715 matches
-
a făcut-o din nou liniară, descoperind progresul și postulând că viața lui Iisus, Mântuitorul său, a fost un fragment unic de timp. Sfântul Augustin cel Nou a transformat din nou istoria într-un cerc, pe care noi l-am deșirat... Nu am început să scriu această carte atunci când am fost sigură că va veni cineva care să ne închidă din nou timpul într-un cerc, fiindcă asta e inevitabil, ci când am înțeles că trebuie sî-l pregătim deja pe acela
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
only în June 1956 and în April 1960 there were written only short articles (especially în 1960) referred to Iron Gate System. Puț simply, the negotiation was a very close one. There were superposed interests, too; both countries have the deșire to develop their energetic sector, and both of them wished to ameliorate the conditions of navigation în Iron Gate sector. This interest superposed with that of others riparian states, and aș a consequence, the costs generated by the work destined
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
arareori e văzut. Aldo Leopold, A Sand County Almanac Ultimii martori dispar, mai repede decât le-a luat să se adune. Se înghesuie cu toții pe râu timp de câteva săptămâni, îngrășându-se; apoi pleacă. La un semnal invizibil, covorul se deșiră în panglici. Păsări cu miile se desfășoară până departe, luând cu ele amintirea râului Platte. O jumătate de milion de cocori se risipesc pe tot continentul. O țin întins spre nord, străbâtând un stat sau mai multe pe zi. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
poate că ar recunoaște un prieten vechi. Neurologul cognitivist stă lângă patul lui, înfiorându-se sub televizorul din perete, uitând de ce se află acolo până când îi aduce aminte pacientul. —Deja pleci? Ce te grăbești așa? Abia ai venit. S-a deșirat și s-a subțiat ca viața. Își împreunează mâinile, ca să-și ceară scuze. Lumina trece limpede prin ele. Mark îi dă o ediție ieftină, uzată, a lui My Antonia. —Pentru drum. Am citit-o la micul club literar la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
exfolieze fața doar cu săpun și să-și ucidă vanitatea, ca o călugăriță, îmbrăcându-se cu haine oribile, cine eram eu să mă împotrivesc? Azi purta un pulover maro cu ciucuri și o fustă care arăta ca un sac mov deșirat, legat în jurul taliei cu un cordon colorat. Găsești haine mai ieftine la Oxfam, pentru 3 cenți. E vorba despre cearta dintre Claire și Lee, a spus ea, m-am gândit că ai vrea să știi. Capul mi s-a limpezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
metalice sparte ce zac împrăștiate peste tot. Crispat, trage încetișor baioneta din teacă. Protejat de întuneric, continuă să aștepte într-o imobilitate totală. Tăcerea grea a nopții îi mătură în rafale creierul surescitat, adâncind și mai mult tensiunea ce se deșiră de-a lungul venelor lui ca un ghem de sârma ghimpată. Pulsul începe să-i devină și mai grăbit atunci când umbra în mișcare a unui soldat cu cască model german intră în câmpul său vizual. Lemnul bătrân al podelei scârțâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai ajută nici mâinile, nici picioarele, vezi..., se scuză el stângaci. Un munte de om de un metru optzeci..., dacă nu chiar mai mult, că-mi face nu știu de ce impresia că de când cu boala asta a mea m-am deșirat și mai tare..., care, cum vezi, nu mai este-n stare de nimic... Sunt un om terminat, Arm, un uomo finito, și cred că nu-mi mai rămâne de făcut decât să stau țintuit aici și să-mi aștept cu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de tine și abia reușesc să te urnească din loc. Pentru ce să te miști ? Trăiești cu inima grea a călăului. Ceva amenințător s-a insinuat în viața ta de când coridorul s-a înfundat sau poate de când ai rupt și deșirat coconul iubirii. Noaptea stai întins în pat și asculți liniștea, pipăind cu gândul un vechi coridor înfundat. Nu se mai simte nici o spărtură, ești prins aici, inima bate repede. Înaintând pe culoarul cel mare, deschisesem totuși, în scurta mea existență
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cofetăria cu pești. Nu făceam decât să schimb mereu o colivie cu alta, mai interesantă, mai confortabilă, diferită, și totuși în esență aceeași. Aveam douăzeci și cinci de ani și nu fusesem niciodată liberă. Însă, unul câte unul, vălurile cădeau. Poveștile se deșirau una după alta. Pe unele le sfâșiasem singură, altele se destrămaseră de la sine. Ciclurile se succedau repede, suficient de des ca eu să-mi dau seama de structura lor. Început - intrigă - desfășurare - punct culminant - deznodământ. Personaje cu aceleași funcții. Mecanicitate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
