15,914 matches
-
volumul subintitulat roman, autoarea rămâne fidelă unei specii de graniță, am zice interdisciplinare, la confluența monologului nesfârșit cu introspecția morală a acelui Tu mărturisitor și narator în același timp. Evocarea unor momente emblematice din copilărie, adolescență și prima tinerețe are darul psihanalitic de a atesta o anume fatalitate biografică, umană intelectuală și caracterială. Fatalitate convertibilă în inflexibilitate, imperativ moral, sacrificiu. Cele 222 de pagini de "Exerciții de fidelitate" (Ed. Eminescu, 1999) se oferă când într-o scandare gravă de versete, când
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
și absența oricărei perspective de redresare au trasformat populația în masa de manevră a comuniștilor și securiștilor. înspăimântați de spectrul înfometării (nu e o metaforă!), localnicii nici măcar nu mai observă că minciunile gogonate ale falnicilor lachei ai lui Ceaușescu au darul demonic de a le adormi vigilența. Ele sunt, ca-n basme, interludiile lirice dinaintea sosirii zmeului cel mare, a lighioanei crude care va distruge totul. Teleaștii de ambe sexe, plictisiți de cererile (monotone, e drept!) de a se face dreptate
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
2 ani, la Bacău, după o carieră scriitoricească de mai bine de 6 decenii în București. La venerabila-i vîrstă (n. 18 martie, 1910, Poiana Sibiului - Vlașini), Doamna Ioana, cum îi place să fie numită căci și-a păstrat toate darurile unei adevărate doamne - așa cum a fost toată viața - este o parteneră de dialog plină de farmec și imprevizibil... Memorie intactă, vivacitate intelectuală, umor, cochetărie... I.P.: Nu, nu, 90 de ani e prea mult... peste de-ajuns... dar mi-i doresc
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
familiei și, apoi, s-a zbătut să colecteze de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din lumea științifică și încă alții, chiar români). Dar, și așa, darul e de neprețuit (a adunat, totuși, cum mărturisește autorul, 2000 de scrisori ale lui Eliade) și niciodată nu-i vom putea mulțumi îndeajuns acestui aproape neștiut profesor secundar, dl. Mircea Handoca, care, în 1968, decide să se consacre operei lui
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
în jocul capricios, infatigabil, al elementelor? Celălalt beneficiază de un unghi de vedere inedit, la intersecția vieții exterioare cu cea interioară: "sorbit de nori în trecere/ de solzii unui pește imaginar/ ca ploaia/ tu vezi seninul altfel// trup dar din darul apei/ fînul călcînd ținutul pudic/ dintre genunchii umbrei// vîntul halou/ strîns împrejurul frunții/ urmează-n puls pupila/ și tu vezi adormirea altfel// ea/ ca un turn adînc de calcar/ prin care cad în fundul lumii/ norii// și ca o sămînță în
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
și poate, poezia lui Miron Kiropol. Și mă gândesc, când spun toate acestea, la natura duală - oscilația între "credință și tăgadă", "frumos și urât", "trup și suflet", "pământesc și ceresc" (Adrian Anghelescu) -, proiectarea (cathartică) în exterior a unei străluciri cu darul de a compensa rana interioară, materialitatea densă a imaginilor vizuale și tactile și, nu în ultimul rând, dorința de a stârni cu orice preț "meraviglia" de esență strict barocă, statuată de versurile lui Giambattista Marino (pentru că de ce altceva s-ar
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
Zboară niște gheare fără păsări pe cerul disperării,/ se apropie în unghi ascuțit de Ochiul Albastru./ Îl vor sparge sau vor trece pe alături? se întreabă orbii.// Nebunii își rod unghiile în timpul rugăciunii,/ orfanii care au ajuns milioanri le aduc daruri de Crăciun,/ ologii își visează picioarele alergînd după trupuri.// Viața e frumoasă! strigă o pocitanie în crîșmă./ Muzicanții bătrîni îl sărută ca pe-un copil mort./ Cei care nu mai vor să trăiască nu au limbă în gură.// Plînsul de la
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
crin/ și alți crini/ cu mîinile nimănui" (Obrazul lui Dumnezeu). Dacă atari vorbe par (și... sînt într-adevăr) grandilocvente, ele se evaporă în alte numeroase texte, lăsînd sensul dramatic exprimat printr-un limbaj cu tonalitate firească, deoarece Irina Nechit are darul de-a putea da glas dramatismului inaparent al existenței de toate zilele, un dar în stare a învedera o vocație poetică de excepție: "Umilința este o palmă învinețită de frig/ un cap înfundat în guler/ o gură care inspiră aerul
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
