1,546 matches
-
Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Poetul Dan Tipuriță vine în fața noastră cu un nou volum de poezie, inedit atât prin titlu cât și constructiv, ca filozofie a vieții:"Să ne iubim deșertăciunile". Dacă luăm cuvântul „deșertăciune” mot-a-mot din titlul acestui volum, autorul ne îndeamnă să iubim chiar lucrurile fără preț, fără valoare din noi. În cuvântul de introducere al volumului, domnia sa denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
denumește poezia acestui volum o „poezie biogenetică” pentru că, spune autorul: „încearcă să coboare în abisuri, să treacă dincolo de zăgazurile neauzului, ale nevăzului, în adâncul cunoașterii de sine, în lumea celulelor, a hematiilor, hormonilor, organelor generatoare și purtătoare de aceste omenești deșertăciuni, să le înțeleagă limbajul stărilor fiziologice, dându-le puteri magice, ca unor adevărate ființe, pe care eu le-am iubit și alături de care mi-am petrecut întreaga viață.” Încă din prima poezie, poetul se simte” ca o fântână de aer
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
-un câine Ca un ecou prin vechi palate... Mă-ntorc la Tine, e târziu? Ți-am auzit astăzi chemarea, Un strop de apă în pustiu, Căci prea sărată este marea! Din câte mi-am dorit în viață Acum le văd deșertăciune; Pe ghem mai am un fir de ață Ce tot mă trage înspre Tine... - Bravoo, aplaudă auditoriul de stârnise curiozitatea - vecinilor de masă, în grădină fiind liniștea din timpul pauzei muzicale. Doar murmurele și clinchetul paharelor ciocnite cu îndemnul de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
și-n candela/ să torni/ un strop de apă vie”. Exact asta face fiecare poet, să toarne în candela poemului pe care il scrie un strop de apă vie căci altfel, fără această licoare de natură divină, totul ar fi deșertăciune.”(...) Emilian Marcu Cronici. Articol apărut în revistă Convorbiri Literare. 2. „(...) Singurătatea omului în înfruntarea destinului și singularitatea poetului în încântarea dramei umane.« la un singur pas - de gândul “născut” /dintr-o spaimă -/se deschide abisul/starea de veghe te va
TREI APARIŢII EDITORIALE ÎNTR-UN AN( 2011). VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361673_a_363002]
-
carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară în această localitate ce se află pe malul drept al râului Hoaspes, „pe o terasă stăpânită de munții Zagros, ce domină câmpia mesopotamiană”. În acest „capitol”, deșertăciunea existenței omului este tema de bază. Cu cât construcția ordonată de Marele Rege se ridică, cu atât se scufundă mai mult, „O lume ce pe nesimțite cade”, cum zice Eminescu. Eșecul luptelor duse de Xerxe, având la bază trădarea, dar
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
ajuns niște burghezi sadea, iar suficiența burgheză nu tânjește după modele, ci după tihnă, confort și comoditate; alții (cohortele nesfârșite de dezrădăcinați și disponibilizați) pentru că simt pe propria piele zădărnicia și lipsa de sens a vieții, adică efectele moderne ale deșertăciunii eclesiastice. Dar cum boli de acest soi nu se tratează cu promisiuni sau modele, ci cu certitudinea zilei de mâine, un leac ce nu-i la îndemâna guvernanților noștri, iată că apatia românilor postdecembriști s-a extins până când a ajuns endemică
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
integrală dar și implicarea eu-lui liric în profunzimea tristeții că rană deschisă. Metrica perfectă a versului înainte de a releva, atenția cu care se respectă canoanele poeziei clasice, are un mesaj subliminal, avertizor filozofic, o metafizica provenită din ancenstrala lira a deșertăciunii vieții iar poezia ‘’Don Quijote”: este exact formă iluminării pentru care poezia i-a fost refuzată de editurile cenzurate. Metafore ce uluiesc cu puterea de expresie. Mai departe pe aleea poetului Cornel Armeanu întâlnesc real spiritul sau poetic în poezia ce
ULTIMA CĂLĂTORIE- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351868_a_353197]
-
Acasa > Poeme > Antologie > INIMI TRANSPARENTE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Ai dat ușa afară O deșertăciune a deșertăciunilor Moartea n-a putut ridica nici de data asta fereastra sinucigașă Peisajul anterior este abreviat de același țipăt nou-nouț Pe ușă însă nu mai încape cealaltă ușă muribundă O Deșertăciune a deșertăciunilor Numele tău nu-i intrare Numele
INIMI TRANSPARENTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352310_a_353639]
-
