2,277 matches
-
să dai peste însuși zeul Pan în carne și oase, tolănit undeva pe-o coasta. Cu puțin noroc, dacă se nimerește o zi de sărbătoare, muzica și dansurile populare vor surprinde prin unicitatea lor, neavând nicio asemănare cu obiceiurile și datinile de pe insulele-surori, aflate la o aruncătura de băț (mai bine spus, la o aruncătura de piatră, căci că numele Insulelor Baleare provine tocmai de la vestiții ei soldați din antichitate, numiți Balearides în greacă veche, cărora li se dusese vestea că
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
sonor, extrem de mândri și fericiți, scandaluri și înjurături, pumni, bastoane de la poliție, răgete, ochi vineți, un tzunami (hai, că se poartă!) de pungi și resturi, câini și cerșetori cu stocul făcut pentru câteva zile, în fine, totul așa cu cere datina moștenită și respectată cu strictețe din moși strămoși. Domnul Țonel Czep, fost miner, acum disponibilizat, extrem de fericit, îngânând melodia: Dujamnii mă dujmănejte, într-un stil foarte personalizat, se îndrepta (termenul este foarte relativ) către locuința sa de vară, evitând contactul
MISIUNEA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347038_a_348367]
-
lacrimile amare cade năprasnic purtată în nori de plumb în vânt atingi uzi foșnetul de frunză durerea ascunsă în cuvânt cad picături cad patimi cum oare suntem noi loviți ce taină tu omule în ce crezi în zei mituri sau datini norii cei grei aduc iar patimi suferi rostești în tine Creator. Referință Bibliografică: Omule în ce crezi / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028, Anul III, 24 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile
OMULE ÎN CE CREZI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347199_a_348528]
-
forță identitară a satelor românești ”veșnicia s-a născut la sat”cum scria cu adâncă înțelepciune și îndreptățire marele filozof Lucian Blaga) s-a exprimat însă tacit și în acest spațiu , prin păstrarea și dezvoltarea limbii și credinței strămoșești, a datinilor și obiceiurilor, miturilor, legendelor, eresurilor, precum și valorilor esențiale ale artei, culturii și civilizației românești. Cercetarea sistematică, cu mijloace moderne, și punerea în circuitul științific al acestui imens tezaur de valori istorice, culturale și de civilizație, conservat”în situ” de satele
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
desfășoară o activitate intensă în ceea ce privește descoperirea folclorului autentic de certă valoare și promovarea lui în rândul publicului larg pentru că împreună să împărtășim din comorile de suflet ale neamului nostru. Pentru perioada imediat următoare avem în vedere realizarea unui spectacol de datini strămoșești închinat mării sărbători creștinești a nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Anului Nou. Evenimentul, ajuns la cea de-a patra ediție, își propune să reînvie tradițiile neamului românesc, care, din păcate, sunt din ce in ce mai rare. La fel ca în
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
accent deosebit pe obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, dar și cântece și jocuri populare românești de peste an. În acest an, pentru că așteptările publicului și ale noastre au crescut, dorim că acest eveniment să capete statutul de „Festival național de datini și obiceiuri”. Drept pentru care, în acest an spectacolul intenționăm a-l desfășura pe parcursul a două zile. Două zile în care datinile, tradițiile, obiceiurile și folclorul autentic vor face casă bună în Bacău. Astfel, pentru această ediție, ne-am propus
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
așteptările publicului și ale noastre au crescut, dorim că acest eveniment să capete statutul de „Festival național de datini și obiceiuri”. Drept pentru care, în acest an spectacolul intenționăm a-l desfășura pe parcursul a două zile. Două zile în care datinile, tradițiile, obiceiurile și folclorul autentic vor face casă bună în Bacău. Astfel, pentru această ediție, ne-am propus să primim vizită unor oaspeți de seamă, virtuozi instrumentiști, interpreți de renume din România și Republică Moldova, precum și ansambluri de datini și
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
care datinile, tradițiile, obiceiurile și folclorul autentic vor face casă bună în Bacău. Astfel, pentru această ediție, ne-am propus să primim vizită unor oaspeți de seamă, virtuozi instrumentiști, interpreți de renume din România și Republică Moldova, precum și ansambluri de datini și obiceiuri care au promovat și continuă să promoveze folclorul românesc de calitate. Sperăm că ediția din acest an să se bucure de participarea următorilor invitați: Vasilica Tătaru Nastase și Criști Nastase, Maria Tătaru, Anton Achitei, Viorica Macovei, Călin Brateanu