și... sînt într-adevăr) grandilocvente, ele se evaporă în alte numeroase texte, lăsînd sensul dramatic exprimat printr-un limbaj cu tonalitate firească, deoarece Irina Nechit are darul de-a putea da glas dramatismului inaparent al existenței de toate zilele, un dar în stare a învedera o vocație poetică de excepție: "Umilința este o palmă învinețită de frig/ un cap înfundat în guler/ o gură care inspiră aerul expirat de alte guri... Umilința e soțul și soția/ mama noastră și a părinților
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
ce urmau a se abate asupra capetelor noastre. Nu știu dacă între cele două există vreo legătură, sau data de 15 ianuarie pe care au avut-o în comun să fi fost doar malițioasă coincidență. Dar și coincidențele au uneori darul de a inspira idei, de a arunca poate o mai clară lumină asupra unor fenomene. "Dilema" în care ne aflăm de vreo zece ani încoace, de cînd discursul critic public a devenit posibil, dacă Eminescu este un scriitor a cărui
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
antropomorfizăm, - privea nedumerită acest spectacol al neamului omenesc, habar neavînd că pe una din poalele ei fluturată de vînt scria mare de tot, să vadă întreaga lume: Sîntem în anul 1000, judecata Domnului vă așteaptă. * * * Convențiile, în mintea omenească, sînt darul nostru înnăscut și desăvîrșit de civilizație, cel mai puternic în raport cu legile și cu întocmirile naturii. Cînd omul aplică în natură o abstracție de-a lui, nu neapărat începînd cu numărul matematic, și cînd această abstracție dă rezultat - și de cele mai multe
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
Marina Constantinescu Lumea teatrului a primit, în preajma Sărbătorilor, a Crăciunului, un dar cu totul special: o carte semnată de criticul de teatru Florica Ichim și intitulată George Constantin și comedia sa umană - volum apărut la Editura Gramar, o casetă video, cu scene din mari spectacole și filme, și un CD cu vocea
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
pe care o găseam foarte reușită. Mai târziu, în timpul studiilor în America, mi-am completat cunoștințele de filozofie politică prin Hannah Arendt. Prin lecturi, am fost profund influențat de Roland Barthes pe care-l consider un autor fenomenal. M.P.M.: Ai darul de a-ți face mulți prieteni... I.C.: Da, am contacte intense cu scriitorii și cu muzicienii deopotrivă. La Academia Germană mai ales mă întâlnesc cu scriitori și critici. Îmi plac mult scriitorii, muzicienii, în general artiștii liber-profesioniști. M.P.M.: Ce relații
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
trăiască în locul nostru/ cu numele/ noastre. iar noi ne uităm la ei cum se nasc și mor cum există/ ne uităm cum se/ uită niște copii zgribuliți sărmani prin geamul înghețat la cei din camera/ luminată feeric care-și împart daruri de Crăciun sub bradul împodobit. ne/ uităm cu jind din afara din neant la cei fericiți din noul real./ (de nu cumva și/ ei se uită la noi și au aceeași impresie...)" (ibidem). Natural, aceasta incertitudine a realului, resimțit precum un
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
și vitalitate. Dovadă clară a acestor vîrtuți este chiar titlul pe care autorul găsește cu cale să îl dea primei părți a Amintirilor... sale: " Un ^supliment^ de patruzeci de ani". "Suplimentul" pe care îl are în vedere Mircea Ștefănescu reprezintă darul prin care, dîndu-i longevitate, soarta i-a răsplătit răbdarea și robustețea de caracter manifestate în timpul unor încercări grele. La jumatatea vieții, în împrejurări pe care ni le prezintă prin intermediul extraselor dintr-un jurnal chiar din 1938, s-a aflat în
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
care atribuia poeziei dreptul exclusiv de a stabili normă literară și distingea două tipuri de limbaj radical diferite, unul literar (cel poetic), altul nonliterar (cel al românului). Studiul lui Lodge mi-a prilejuit și cîteva reflecții care ar putea avea darul să precizeze unele aspecte ale dezbaterii cu pricina. Unul este chiar acela de a defini corect limbajul literar, accentuînd pe a doua parte a sintagmei și nu pe cea dinții. Altfel spus, limbajul este literar fiindcă aparține literaturii și nu
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
forma unor fișe de creație, există și poate fi utilizată. Volumul însă cred că nu se adresează specialiștilor, nu se dorește o privire înapoi ordonatoare și critica, ierarhizatoare. Apariția volumului trebuie privită mai degrabă în alt plan: el este un dar pe care Altă Victoria Dobre îl face colegilor săi și marelui public, adunînd amintiri din 43 de ani, unele ținînd nu doar de atmosfera, ci și de istoria teatrului. Partea substanțială a cărții o constituie cea de portretistica, autoarea făcîndu-i
