar își noteză numele altuia pentru a "împrăștia
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]
-
libertății raportîndu-se în mod absolut și exclusiv la vecini. Sudul trăgea cu ochii la bulgari, vestul la sîrbi, nordul la unguri și estul la ruși. A trage cu ochiul nu este aici doar o abstracțiune, un simplu generic pentru diverse curiozități, vagi și ele, ci acțiunea concretă, dureroasă și frustrantă de a încerca ieșirea din caverna lui Ceaușescu (și a invitaților de astăzi ai lui Florin Călinescu, vezi Paul Niculescu Mizil și Cornel Burtică) prin orientarea antenei de televizor pe azimuturile
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
călătorește chiar în ajunul noului an în orașul unde știe că își va găsi iubita de odinioară, spre a trăi alături de ea sărbătoarea. Nostalgie, sentimente încă vii dar reprimate, superstiție, teama de îmbătrînire, vagi regrete pentru ce a fost, culpă, curiozitate - toate acestea ar putea fi motivul care îl determină pe scriitor să-și caute amanta din tinerețe. Dar întîlnirea dintre ei nu se consumă, clasic, sub semnul vreunuia dintre motivele enunțate mai sus, și prin urmare nici retrospecția nu se
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
printr-un subtil joc de cuvinte). Versurile propriu-zise, chiar și cele mai puțin inspirate, se citesc cu interes. Poetul se dovedește a fi, încă o dată, un seducător inteligent al cititorului, căruia, dacă nu reușește să-i provoace emoții, îi trezește curiozitatea intelectuală. El izbutește să capteze atenția printr-o anumită demnitate a cuvântului, care mai putea fi întâlnită numai la Marin Preda. Geo Dumitrescu nu transformă cuvintele în focuri de artificii, nu le risipește orgiastic, ci le păstrează intactă autoritatea pe
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
înaintarea. Tot mai spera să poată găsi leacul. Cu toată foamea ce-l chinuia, continua să înainteze prin hățișul sălbatec. Deodată simți în nări miros de tutun. S-opri în loc. Cine putea să fumeze tocmai în hățișurile astea? Cuprins de curiozitate înainta precaut. Auzi niște glasuri. Vorbeau încet de nu se putea desluși ce și cum. S-apropie și mai mult. Păreau să fie cel puțin trei persoane. Păreau că se ceartă. Un vreasc uscat țipă ascuțit sub povara tălpii. Glasurile
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
fi, de pildă, omul cu limbă de bou sau femeia jumătate șarpe. Dar dacă în cazurile acestea din urmă interesul vine din sincretismul om-animal, din înterpătrunderea a două regnuri care țin de planul larg al zoologiei, în cazul Alexandrei Nechita curiozitatea se naște din pricina sincretismului, să-i zicem așa, stihial. Ea nu este comercializată ca o marfă culturală clasică, ci ca un copil-miracol, ca o entitate paradoxală, ca un amestec de frăgezime biologică și de vulcan în combustie care eliberează spontan
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
să rămână anumite greșeli (și greșeli existau). Apoi, am fost în România, m-am apropiat mai mult de cultura, de limba, de literatura, de arta ei, de arta populară, de oameni, de orașe etc. Însă totul a început de la această curiozitate, de la această credință a mea, care e poate adevărată, poate nu, că o persoană se ivește din ceva, din locuri anume, din acel humus cu siguranță bogat, dacă omul e bogat. Cred că un Robinson închis în insula lui, rămas
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Magdalena Boiangiu Probabil că amintirile celor care au văzut premiera din 1975 și curiozitatea celor care doar au auzit de ea au determinat atragerea atîtor instituții teatrale pentru coproducția care a putut fi văzută la Teatrul Evreiesc de Stat la sfîrșitul lunii aprilie. 25 de ani înseamnă o eternitate pentru un act teatral, chiar dacă
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
Joel Coen, James Ivory, Ken Loach, Pavel Lunghin, Liv Ullman și, ultimul dar nu cel din urmă, Lars von Trier. Există și opt regizori care n-au mai fost prezenți, pînă acum, în selecția oficială a Cannes-ului. La capitolul curiozități e de semnalat prezența în competiție, pentru prima oară în istoria Cannes-ului, a unui film din Coreea. Și prezența în competiție a celui mai tînăr regizor admis vreodată, care mai e și regizoare: iraniana Samira Makhmalbaf, în vîrstă de
