611 matches
-
au ajutat în scrierea lui și în mod deosebit soției sale Elena Boboc și fiilor săi Traian și Iulian și nu în ultimul rând profesorului Dan Ravaru și inginerului Constantin Iurașcu - Tataia, care i-au fost de un real sprijin. Cuvânt înainte Fiecare zonă din țară, fiecare petec de pământ locuit, își are istoria sa, iar oamenii de acum sunt personajele unor povestiri care cel mai adesea nu au fost scrise. Una din aceste zone geografice, dar mai ales sufletești, este
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pahar de vin în față. Costache era bucuros, nădăjduind că profesorul Costin va da răspunsuri amănunțite frământărilor lor iar cumnatul Ghiță Cocuz chiar deschise vorba dând glas nedumeririlor lor. Obișnuit să fie întrebat și să dea răspunsuri, profesorul începu să cuvânteze: „Da, domnilor, țara a fost și se află într-o situație grea; motivul acestei situații care trebuie cunoscut de oricare om din această țară este că acei ce ne cârmuiesc, conducătorii noștri, nu au înțeles să caute mijloace de îndreptare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de bărbat, un uriaș ce ridica în spinare un cal cu călăreț cu tot, mare hatman al oștirii și cumnat, ce ținea de soție pe Maria, sora mai mică a Domnului. Mici-mici, dar afurisiți moldovenii iștea, parcă ar fi greci! cuvântă Țamblac cu admirație. Ce frumos a fost! exclamă Alexandru în extaz. E un adolescent blond, cu ochi albaștri, copie și vlăstar din flori al Domnului Ștefan. Unde vezi tu, frumusețe, băiete? îl dezumflă Ștefan. Războiul e o afacere murdară, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
îi ridică fața, o privește în ochi și zâmbește: Domnița Maria Voichița... Te-ai înălțat. Ai îmbobocit. Mai-mai, să nu te recunosc. Da' de ce tremuri? Am... am hotărât ca aceste două ostatice de neam, să fie însoțitoare pe lângă Doamna țării, cuvântă Maria cu iritare reținută în glas. Dacă Măria ta nu îngăduie însă... De ce să nu îngădui? Prea bine, Doamnă. Prea bine... Dar de ce "ostatice"? Să nu mai aud cuvântul aista! Te roagă... te rog și eu, dă-le slobozenia! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan printre clăbucii de săpun, în timp ce Don Giovanni Batista, un bătrân deșirat, osos, chel, îl bărbierește cu mișcări elegante. Tăutu, la pupitrul din odaia Domnului, răsfoiește un vraf de hârtii. ... Gata Don Batista?! Gata?! îl îndeamnă Ștefan. Presto, subito, Serenissime! cuvântă Don Batista executând câteva arabescuri "artistice" cu briciul. O pricină de jaf, continuă Tăutu. Banda de lotri a tâlharului Scorobete, la drumul Siretului, a jefuit chervanele unui neguțător brașovean... Ceee?!?! sare mânios Ștefan împroșcând cu clăbuci. Tâlharii?!... Iar?!... Unde-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mădulare! Două, logofete, două! și Ștefan îi scoate ochii cu două degete rășchirate. Păi... n-are decât unu', i-o întoarce Tăutu sigur pe el. Unde s-a mai pomenit om cu două?.. Are, logofete!... Are! Dar mâna ce-i?! cuvântă Ștefan dur, nemilos. Mâna nu-i tot mădular?! Mâna cu care le-a tăiat?! Cunoști un mai scârbavnic mădular răufăcător?! El fură! El lovește! El ucide!... "Tăia-i-se-va lui și aiest al doilea mădular răufăcător!" rostește el poruncitor. E după pravilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu adevăr, și bune, și rele, fără patimă, nici părtinire. Numai astfel "Letopisețul Moldovei" va trăi în veac. Adevărul mai presus de toate! Voi izvodi adevărul și numai adevărul. Chiribuță sare și deschide ușa, cu plecăciune: Bună dimineața, Măria ta! cuvântă boierii Sfatului de taină, intrând. Bună să vă fie inima, boieri dumneavoastră! Toate bune, Măria ta? Și bune, și rele... ca-n viață. Bune: că la Stambul "peste tot e liniște". Rele: că mă cearcă podagra frate de suferință cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Mateiaș. A pecetluit prietenia noastră dăruindu-mi Cetatea Ciceului: "S-o stăpânesc cu sănătate". Aiasta, oare, nu-i semn că vechea ură s-a stins și făgăduială de luptă unită împotriva păgânătății? Prieteșugu-i bun, de n-ar fi fățărnicie diplomaticească, cuvântă Stanciu. Eu nu-l pot uita și nu-l pot ierta! izbucnește cu patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și ce mândrețe de conac cu acareturi aveam... Într-o noapte, pojarul a mistuit mândrețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de îngerul nostru păzitor, monseniorul Dlugosz, care au protestat că e samavolnic ceea ce vor să săvârșească împotriva Moldovei-prietene, spune Ștefan. Prea mulți ne-au jinduit, oftează Vlaicu. În cancelariile "Marilor Puteri" împărățiile a fiert, fierbe și va fierbe cazanul Satanei, cuvântă Țamblac. Acolo, la masa verde se hotărăște