Acasa > Poeme > Antologie > INIMI TRANSPARENTE Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Ai dat ușa afară O deșertăciune a deșertăciunilor Moartea n-a putut ridica nici de data asta fereastra sinucigașă Peisajul anterior este abreviat de același țipăt nou-nouț Pe ușă însă nu mai încape cealaltă ușă muribundă O Deșertăciune a deșertăciunilor Numele tău nu-i intrare Numele tău e
INIMI TRANSPARENTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352310_a_353639]
-
Toate Articolele Autorului Ai dat ușa afară O deșertăciune a deșertăciunilor Moartea n-a putut ridica nici de data asta fereastra sinucigașă Peisajul anterior este abreviat de același țipăt nou-nouț Pe ușă însă nu mai încape cealaltă ușă muribundă O Deșertăciune a deșertăciunilor Numele tău nu-i intrare Numele tău e ieșire O de trei ori 0 Nu mai bate inimă Nu-i nimeni acasă Costel Zăgan , Hiperbole blitz , Hiperbole blitz Referință Bibliografică: INIMI TRANSPARENTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
INIMI TRANSPARENTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352310_a_353639]
-
Autorului Ai dat ușa afară O deșertăciune a deșertăciunilor Moartea n-a putut ridica nici de data asta fereastra sinucigașă Peisajul anterior este abreviat de același țipăt nou-nouț Pe ușă însă nu mai încape cealaltă ușă muribundă O Deșertăciune a deșertăciunilor Numele tău nu-i intrare Numele tău e ieșire O de trei ori 0 Nu mai bate inimă Nu-i nimeni acasă Costel Zăgan , Hiperbole blitz , Hiperbole blitz Referință Bibliografică: INIMI TRANSPARENTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
INIMI TRANSPARENTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352310_a_353639]
-
să fie un model; unii reușesc, alții nu. • Existența intelectualului este o permanentă ondulare între vocație și aspirație. Există și ambiții, dar, de cele mai multe ori, ambițiile sunt deșarte. • Cine nu s-a îmbogățit din Ecleziast, deci cine nu știe de „deșertăciunea deșertăciunilor” și că „totul e deșertăciune”, acela nu este în măsură să-și vadă dimensiunile puterii. Vrem mult, și este omenește să vrem mult, dar trebuie să fim conștienți de faptul că limitele noastre ne îngrădesc. • Sunt oameni predestinați gloriei
GLORII, MODELE ŞI CAPODOPERE de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352287_a_353616]
-
fie un model; unii reușesc, alții nu. • Existența intelectualului este o permanentă ondulare între vocație și aspirație. Există și ambiții, dar, de cele mai multe ori, ambițiile sunt deșarte. • Cine nu s-a îmbogățit din Ecleziast, deci cine nu știe de „deșertăciunea deșertăciunilor” și că „totul e deșertăciune”, acela nu este în măsură să-și vadă dimensiunile puterii. Vrem mult, și este omenește să vrem mult, dar trebuie să fim conștienți de faptul că limitele noastre ne îngrădesc. • Sunt oameni predestinați gloriei și
GLORII, MODELE ŞI CAPODOPERE de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352287_a_353616]
-
alții nu. • Existența intelectualului este o permanentă ondulare între vocație și aspirație. Există și ambiții, dar, de cele mai multe ori, ambițiile sunt deșarte. • Cine nu s-a îmbogățit din Ecleziast, deci cine nu știe de „deșertăciunea deșertăciunilor” și că „totul e deșertăciune”, acela nu este în măsură să-și vadă dimensiunile puterii. Vrem mult, și este omenește să vrem mult, dar trebuie să fim conștienți de faptul că limitele noastre ne îngrădesc. • Sunt oameni predestinați gloriei și glorificării? Da, cei hărăziți cu
GLORII, MODELE ŞI CAPODOPERE de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352287_a_353616]
-
nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! 23.08.2013 Întunecimile violează suflete prin cruzime parcă mi se pare se crucesc fricile se mai poate în ritmul ăsta?! își dau mâna umbrele gonesc deșertăciunile încolțește singurătatea cel mai bun prieten cel mai mare dușman depinde din ce perspectivă o privești Referință Bibliografică: AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1018, Anul III, 14 octombrie 2013. Drepturi de
AGONIILE...SE ŢIN DE CUVÂNT! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352446_a_353775]
-
să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
divin - Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a întrupat pentru a-l restaura pe om în ființa sa, dar și pentru a-l repune în acea relație dintru început cu natura care-l înconjoară. Dacă entropia cosmosului reprezintă această „supunere pentru deșertăciune” a naturii (Romani 8, 20), din cauza căderii omului, iată că prin Domnul Hristos toate au fost recapitulate și create din nou, „ca toate să fie iarăși unite în Iisus Hristos, cele din ceruri și cele de pe pământ; toate întru El