SPECTACOL FOLCLORIC EXTRAORDINAR LA BACĂU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357291_a_358620]
-
față să-l scoți: Muncesc, mă bucur, cânt, plâng, iubesc, deci sunt. NOI SUNTEM RĂDĂCINA Apasă greu coroana de mușatini Pe fruntea naltă și pe tâmpla ninsă, Dar dragostea de glie-n piept aprinsă Te-nvață să păzești hotar și datini. Mereu la fel să fie țara-ntinsă Ai stat de strajă fără să te clatini, Cu sângele zvâcnind și plin de patimi, Cu inima-o flacără nestinsă. Și dac-ai zis că țara nu-i a noastră, Tu te-ai
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
proiectele Așezământului cultural-pastoral misionar „Acasă la Sfântul Nicolae“, care se desfășoară în opt ateliere de lucru, organizate pe module: atelierul biblic, cu modulele „Sfânta Evanghelie după Luca“, „Epistolele pauline“, „Psaltirea, carte de rugăciune“, „Vechiul și Noul Testament“; atelierul „Sfânta tradiție și datinile românești“, cu modulele „Moartea și înmormântarea“, „Costumul tradițional românesc“; atelierul muzical cu modulele „Școala melomanului“, „Să cântăm împreună“; atelierul cutural-istoric, cu modulele „Conferințe“, „Lansări de carte“, „Arheologie și arheologie experimentală“, „Filme“, „Biblioteca“, „Excursii-pelerinaje tematice, cultural-religioase“; atelierul „Copii în curte la
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
firmele, organizează împreună cu angajații petreceri de Crăciun și închiriază săli la puburi, la restaurante, la cluburi pentru această ocazie. Așa că și noi vom avea parte de așa ceva pe data de 16 decembrie. Abia așteptăm! Tot cu această ocazie, așa cum este datina, ne vom oferi cadouri. Abia aștept! Vă doresc sărbători fericite în continuare! Plec la Cambridge Mâine vreau să merg la Cambridge, la prietenii mei de acolo. Se organizează petrecerea românilor cu ocazia Zilei României și a Crăciunului. Asta așa... ca să
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
management”, „frigidere & mașini de spălat”. Noi suntem deștepți, noi suntem „cool”, noi știm mai bine ce trebuie să facem”. Ce-i trebuie satului un muzeu în care să adunăm obiecte, costume naționale, unelte ale unor dispărute îndeletniciri, dovezi ale unor datini și obiceiuri ce ne-ar aminti de istoria noastră, de strămoși și de rădăcini? Ne trebuie discoteci, buticuri, săli de bingo sau alte jocuri de noroc. Ne replicați cu indignare: „Ce, vreți să reinventăm comunismul, numai ăia se țineau de
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
vouă! Să nu-i uitați pe cei care, în timp, v-au fost alături și la greu, nu doar la bucurie! Dacă mai aveți părinți, amintiți-vă că sunteți rodul lor, cel minunat, pe-acesta lume! Pe copii, invatati-i datinile acestui neam, tulburător în credințele lui! Dar, mai ales, amintiți-vă, în inima voastră, de semnificația adevărată a fiecărei sărbători! Fiți fericiți și binecuvântați, în fiecare zi a vietii voastre! Cu dragoste, Corina-Lucia Costea Timișoara, 2011 Referință Bibliografica: Vine Moș
VINE MOŞ NICOLAE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357983_a_359312]
-
la două județe din Muntenia. Simeon Florea Marian ține să precizeze la început că Dragobetele era denumirea populară a sărbătorii creștin-ortodoxe de la 24 februarie „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul”. Este însă suficient să citim mai departe care erau credințele și datinile populare de Dragobete, ca să ne dăm seama imediat că nu exista în realitate nicio legătură între sărbătoarea populară și sărbătoarea religioasă și că singurul element comun este doar data de 24 februarie. Dragobetele era deci o sărbătoare nelegată de biserică
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
ziua sau în zilele respective. În cazul de față, care este cel al unei civilizații tradiționale, ținerea sărbătorii era menită să producă efecte pe toată durata ciclului anual; iar eficacitatea ei era condiționată de respectarea riguroasă a unor reguli prescrise („datinile”); astfel, ceea ce trebuie făcut pe parcursul sărbătorii are caracterul unui ritual, trebuie îndeplinit cu strictețe pentru a produce efectele dorite; iar aceste efecte benefice urmează să se producă în planul erotic. Suntem deci în fața unui punct de vedere tradițional, în fața unei
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
cu strictețe pentru a produce efectele dorite; iar aceste efecte benefice urmează să se producă în planul erotic. Suntem deci în fața unui punct de vedere tradițional, în fața unei sărbători tradiționale, în care acțiunile celor care „țin” sărbătoarea sunt prescrise de „datini”, au caracter ritual și sunt obligatorii pentru a se obține efectele benefice. Să vedem, așadar, în ce constau aceste acțiuni rituale. Astfel, așa cum arată Simeon Florea Marian, „aface Dragobetele” însemna în principal ca fetele și băieții să fie în ziua