împărțirea Lumii pe procente, o hăcuiesc după pohte, interese și chiar pentru că le-au căzut greu icrele la stomac. Ei trag sforile și noi tragem ponoasele, protestează Șendrea. "Marile Puteri" nu privesc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam "Scara uriașilor" străjuită de lei înaripați, mă sprijineam de balustrada aurită și mă gândeam cu durere la prăpastia căscată între bogăția cu huzur a Apusului catolic și sărăcia amară a Răsăritului pravoslavnic, cuvântă Țamblac. Știu! i-o taie Ștefan. O să umplem prăpastia aiasta cu trupurile noastre și... și nu va mai fi prăpastie! Mai departe?!... Când le-am pomenit numele Măriei tale, dogele a strigat: "Ecce homo!" Și consilierii i-au ținut isonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apă Mea o bea Niciodată n-o-nseta, Ea se face un izvor De viață curgător.” „Doamne, zise atunci femeia, Dă-mi să beau din apa-aceea, Să nu mai alerg mereu Și să scot de-aici, din greu.” Iar Domnul i-a cuvântat: „Vino cu al tau bărbat!” „N-am bărbat”, dansa I-a zis. „Știu!”, răspunse blând Iisus, „Cinci avuși! Pe care-l ai, Nu-i bărbatul tău, așa-i?” „Doamne, cum de nimerești? Tu, pesemne, proorocești. Știu că va veni pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Milă de la ei n-avea, Cu călâii pe drum mergea, îl băteau și-L junghiau Când El Crucea o purta. Cu Maică-Sa se întâlnea Iară ea când îl văzu La picioare îi căzu Și cu glasul lăcrimat, Suspinând a cuvântat: „O, Preadulce Fiul meu, Cât Te chinuiești de greu, Tu pe oameni îi iubești, La ei milă nu găsești, Pentru ei pătimești foarte, Iară ei Te duc la moarte.” Și cum stă și cuvânta Și la Iisus se uită. Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Și cu glasul lăcrimat, Suspinând a cuvântat: „O, Preadulce Fiul meu, Cât Te chinuiești de greu, Tu pe oameni îi iubești, La ei milă nu găsești, Pentru ei pătimești foarte, Iară ei Te duc la moarte.” Și cum stă și cuvânta Și la Iisus se uită. Și Iisus din nou pornea, Iar pe urma a slăbit Fiind foarte chinuit, Si vrând Crucea S-o mai poarte A scăzut de puteri foarte, Pe obraji sudori de Sânge, Cine oare nu va plânge
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
omorât? Vai, toți câți aveți păcate V-ați făcut aicea parte, Toți câți ați păcătuit Pe Iisus L-ați Răstignit, Vedeți dar, plângeți cu mine Pentru-al vostru singur bine! Plângeți-L neîncetat Pentru voi, El a Răbdat!” Așa Maica cuvânta, Rănile-I săruta, Si cu lacrime amare L-a dat pentru îngropare. Și L-a dat pe Iisus, într-un mormânt nou L-au pus, Cu piatră l-au întărit Și-au pus straja de păzit. Toată inima creștină Astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
preamărirea lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor, iar ținta va fi atinsă în momentul în care predicatorul va ține o cuvântare care va influența întreg sufletul omenesc. Preotul nu trebuie să uite că predica este o artă, iar „arta de a cuvânta e o desteritate, ce urmărește scopul de a produce cunoștință, simțire corespunzătoare, voință liberă și o acțiune cuminte”. După ce enumeră treptele psihologice din punctul de vedere al Școlii din Munihia și a celei din Viena, Nectarie Cotlarciuc descrie treptele care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care i le cuvântase în copilărie buna sa educatoare. O iubea foarte mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei don Giovanni. Iar don Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
diurnă religioasă a conștiinței umane îl constituie intrarea în Ierusalim a lui Hristos, ce a precedat calvarul Răstignirii. Tradiția evanghelică ne spune că expresia cea mai semnificativă rostită de mulțimea ieșită să întâmpine sosirea mesianică a fost: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! Sensul termenului Osana a cunoscut în paradigma rostirii aramaice, evoluția de la statutul de formulă prin care era solicitat ajutorul Divinității la cel de pronunțare a laudei, a prea-măririi, a slăvirii Divinității. Pe lângă cei care erau
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și extensiile negative ale păcatului inițial, reprezintă cazuri de conștiințe religioase diurne, conștiințe-făclii ce au luminat, prin asumarea credinței, dăruindu-li-se revelația fragmentară a transcendenței zeului ce există și însoțește constant destinul omului. Ei au rostit Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! din mijlocul tensiunii credinței lor, credință ce le-a impus desprinderea de talazurile agitațiilor terestre. Ei rostesc această exclamație plutind mistic peste mulțimea celorlalți interesați, doar din perspectiva mundană, de apariția cristică. În această plutire
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
