781 matches
-
servește încă la sublinierea anumitor cuvinte sau pasaje. Au existat în istoria cărții și alte încercări pentru a imita scrierile de mînă. La mijlocul secolului al XVI-lea, un tipograf parizian stabilit la Lyon, Robert Granjon, a gravat caractere inspirate din cursiva epocii, numite caractere de civilité pentru că au servit la tipărirea cărții De civilitate morum puerilum a lui Erasmus. Un secol mai tîrziu, tipograful parizian Pierre Moreau publică mai multe lucrări în scrierea financičre, reproducînd caligrafia timpului său. Primii tipografi au
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a dus la formarea unor variante locale slavone (printre care și slavona românească), utilizate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
260, 307, ~ takri 274, ~ tamil 174, 243, 307, ~ tangută 307, ~ telugu 266, 308, ~ tengwar 295, ~ thai 290, 308, ~ thâna 254, ~ tibetana 255, 278, 308, ~ tifinagh (libico-berberă) 170, 245, 273, 310, ~ toharica 309, ~ tulu 310, ~ uchen 255, ~ uigură 183, 286, ~ uigură cursiva 312, ~ umbriana 312, ~ usmaniană 304, ~ veneta 313, ~ vietnameza (quoc ngu) 313, ~ xibe 314, ~ zhuang 315 selkup 180, 301, 332 semantica 58, 63, 71, 76, 95, 98, 100, 109, 112, 118, 128, 131, 149, 158, 189, 198, 201, 212, 238, 255
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
socială și culturală. Prin dobândirea competențelor de comunicare lingvistică, individul instruit dovedește competențe de înțelegere și vorbire reflectate în ascultare, citire, participare la conversație, discurs oral și scriere. La nivelul comunicării scrise deține abilități care vizează: - scrierea de texte clare, cursive, adaptate stilistic contextului; - redactarea de scrisori, rapoarte sau articole complexe, cu o structură logică clară, care să-l ajute pe cititor să sesizeze și să rețină aspectele semnificative; - redactarea rezumatelor a sau recenziilor unor lucrări de specialitate sau ale unor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu cele noi; sunt numite și exerciții paralele, având scopul de a integra deprinderile în sisteme din ce în ce mai largi; ele reprezintă, de fapt, un nivel mai complicat al exercițiilor de bază; spre exemplu: un copil exersează citirea cursivă, dar în același timp reia rostirea clară pe silabe a cuvintelor; - exerciții de creație sau euristice; elevul le efectuează după ce deprinderea deja a fost însușită, iar prin intermediul lor încearcă să introducă în "model" anumite elemente personale; de pildă, după însușirea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
constrictori faringieni. Elementele de articulare își schimbă cu rapiditate poziția, cele mai mobile fiind limba și buzele care în vorbire modifică continuu spațiul rezonatorilor. Prin schimbări minime de poziție ale limbii și buzelor se obțin modificări ale fonemelor în vorbire cursivă precum și a vibrațiilor de timbru (fig.2). Experiența a arătat că în aprecierea formei trebuie ținut seama de principiul compensației. Pentru emiterea corectă a sunetului vocalic este necesar un spațiu constant fără menținerea aceleiași forme a rezonatorului (86; p.337
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
verbale neconforme cu matricea normalului se realizează în următoarele etape: 1. Inhibarea tipurilor greșit dobândite. 2. Elaborarea analitică a mișcărilor necesare formării noului stereotip. 3. Stabilizarea sau automatizarea tipurilor motorii și senzoriale noi dobândite cu folosirea lor corectă în vorbirea cursivă. Pentru ca ștergerea stereotipiilor vechi să se efectueze, exercițiul se repetă la intervale egale de timp, în reprize a câte 5-10 minute, cu atenția concentrată în permanentă asupra unui singur element de corectat, pe rând, în ordinea indicată de posibilitățile fonematice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai mult, cu atât înveți mai repede să accentuezi corect. Citind cu voce tare te auzi și îți dai seama când pronunți cuvintele corect și când nu, când accentuezi bine propozițiile și când nu, dar mai ales înveți să citești cursiv, fără să te poticnești. Exercițiile de dicție pot fi cele care presupun citirea rapidă a anumitor cuvinte mai dificil de pronunțat, dar pot fi și simplele citiri repetate ale unor știri, texte, articole etc. Trebuie să îți exersezi cât mai
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
