1,183 matches
-
citate frecvent În presa britanică sau În jurnalele rusești de opoziție, Ryech, liberal, și Sovremenny Mir, apropiat social-democraților. Un ziar satiric din Teheran a obținut, de la primul număr, un succes fulgerător, Înțepăturile desenatorilor săi luându-i drept ținte preferate pe curtenii veroși, pe agenții țarului și, mai presus de orice, pe falșii cucernici. Șirin jubila: „Vinerea trecută, scria ea mai departe, câțiva tineri mullahi au Încercat să creeze o Îmbulzeală În bazar, prezentând Constituția drept o născocire eretică și vrând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
controlul asupra câtorva cartiere din centru. Luptele continuară, cu Înverșunare, până pe 16 iulie. În acea zi, la ora opt și jumătate dimineața, șahul veni să se refugieze la legația rusă, Însoțit, În mod solemn, de cinci sute de soldați și curteni. Acțiunea sa echivala cu o abdicare. Comandantul cazacilor n-avea altă cale decât să depună armele. Jură să respecte, de atunci Înainte, Constituția și să se pună În slujba Învingătorilor. Cu condiția ca brigada să nu-i fie desființată. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ne vom revedea, mai trebuie să aflați un lucru! De bine? vrea să știe Fratele. Mai degrabă... Domnilor, ca să revin în trecut, veți lua act că, potrivit cronicilor, ilustrul Ioan de Hunedoara a avut, la asediul Belgradului, un sfetnic, un curtean și un camarad fidel, care i-a stat alături până ce marele nacealnic a căzut răpus de ciumă, la Zemun, după acea victorie neasemuită. Vorbesc despre un cavaler-călugăr franciscan, un gentilom care, ca și mine, a ales de bună voie calea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o pot uita s-a petrecut pe la jumătatea lunii august 1944. Aveam 11 ani. Războiul ajunsese și aici, în satul nostru. Nemții erau în sat sau pe șes ori pe drumul de la Țurchea, iar rușii erau sus pe deal, spre Curteni. Rușii trăgeau asupra satului. Mama mi-a spus să mă duc să dau mâncare la vaci și la cal. Calul era bine ascuns în grajd de tata, care era plecat în concentrare încă din prin luna mai. Mascase bine grajdul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la cal și la vaci. Când s-a dus să ia apă, la vreo douăzeci și cinci de pași de el a explodat un brand, o bombă de dimensiuni mai mici trasă de rușii care ce aflau pe culmea dealului, spre satul Curteni. Când a făcut explozie brandul, două schije mici i-au ciuruit fundul fratelui Gelu. Speriat, s-a întors în beci unde noi stăteam ascunși. Mama i-a scos la lumina lămpii schijele, iar bunica Maria a ars o cârpă de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu se dădea ca acum, ci pe la începutul lunii februarie, m-am trezit cu dirigintele Mihai Ardeleanu în curte. Venise de la Huși ca să mă ducă din nou la școală, pe mine, dezertorul. Omul venise de la Huși cu trenul până în gara Curteni și de acolo pe jos. Ninsese și zăpada era destul de mare. Noroc că nu viscolise. Sub presiunea mamei și sub amenințarea că voi plăti școlarizarea, m-am întors de mână cu dirigintele la școală. Am făcut Crăciunul ca toți elevii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ton al vocii nu doar la politicienii care vor să-și împartă lumea în avantajul propriu, dar și în tradițiile intelectuale care asistă de pe margine. Următorul rând al lui Wilde, reprezintă însă, pentru noi și pentru Irod, un moment decisiv. Curteanul îi răspunde: „El e peste tot, măria ta, dar e greu de găsit”.