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
Axolotul, despre care înțeleg, după îndelungi căutări, că e un fel de salamandro-larvă care trăiește în Mexic. "Noua poeme renga" cuprinde această placheta bilingva (română-engleză), publicată de Ed. Mașină de scris și mă întreb dacă acest subtitlu nu are deja darul să-l îndepărteze de stând pe cititorul care nu pricepe ce vă să zică "renga" și, chiar dacă mare iubitor de poezie, n-are chef să-și bată capul cu asta. Dacă o face greșește esențial. Pentru că, horribile dictu Axolotul este
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
meu, adică nepotul meu. Cei doi bărbați ai mei, deosebiți. Nu pentru că vorbește mama sau bunica. Pentru că sînt deosebiți nu numai prin inteligență, prin cultură, prin munca lor, ci printr-o dimensiune generoasă. O bunătate funciară, care este, de altminteri, darul familiei mele. Îmi amintesc, ca imagine de ansamblu, încă de cînd eram mică, ceva luminos, cald, adevărat. Cînd mă gîndesc la copilăria și adolescență mea, si la multe momente din viață, mă inundă lumină și fericirea. A existat în familia
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
doua la Facultatea de Limbi Străine, în cadrul Catedrei de Franceză, despre o istorie comparată a imaginilor între Orient și Occident. Înainte de a-i cîți cartea, l-am ascultat pe Jean-Claude Schmitt, într-o inversare de situatii care chiar cînd are darul de a trezi curiozități nu e totdeauna tocmai fericită. În cazul acesta, însă, curiozitatea de a-l și cîți a fost răsplătita de o satisfacție pe măsură. Deși face istorie pe spații și timpuri extinse mult, la veacuri și lumi
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
la Institutul de etnografie și folclor și desigur, în școli, unde erau și cele mai multe locuri. Într-un an a apărut pe lista și Radioul cu extrem de puține locuri pentru care optai în funcție de medie. Am avut sentimentul fizic că primesc un dar în fiecare dimineață intrînd în Lumea Radio pe poarta, celebra, din Temisana. Am fonotecat cîteva zeci de benzi cu teatru. Dădeam tîrcoale sistematic studioului fermecat. Picam mereu cînd becul roșu semnaliza înregistrarea. Într-o bună dimineață am dat nas în
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
sigur, alte înfățișări, cu toții, nu numai de trecerea timpului, dar și din pricina a ceea ce le fusese dat să vadă acolo. Ar fi fost prin urmare alții. Cu totul alții. De nerecunoscut. Încarcați de idei sau de amintiri că de niște daruri nemai pomenit înde lung că utate pînă să le fie în fine lor oferite. S i neapărat, - drăguții de ei, - de cei plecați de atîta și atîta vreme, ar fi umblat printre noi, cei ce ii așteptaserăm atîta: ar fi
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
rânduri pentru Șaguna: Marele Personaj angajează, în așezarea să în lume, un destin. El nu se află într-o istorie, el se află între viață și moarte: între două eternități. E un personaj exemplar, după cum e un erou exemplar: "Primind darul arhipăstoriei, noul episcop, (s.n.) un om de-abia treizeci și nouă de ani, înalt, cu umeri lați, cu pieptul ieșit, cu fruntea mare, cu chipul de o rară frumusețe bărbăteasca și cu toate mișcările măsurate, Andrei Șaguna se arătă în fața
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
și aceea de a pretinde trimestrial o creștere cu 30-50% a salariilor celor mai bine plătite categorii sociale din țară. Politologii profesionali nu explică pe larg din care motive tocmai acestea trăiesc mai prost. Cea de a cincea mineriada, un dar al blândului climat de ianuarie, a întărit opinia omului de rand că cine da cu părul primește leafa. În lipsă de păr, se pot smulge scânduri din gardul vecinului. Și, desigur, în ceasul în care cel mai auster buget postrevoluționar
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
ficțiune și a prozei scurte românești în particular. Fiind vorba de proza românească interbelică, o scurtă cronologie 1940-1990 "marchează" evenimentele (aproape toate nefaste) ale celor cinci decenii scurse de la finele ultimei conflagrații mondiale. Informații de ordin ortografic și fonetic au darul edificării oricărui cititor care s-ar întreba, descumpănit, cum Dumnezeu se va fi pronunțând un cuvant precum "Costică" sau "Tepeneag", iar notele de final îl orientează pe același cititor în geografia, obiceiurile și momentele din istorie la care povestirile trimit direct
O fantomă bântuie America... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18126_a_19451]