înțelegere și comunicare, ca și maturizării gândirii ca urmare a dezvoltării limbajului. Activitățile desfășurate cu responsabilitate profesională de educatoare ne dau speranța că viitorii noștri școlari să se prezinte la intrarea în școală cu o exprimare corectă, clară, bogată și cursivă, ceea ce le va permite să asimileze cu ușurință noile și numeroasele cunoștințe, să se integreze rapid la cerințele sporite ale școlii. Cercetând programele și manualele școlare pentru învățământul primar, constatăm că problemelor de vocabular li se acordă atenția cuvenită. Astfel
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
noțiunile noi - ideile principale; Ordinea pe tablă depinde de conținutul și volumul de cunoștințe al lecției, de procedeele folosite și de nivelul clasei la care se predă lecția. O altă condiție esențială în ceea ce privește perceperea clară a lecției este scrierea frumoasă, cursivă, citeață, corectă și fără prescurtări pe tablă. Dacă tabla permite, cel mai bun procedeu este ca ea să nu se șteargă, harta de contur, desenul explicativ și scrisul să apară într-o unitate logică. Elevii trebuie să-și noteze pe
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv, lizibil, fără mari pretenții eseistice sau, și mai nepotrivit, literare. Culegerea de articole a lui Ion Cristoiu este reprezentativă și sub alt aspect. Ea ilustrează trecerea de la articolul zilnic, inevitabil fragmentar și analitic, la generalizare și privire de sinteză. Ultimul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lasă în urmă evacuarea sensibilului. Îngerii care se strecoară ca niște pești, traversând intervalul transparent, pun trupul în condiția intermediarului. Prin trupul primitor se trece, așa cum lumina străbate prin sticlă sau prin apă; trupul ia forma fluidă a trecerii, imaginea cursivă a inaparentului care vine de departe, trece și sclipește în orizontul transcendenței. Căci ceea ce se arată sub acest chip este un non-evident neîntrupat în vizibil, nevăzut ca atare în sensibil. Trupul nu mai e acum decât forma însuflețită de modelul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și fățuite de pe ea, ce luceau de-ți luau ochii; dacă luceau ca Soarele trebuie să fi fost foarte cald înăuntrul lor - ca în Soare, nu? Când și-o dăduse jos citise pe spatele ei, gravat frumos într-o scriitură cursivă, numele Cartier. Mai remarcase și că vechea podoabă a lui Rică prinsă cândva de ea între pulpe dispăruse, sau cel puțin nu mai apărea la mâna purtătorului ei, ca mai înainte. Muncită de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
precedent în istoria personală, își zise c-ar fi fost mai cu cale să evite circulația la acea oră de vârf; astfel, se decise în pripă, printr-o spontană trăsătură de unire între devenirea sa și conjunctura ce se desfăcea cursiv, pentru o promenadă pe malul drept al Rinului în lumina arămie a apusului. Se înțelege că, pentru a-și face ne-apărat loc întru împlinire, cea mai bună strategie a unui act este să se lase, de fapt, apărat de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca ultim omagiu adus rațiunii. Există lucruri pe care oamenii le fac numai spre a-și demonstra convingător futilitatea lor - cu alte cuvinte, că nu mai e de făcut nimic efectiv în stare să schimbe cursul evenimentelor. Cu o pletoră cursivă de forfoteli, al căror izvor suntem, ne spălăm pe mâini de suspiciunea putinței spre a ne da la iveală, în toată masiva-i mizerie, propria neputință. Beckettianul "nu mai e nimic de făcut" reprezintă în esență o constatare eliberatoare: prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui. Am tot vorbit cu el pe îndelete, fără să mă simt prea mic, nu aveam aerul de ucenic ascultător și ocrotit cu grijă, dar eram dispus să învăț de la el căile nebătătorite ale spiritului, ale culturii. Convorbirea liniștită și cursivă făcea abstracție de epocile care ne despărțeau, el, marele renascentist, îmi atrăgea elegant atenția că vremurile noastre nu se potrivesc, de aici și ideile opuse, eu, un oarecare locuitor dintr-o urbe a Moldovei, cu problemele altei epoci, de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
noian de stiluri și nuanțe. Unii scriu lapidar, alert, cu ritm tăios, alții scriu patetic, iconoclast, fără clătinări instantanee. Unii își aștern frazele cu articulații imprevizibile, cu o emfază a retoricii apăsătoare, alții în jargon și cu sincope care rup cursivul și tulbură înțelegerea, unii o fac expresiv, pitoresc, viu, sugestiv, dar și atâția alții care scriu fără noimă și justificare, scriu pur și simplu. Și în câte alte maniere nu se scrie, criptică, fracturată, monosilabică etc. etc. Se spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