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
vodă călare pe un cal negru cum îi mura. Toată lumina soarelui-apune îi luminează chipul. Suita - fiecare după rangul lui - îl urmează îndeaproape...Ajuns la poarta cetății, vodă se oprește și odată cu el și suita. Întors în șa, le vorbește curtenilor: Mâine să fiți cu toții în sala tronului! Avem treburi însemnate! Vom face întocmai după porunca măriei tale - au răspuns boierii într-un glas... E pentru prima oară când mă găsesc în sala tronului voievodal. Peste câteva clipe va intra însuși
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și oșteni, care freamătă...Sunt călugărițele de la mănăstirea Socolei: „Ilisafta stareța, Avramia, și Marina, și Anisia, și Magdalina, și Aftanasia preoteasa, și Varvara și Cobuleanca.” Ele au venit la Petru Șchiopu voievod cu mare jeluire și mare mărturie - oșteni și curteni - spunând așa „că privilegiul de danie ce l-au avut de la Alexandru (Lăpușneanu n.n) voievod pe două sate, anume Ezărenii, cu iaz și loc de moară, și satul Găurenii,...cu loc de moară la Gălata și cu iazuri și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
că vechiul joc al intrigii și crimei printre șefii de trib care urmăreau puterea, continuau încă. Liniștit, în ciuda convingerii sale anterioare, că situația era exact cum fusese descrisă, Tews plecă în vacanță la munte cu o suită de trei sute de curteni și cinci sute de sclavi. După o lună, era încă acolo când veni al doilea mesaj de la Clane. Milostive lord consilier Tews, Răspunsul la mesajul meu a fost o mare ușurare pentru mine. Mă întreb dacă aș putea și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
de oameni în haine lucioase stăteau de o parte, la o oarecare distanță. Și, lucru care-i căzu greu lui Gosseyn când intră în cameră, fu faptul că ușa pe care intrase îl obliga să treacă pe lângă acest grup de... curteni. Așa că, de fapt, pe ei îi observă mai întâi. După care, trebui să se întoarcă cu privirea la dreapta pentru a-l vedea pe băiatul îmbrăcat într-o costumație argintie, strălucitoare, care stătea pe tronul auriu. Era evident că băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
tron se aprinse și o flacără țâșni din ea. Flacăra se izbi de tavan cu un pocnet. Alături de Gosseyn, Patru scoase un țipăt de spaimă. Și la stânga sa și în spate se auzeau icneli care nu puteau veni decât de la curteni. În fața lor, tronul rămăsese fără ocupantul lui. Băiatul împărat dispăruse. Se scurseră vreo zece secunde. Fu o perioadă distinctă de timp. Fiecare secundă fu aproape palpabilă pentru că nu se auzea absolut nici un sunet, nici o mișcare. Știa, totuși, că mai erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
completă atunci când Gosseyn își dădu seama că ceilalți își reveneau după șocul suferit... Alături de el, Patru se îndreptă de spate și se întoarse. Gosseyn ușurat, se întoarse și el. Tocmai la timp pentru a vedea pe Patru înclinându-se în fața curtenilor dintre care unii - observă Gosseyn cu întârziere - erau în uniforme. - Draydart Duart, spuse Patru, vrei să preiei comanda? Urmă o pauză. Și, evident, toată lumea în afară de Gosseyn știa cu cine vorbise Patru. Căci, atunci când se hotărâră să se miște, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
vrei să preiei comanda? Urmă o pauză. Și, evident, toată lumea în afară de Gosseyn știa cu cine vorbise Patru. Căci, atunci când se hotărâră să se miște, unul dintre oamenii în uniformă ieși din grup și se îndreptă spre Patru și Gosseyn. Ceilalți curteni rămăseseră în același loc unde stătuseră de la început. Bărbatul care ieși din față față purta uniformă roșcată. Partea de sus a uniformei strălucea de bucăți de metal pe care pe Pământ, Gosseyn le-ar fi luat drept decorații. Tot pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
era îndepărtat pentru totdeauna. Și totuși... La fel de evident dacă împăratul mai putea fi încă salvat, atunci fiecare trebuia să aibă grijă ca, pentru ochii celorlalți, să arate că a manifestat o sinceră îngrijorare. Probabil că la fel de important pentru viitorul acestor curteni, orice s-ar fi întâmplat, ar fi existat un alt moștenitor, care mai târziu avea să-i aprecieze pe cei loiali. După care obișnuiții turnători ar da buzna să raporteze despre cei nepăsători. Pentru Gosseyn, care avea problemele sale personale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de perete de lângă tronul imperial. Ajuns acolo, trase draperiile la o parte. Atinse un dispozitiv din perete. Și începu să vorbească. Precizia mișcărilor sale trebuie să fi fost remarcată de ceilalți. Pentru că, în mod progresiv, tăcerea se instala în cameră. Curtenii, elegant îmbrăcați, rămași în așteptare încetară să se mai învârtă și să comenteze între ei. Așa că vocea lui Draydart se putu auzi în timp ce, în mod evident, își încheia ordinele: - Acționați imediat! Și fiți cu foarte multă grijă! După ce încheie astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