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
de miliarde de oameni. Încă sub șoc, nu mă interesa decît să înțeleg ce se întîmplă, așa că m-am întors urgent la CNN, lăsîndu-l pe Cristoiu în plata domnului. În a doua sau a treia seară, am mai dat de curiozitate o raită și l-am văzut în studioul OTV, în chip de invitat, pe un român stabilit în SUA, profesorul Șeitan, susținător pătimaș al teoriei conspirației iudeo-masonice, răspunzătoare desigur și pentru atacul terorist fără precedent. Conform acelui personaj lăsat să
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
decît că unele titluri din program au lăsat de dorit, altele au fost dezamăgitoare. În deschidere, după ce am pătruns cu greu prin cordonul de tineri cu tricouri Connex, orbită de lumina verde stînjenitoare, am ajuns pe un scaun, arzînd de curiozitate să văd spectacolul Năzdrăvanul Occidentului. De ce? Din trei motive: 1. pentru că textul irlandezului John Millington Synge este foarte actual, o tragi-comedie modernă, de la 1907, despre moarte, despre omorîrea tatălui de către fiu într-o lume rurală năucită de alcool, turmentată. Dacă
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
pot ști exact la ce nivel anume comunicarea n-a funcționat și de la ce punct încolo calea regizorului s-a bifurcat de cea a actorilor. Atmosfera unei lumi șubrede, a unui sat irlandez, izolat, închis, bîntuit de superstiții, legi nescrise, curiozități bizare, alimentat de o voluptate a morbidului este construită mai degrabă vizual. Spațiul în care este amplasată povestea dramatică a unui individ și a unei mici comunități este un han-șopron. Strîmb, înclinat pe o parte, gata să cadă la o
Năzdrăvănii și năzdrăvani by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15847_a_17172]
-
a trebuit multă vreme să se lămurească cît de îndepărtat, cît de inocent mă aflam față de preocupările lor. Am început să studiez nu numai cu disperarea celui ce are în față alternativa pierderii locului de muncă, dar și cu o curiozitate tot mai admirativă pentru tot ceea ce tăinuiau vechile opere de artă". Rezultatele n-au încetat a se arăta. Ajutat și de "fervoarea" sa anterioară pentru literatură, filosofie, artele minore, de contactul cu studiile faimoase ale unor Pierre Chaunu, Alberto Teneti
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
căzut, am căzut precum se știe!), în fine, ce chip și nume are adversarul. Când ar fi ca Nostradamus să ascundă măcar un grăunte de adevăr, mulți dintre noi vom părăsi nemângâiați planeta albastră, înainte de a ne fi satisfăcut ultima curiozitate. Deocamdată, bărbații care conduc destinele Statelor Unite ale Americii, pe punctul de a pune la punct unui foarte costisitor scut împotriva oricărei agresiuni dinafară - replică modernă la anticul zid chinezesc! - au luat cunoștință de existența unei primejdii cu nimic mai puțin nimicitoare, venind
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
alertă numai și numai pentru că în murdara afacere era implicată Academia Română. "Fără voie", susține președintele acesteia, Eugen Simion. Oare chiar fără voie? Să nu fi știut colegul ex-academicianului Bârlădeanu în ce ape se scaldă Gheorghe Buzatu? A avut dl. Simion curiozitatea să răsfoiască celelalte nouăzeci și una de titluri din colecția "prestigioasă" care l-a găzduit acum pe Vlad Hogea? Are habar șeful Academiei Române de lucrurile ce se petrec în parohia sa? De incompetența, delăsarea și reacționarismul emanate de filialele gras
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
iar acum, în plină epocă de eliberare, incapabilă să-și găsească drumul pentru a se bucura de independență. Întoarsă în camera ei, domnișoara Miallaret scrie cu febrilitate și fervoare. Povestește. Transcrie plîngerile pe care le-a auzit. Și astfel stîrnește curiozitatea corespondentului ei secret, care e profesor. "Franța locuiește la etajul cinci", va spune mai tîrziu Michelet. Pe vremea cînd enunța acest adevăr, adresîndu-se sărăntocilor care sînt adesea făuritorii istoriei, încă nu existau ascensoare. Iar domnișoara Miallaret îi scria chiar lui
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]