noi azi; depășirea acestei situații depinde de motivația interioară și de sfințenia preotului. Un Glosar - adăugat la sfârșitul celor 12 capitole ale cărții - , prezintă și definește o serie de cuvinte și concepte, oferindu-i cititorului un ajutor deosebit în parcurgerea cursivă a acestor pagini minunate. Preotul lui Cristos și persoana consacrată nu se tem, și nici nu se feresc, să dea mărturie omenirii contemporane despre vocația și încrederea lor în Cristos răstignit, mort și înviat -- pentru fiecare dintre noi. Lumea de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
factori, care studiați În conexiune, pot oferi o imagine 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 9 cuprinzătoare asupra unor zone de mare interes pentru cunoașterea Americii de către noi românii. Stilul expunerii lucrării se exprimă printr-o scriere cursivă, prin cuvinte și expresii formulate natural, În scopul oglindirii ideilor și stărilor analizate. Frazele formulate sugerează o gândire profundă, Însoțită de o inteligență nativă, sclipitoare, Încât analizând integral unele teme, ne duc la ideea că Întâmplarea ar fi putut să
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
noi și întreaga suflare românească pe cel mai mare gânditor. Ne plecăm genunchii înaintea sicriului și vă trimitem condoleanțele noastre.” La „Un an de la Unirea Bucovinei” numărul 202 din 30 noiembrie 1919 cuprindea editorialul „Unirea Bucovinei” de Const. Cehan Racoviță, cursivul portret „Iancu Flondor”, omagiu al ziarului Bucovina adus omului politic, articolul „O zi mare” semnat de Șt. Vlădescu, telegrame omagiale adresate lui Iancu Flondor și semnate de Const. Cozmiuc, directorul ziarului învățătorimii Tribuna și președinte al reuniunii învățătorilor din Gura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni” de V. A. Urechia, cu prilejul solemnității dezvelirii monumentului ridicat de ofițerii regimentului XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare contra sultanului Mahomet”; cursivul „Constantin de Stamati - Ciurea”, urmare a faptului că „în vremea din urmă, prin revistele noastre săptămânale, numele acestui scriitor basarabean a venit să ne aducă aminte că și în imperiul Autocratului „tuturor Rușilor mai sunt Români care vorbesc limba românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie 1932). Și tot despre Mișu Fotino la 7 februarie 1932 din cursivul „Ticăloșia de la Teatrul Național”: „Incultul Fotino. Un privilegiat al fustei, un actor bâlbâit, un analfabet, un șmecher în mânuirea fondurilor bănești. Acest pește al favoritismului de la București. Lingușitor, valet de casă, traficant sentimental... El ia adus la Cernăuți pe regizorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Barbu Slușanschi scriau eseuri, Paul Constantinescu dezvolta problema Specificului național în muzică. Grupul bucovinean, în Iconar, cultiva o lirică „sumbră, întemeiată pe ideea morții, complement al filosofiei disperării” (nr.7/1936). Publicația avea și articole de atitudine directă, aniversări, comemorări, cursive despre credință ca: „Maglavitul și alte semne și minuni”, însoțit tot de un citat biblic: „Dacă voi veți tăcea, pietrele vor striga”. Se adaugă o bogată bibliografie din domeniul cărților și revsitelor. Titluri „Ritmul generațiilor în evoluția artelor” de Traian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante despre: Dimitrie Onciul, Eusebie Ioanețiu. Cronica, Buletinul Asociației, Activitatea secțiilor județene, Cărți, Revista revistelor, Abonamente încasate, Poșta administrației și a redacției, Librăria și Papetăria „Ostașul român” Cernăuți, Cursuri de pregătire, Curs pentru învățătorii neromâni ș.a. erau rubrici aproape permanente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să părăsești cât mai repede hala. Caut pe hartă pavilionul Statelor Unite ale Americii și nu-l găsesc. Când întreb pe cineva, mi se răspunde că America nu participă din lipsă de bani. Rămân uluit. Neamțul îmi explică într-o engleză lentă și cursivă „motivațiile ascunse” ale acestei neparticipări: „Un orgoliu de superputere, suficientă sieși, care știe dinainte că ar fi eclipsat pe toată lumea aici. Nu a mai vrut, pesemne, o nouă confirmare a acestei dominații. Megatehnologiile americanilor sunt în stare să-i umilească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]