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
a ritualurilor „taumaturge”, dintre care le putem aminti pe cele săvârșite de „călușari”, care se bucură de o mare popularitate în zona menționată. De asemenea, Simeon Florea Marian menționează că în comuna Roșia din jud. Gorj exista în trecut o datină de Dragobete, pe cale să se stingă la momentul când făcea relatările (1899), care consta în aceea că în ziua de 24 februarie feciorii și fetele „se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
martie, care constau în a aduna o anumită apă și a se spăla cu ea (o singură dată sau periodic pe parcursul anului), rostind, uneori, anumite „descântece”. Astfel Simeon Florea Marian arată că „în prima zi a lunii lui mărțișor este datină în cele mai multe părți locuite de români ca fetele cele mari să strângă apă de neauă (omăt, zăpadă) și cu apă de aceasta să se spele apoi peste tot anul, anume ca să se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
se facă frumoase și drăgăstoase”. Potrivit unor date culese de Iosif Vulcan (expuse în articolul „Neaua de mărțișor”), fetele credeau că „neaua de mărțișor (...) este născută din surâsul zânelor” și „aduce pe pământ frumusețea lor”. Simeon Florea Marian menționează și „datina de a se face dragobete de dragoste”, care este tot un ritual benefic în planul iubirii, înfăptuit în felul următor: fetele mari căutau prin pădure floare de fragi și se spălau cu apa de pe ea rostind descântecul: „Floare de fragă
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele, credințele și datinile populare) „Dacia Augusta” din tradiția dacică, „Principiul feminin”, „divinitatea feminină” care se regăsește sub diverse nume în toate tradițiile în formă mitologică cunoscute. Întâlnim urmele acestui cult preistoric al „Mamei Mari” în aproape toate regiunile muntoase ale țării; de exemplu
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
concluzia că Dragobete este unul din numele sub care s-a păstrat în memoria populară dacicul „zeu al iubirii”, „divinitatea iubirii” din tradițiile de formă mitologică ale antichității, cu rădăcini în preistorie. Probabil, îl întâlnim în folclor, în credințele și datinile populare, sub nume diferite, de la o regiune la alta. Spre exemplu, în ceea ce poporul numește „Zburătorul”, acest „mit” fiind scos la lumină de Eminescu prin versuri superbe: „Au mai știu povestitorii/ Ce sunt, oare, zburătorii?/ Vin din rumenirea serii/ Și
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
pe care poporul o perpetua în mod pasiv, având rolul unei „memorii colective”. În acest punct și în încheiere, trebuie evidențiate o serie de observații ale lui Simeon Florea Marian, privind forța cu care poporul român ținea la credințele și datinile moștenite dintr-un trecut greu de delimitat cronologic (poate tangent cu preistoria). Astfel, vorbind despre obiceiul de Dragobete din ziua de 24 februarie, scriitorul punctează următoarele: „Dacă în aparență acest obicei nu are nicio însemnătate, în fapt însă poporul ține
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
răsună satul, la vreo nuntă. Dumnezeu mi-a oferit privilegiul de a mă naște pe acest meleag și sunt mândră de consătenii mei, oameni harnici, demni și pasionali. Am fost crescută și educată cu dragoste și respect față de obiceiurile și datinile străbune. Obiceiurile și Tradițiile fac parte din ființa noastră , respectându-le ca atare. Calendarul creștin-ortodox se structurează în jurul a două sărbători fixe: Nașterea Domnului- Crăciunul și Învierea Domnului- Paștele în jurul cărora se grupează celelalte sărbători importante:Floriile, Rusaliile, zilele Sfinților
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
în muguri, în primăvara vieții. ZADA Dușmanii nu ne dau răgaz să gustăm din fructul tinereții, Dacii la anii copilăriei au vârsta bătrâneții, Vremea aspră, când liniștea ne este tot mai rară, Ne face viața mai amară ... LICINIUS Există o datină a fântânilor, de este vreme bună sau rea, De e dușman sau prieten, însetatului de băut să i se dea. Nu este o altă faptă mai bună primită de zei Decât să dai apă din izvoarele dăruite de ei. DOCHIA
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
de două ori Îți vin codrii'n ajutor, De-i suna a treia oară Toți dușmanii or să piară Din hotară în hotară, Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile”. Cum spuneam, cei care au păstrat, în Basarabia rusificată, limba și datinile strămoșești, au fost țăranii. Boierii, încetul cu încetul, s-au deznaționalizat. Iată câteva rânduri sugestive despre ținutul din sudul Basarabiei, Bugeac, scrise de Vasile C. Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin linia verde a
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]