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
divin - Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a întrupat pentru a-l restaura pe om în ființa sa, dar și pentru a-l repune în acea relație dintru început cu natura care-l înconjoară. Dacă entropia cosmosului reprezintă această „supunere pentru deșertăciune” a naturii (Romani 8, 20), din cauza căderii omului, iată că prin Domnul Hristos toate au fost recapitulate și create din nou, „ca toate să fie iarăși unite în Iisus Hristos, cele din ceruri și cele de pe pământ; toate întru El
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Sfânta Liturghie este urcușul creației spre desăvârșirea ei și spre proslăvirea Treimii prin jertfa Fiului lui Dumnezeu făcut om și prin împărtășirea de ea” [31] . Așadar, a vedea creația despărțită de această sfințire înseamnă a o sărăci, a o supune deșertăciunii, cum spune Sf. Ap. Pavel. Însă ea nu a fost creată spre această deșertăciune și nici omul, icoana lui Dumnezeu celui viu. De asemenea, vom susține în încheiere, constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
Fiului lui Dumnezeu făcut om și prin împărtășirea de ea” [31] . Așadar, a vedea creația despărțită de această sfințire înseamnă a o sărăci, a o supune deșertăciunii, cum spune Sf. Ap. Pavel. Însă ea nu a fost creată spre această deșertăciune și nici omul, icoana lui Dumnezeu celui viu. De asemenea, vom susține în încheiere, constatarea că Euharistia actualizează într-un dinamism convergent, spre plenitudinea existenței, marile potențialități umane care semnifică și simbolizează ceea ce trebuie să devină lumea adică o dăruire
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
niciodată. Sau scenele când luam pătura și urcam dealul, aproape de școală sub pretextul că învățăm la istorie sau la română, o așterneam pe iarbă și priveam unul în ochii celuilalt până ne îmbătam unul de altul. Poate veți zice: dansul deșertăciunii! Ciudatul meu zeu Verlaine mă pândea peste tot. Fior nou, muzică nouă, univers vrăjit de tragedia unui Crist al idealului neîmplinit și al iluziei. Și acum în pat cu Căprioara priveam pe geam, zdrențe de nori, stele negre, lumi oloage
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
despre valoarea omului și superioritatea sa în raport cu celelalte creaturi. Psalmul 18/19 ne prezintă un tablou restrâns al creației, pe când psalmul 103/104 prezintă dezvoltat același tablou. Aici este înfățișată și Providența dumnezeiască. Psalmii 80/81 și 134/135 condamnă deșertăciunea închinării la idoli. În general, psalmii dogmatici sunt "ecoul fidel al întregii revelații mozaice asupra firii și însușirilor lui Dumnezeu, ei nu spun nimic care să nu fi fost deja explicit expus în Pentateuh". Ceea ce realizează acești psalmi este prezentarea
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
terestre. Un text aproape identic cu cel menționat anterior, dar cu evidențierea contrariului îl găsim în psalmul 143, 3-4 unde citim: "Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-1 socotești pe el? Omul cu deșertăciunea se aseamănă. Zilele iui ca umbra trec". Un loc similar avem în ps. 102, 15-16, unde de asemenea stă scris: "Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului... Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
vidul. În termeni de semantică (și semiotică), putem afirma că, în situația dată, semnificantul este Colegiul Mediu Tehnic din Stânișoara, iar semnificatul este nimicul. Un semn straniu, deci, a cărui evoluție desenează o nesfârșită rotire în gol, un “bâlci al deșertăciunii”. Iată o mostră, între numeroase altele: “ - Să trăiți, dom’ profesor, deranjez? - Dacă m-ai aflat e în regulă, replică profesorul Grumaz. Cu ce ocazie la cabinet? - Păi, am lucrarea la dumneavoastră și...cum o rezolvăm? - Stai să te bifez pe
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
în care tot mai puțini din semenii noștri au răbdare să se aplece cu respect și pioșenie asupra unei cărți, la ce bun să mai scrie? La ce bun, freamătul unei metafore? La ce bun litera tipărită, când toate sunt deșertăciune a deșertăciunilor?”. Referindu-se la activitatea publicistica și literară a Marianei Cristescu, a remarcat dăruirea ei, aproape totală, comunității, prin varietatea temelor abordate de domnia-sa, meticulozitatea, grija față de cuvintele alese, potrivite, îmbinând realitatea cotidiană cu zborul planat, spre infinit
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]