sus, dar care totuși nu conține tot adevărul ca cea din stenograma D-lui Cristoiu și care fiind ulterioară apariției cărții „Adevărul în procesul Căpitanului” nu avea cum să fie inclusă în textul broșurii D-lui T.Golea. 1. Cuprinsul: Cuvânt înainte; Ziua I-a; Apărarea cere amânarea procesului în chestia unor martori; Martorii; Ședința de după masă; Apărarea D-lui Corneliu Z. Codreanu în slujba străinilor; Cantina Legionară La schimbarea cadrelor; Legionari-Circulară; Ședința secretă; Ziua a II-a; întreabă Primul Procuror
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de altădată, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Ion Apostol Popescu); Vasile Buțiu, Du-te, dor, cu Mureșul..., introd. edit., Târgu Mureș, 1976; Septimiu Bucur, Banchetul lui Lucullus, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978; Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă, pref. edit., Craiova, 1994; Iosif Blaga, Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, introd. edit., Craiova, 1995; Octavian Goga, Rugăciune, Craiova, 1995; Al. Papiu-Ilarian, Istoria românilor din Dacia Superioară, pref. Ștefan Pașcu, Târgu Mureș, 1996. Culegeri: Mureș
DUICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286895_a_288224]
-
se și produc, semnalează sminteala realului, care își iese, stihinic, din țâțâni (Lut). Cu vibrări de lirism (Clara Corona) și elemente de fanatism (Clondirul), se înfiripă alegoria, care, cu un tremur duios, poate fi și din lumea celor care nu cuvântă (Sfârșitul șoimului). Contând pe ritmul epic, parabola Subterana ar vrea să sugereze mecanismul alienant al unui sistem totalitar. Portretistica (figura bizară a bătrânului maniac într-ale scrisului, din Răzbunarea unchiului Matei) pivotează între pornirea compătimitoare și ironia reținută. Dintre piesele
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea) Fabula (La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana) Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II) Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată, La Mestecănei Marin Sorescu - Unde fugim de-acasă? Bibliografie 1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988. 2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
întâmplări din grădina mea) Imaginea copilăriei: Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II); Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată, La Mestecănei; Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă? Lumea animalelor în proza pentru copii: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă; Cezar Petrescu, Fram, ursul polar; Rudyard Kipling - Cărțile junglei. Bibliografie 1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988. 2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii
ORDIN nr. 6.020 din 24 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru definitivare în învăţământ la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele cu predare în limbile minorităţilor, Programei pentru obţinerea gradului didactic II la Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea) - Fabula ( La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana) - Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II) - Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă - Mihail Sadoveanu - Stigletele, Dumbrava minunată, La Mestecănei - Marin Sorescu - Unde fugim de-acasă? Bibliografie 1. Cândroveanu, Hristu: Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988. 2. Goia, Vistian: Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca
ORDIN nr. 5.908 din 12 noiembrie 2008 privind aprobarea Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării activităţilor de limba română - educatoare în grădiniţele de copii cu predare în limbile minorităţilor, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar, şi a Programei la disciplina Limba şi literatura română şi universală pentru copii şi metodica predării limbii şi literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor - institutori/învăţători, pentru Concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205432_a_206761]
-
a dat Poloniei ceva asemănător cu ceea ce medita personajul al lui Henryk Sienkiewicz: un Oliver Cromwell polonez. Ca atare, mareșalul atrăsese în mod inevitabil, atât loialități intense cât și intense demonizări. În 1935, la înmormântarea lui Piłsudski, președintele Mościcki a cuvântat despre mareșal: „el a fost regele inimilor noastre și suveranul nostru. Pe parcursul a jumătate de secol al vieții sale, el a capturat inimă după inimă, suflet după suflet, până când a atras toată Polonia în purpura spiritului său regal ... El a
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]