strălucitor pe care puse mâna se afla prins de un lănțișor. Draydart ridicase obiectul la ureche. Și părea că ascultă. După numai câteva secunde lăsă mica decorație argintie să cadă la locul ei. După asta, se răsuci către grupul de curteni și spuse: - Trebuie să ne mutăm în... Iarăși fusese folosit un cuvânt pe care Gosseyn nu-l înțelese. Acesta suna ca "șnur". Dar înțelesul esențial era evident. Următorul interviu avea să fie în altă încăpere. Probabil, se intenționa ca aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
în uniforma cenușie, fiecare gardă luând poziția de drepți și salutând atunci când Draydart trecea pe lângă el. Încăperea în care ajunseră foarte curând părea să fie destinată recepțiilor cu caracter social. Se aflau acolo mici canapele, fotolii confortabile și mese; numeroși curteni se înghesuiseră în celelalte lifturi șl merseră în spatele lui Gosseyn și al celor doi însoțitori ai săi - comandantul militar și Patru - ocupând poziții în picioare pe lângă scaune. Păreau să mai fie și alte câteva intrări în această mare încăpere. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să mai aștepte să i se dea permisiunea. - Pun pariu că pot să-mi țin respirația mai mult ca. tine. În încăpere se făcu o liniște perfectă. Gosseyn Trei avu timp să remarce cum cei prezenți, aflați în uniformă sau curtenii înțepenesc și devin - da - speriați. - Pun pariu că nu poți, spuse băiatul-âmpărat. După care, fără a mai aștepta, trase puternic aer în piept. Își lărgi plămânii. Își umflă obrajii. Și Gosseyn, reacționând imediat, făcu la fel. Și iată-i așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
dar cu fermitate: - Breemeg, găsește-i o cameră de locuit în... (aici spuse un alt cuvânt necunoscut; ceva cam ca "polomar'".) Apoi, continuă băiatul, după ce a mâncat, să-l aduci la... stabiliment. Așa păru să fie pronunțat ultimul cuvânt: Stabiliment. Curteanul Breemeg se înclină: - Foarte bine, Majestate, totul se va face imediat. Tânărul împărat se răsuci să plece: - Eu o să fiu acolo. Gosseyn stătu liniștit, dimpreună cu ceilalți, până ce băiatul intră în alcov, după care se făcu nevăzut. 6 Porniră spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
va face imediat. Tânărul împărat se răsuci să plece: - Eu o să fiu acolo. Gosseyn stătu liniștit, dimpreună cu ceilalți, până ce băiatul intră în alcov, după care se făcu nevăzut. 6 Porniră spre... Polomar... cât putură mai curând. Ca și cum ghidul său, curteanul Breemeg, ar fi considerat - ca și ceilalți ghizi dinaintea lui - că acest interludiu era mai bine să fie cât mai scurt. În timp ce pășea grăbit pe un alt coridor lung, aproape alergând, Gosseyn profită de ocazie pentru a arunca o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
acum înainte. Gosseyn rămase tăcut, și așteptă o clarificare a cuvintelor care puteau explica sentimentele puternice împotriva tatălui absent al împăratului. Fără aceste informații adiționale nu era ușor să facă legătura între acest individ plin de ură și seninul, serviabilul curtean care avusese înțelepciunea de a-l sfătui pe Gosseyn să-l lase pe împărat să câștige în concursul de ținere a respirației. Și, desigur, ar fi la fel de dificil să hotărască ce metodă, derivată din Semantica Generală, putea fi folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
sale intime spre realitatea din jur. Brusc, degetele sale se strânseră pe brațul lui Gosseyn. Și-l traseră. Direcția în care-l trăgeau era o ușă în fața lor. Și, dintr-odată - așa pur și simplu - își recăpătase aerul de naivitate. Curteanul fu acela care vorbi calm: - Mai bine te-aș duce înăuntru, să fii hrănit, Majestății Sale nu-i place să aștepte după cum cred că deja știi. Exista iarăși un țel, care avea sa ducă la căpătarea de noi informații. Câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
persoane care fuseseră deja acomodate cu interiorul care-i fusese rezervat. Spuse doar "Salut" lui Doi și-i făcu semn lui Unu. Cât durară aceste scurte formalități, simți mereu în spatele lui prezența lui Breemeg. Așa că nu se găsi nepregătit când curteanul spuse pe tonul unui superior care se adresează unui subordonat: - Domnule Onda, ce ați pregătit pentru musafirul nostru? Era deci pe cale să afle nume. Sau - cum se dovedi - numai un nume. Dar și-atât era de-ajuns. Vocea Doi - Onda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
nici o surpriză plăcută. Așa că vorbele rostite după aceea, veniră ca un șoc. Era o întrebare rostită de Onda: - Domnule Onda, înainte de a pleca, poate aveți de făcut vreo observație în legătură cu deficiența de care am amintit mai devreme, în legătură cu domnul Gosseyn. Curteanul, care stătuse în picioare mai la o parte, se apropie: - Legătura întreruptă? întrebă el. - Da, domnule. Tăcere. "Semantică Generală", gândi Gosseyn mâhnit, "unde ești când am nevoie de tine?" Nava aceasta și locuitorii ei continuau să-l confrunte cu situații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]