zi din anul 2640 Î.Hr., prințesa Si Ling-chi ședea sub un dud, când o gogoașă de vierme de mătase i-a căzut În ceașca de ceai. Când a Încercat să o scoată, a observat că gogoașa Începuse să se deșire În lichidul fierbinte. I-a Înmânat servitoarei capătul firului și i-a spus s-o ia din loc. Servitoarea a ieșit din camera prințesei până În curtea palatului, apoi a ieșit pe porțile palatului și din Orașul Interzis și a mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
alt voiaj. Le sunt Înmânate pașapoartele, li se fac vaccinuri În brațe. Un alt vas se materializează la docuri: Giulia. Se aude o sirenă de ceață. Dar priviți: pe puntea Giuliei se mai desfășoară acum ceva. Ceva multicolor, ce se deșiră peste apele din Pireu. La acea vreme, exista un obicei: ca pasagerii care plecau spre America să-și ia la bord gheme de ață. Rudele de pe chei țineau capetele libere. Când sirena Giuliei sună și vasul se Îndepărtă de doc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
strigau cuvinte de bun rămas, Își făceau cu mâna frenetic, ridicau bebeluși care să arunce o ultimă privire, de care n-aveau să-și amintească. Elicele scoteau spumă, batistele fluturau, iar sus, pe punte, ghemele de ață Începeau să se deșire. Roșii, galbene, albastre, verzi, se Întindeau spre chei, la Început Încet, o rotire la fiecare zece secunde, apoi din ce În ce mai repede, pe măsură ce vasul prindea viteză. Pasagerii țineau de ghem cât puteau de mult, menținând legătura cu fețele de pe mal, care dispăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Împotriva curentului, cu masculii În frunte. Poartă cu ei nu numai instrucțiuni despre culoarea ochilor, Înălțime, forma nasului, producția de enzime și rezistența la microbi, ci și o poveste. Înoată pe un fundal negru, un fir mătăsos, lung și alb, deșirându-se. Firul Începe Într-o zi de acum două sute cincizeci de ani, când zeii biologiei, ca să se amuze, s-au jucat cu o genă de pe al cincilea cromozom al unui bebeluș. Fetița aceea Îi transmisese mutația fiului ei, care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ridicat capul de pe targă ca să mă uit la Obiect. Ca să mă uit la Obiectul Obscur. Încă o dată, devenea un mister pentru mine. Ce s-a Întâmplat cu ea? Unde e acum? Stătea În capătul culoarului, ținând brațul meu, care se deșira. Părea Înfrigurată, slabă, rătăcită, pierdută. Era aproape ca și cum ar fi știut că n-aveam să ne mai vedem niciodată. Targa prindea viteză. Brațul meu era acum doar o panglică subțire, răsucindu-se În aer. În cele din urmă veni momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
reprezintă pentru mi-ne mișcarea absolută. De 10 ani imobilitatea mă obsedează“. Filosofii alternează încremenirea, gestul mușcat, înghețat cu mișcarea „sughițată“, pompată dintr-un corp intrat în sevraj. Spectacolul e construit modular. În primele 20 de minute, o instalație video „deșiră“ moace. Tipi cu cuțite deasupra capetelor și cu fețe alungite de panică, capete amorțite pe o masă cu farfurii mânjite de mâncare stricată, ipostaze ale unei stagnări care fentează timpul activ dau start-ul spectacolului lui Nadj. Urmează un filmuleț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
am mai văzut la vârsta de șaisprezece ani, în holul farmaciei Policlinicii 10 de pe Rozelor. Stăteam la rând să iau nu știu ce medicamente, când l-am văzut intrând. Rareori am simțit o mai puternică fascinație ca în acel moment; Traian se deșirase incredibil, avea poate un metru și optzeci înălțime. Purta un trening roșu ca flacăra, bluză și pantaloni, în picioare avea bascheți, dar tot aspectul său fizic contrasta cu ținuta asta sportivă. Mâinile, fața îi erau zbârcite, mersul clătinat părea de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de apă. Și el, simțindu-se foarte tânăr, alergând în lumina neașteptată, traversând în goană pe roșu, de teamă că o să întârzie. Fata avea umerii fragili și înguști, brațele subțiri, acoperite de un puf negricios. Unul dintre ciorapi îi era deșirat deasupra genunchiului și prins în grabă cu ață albă. I-l zărise în timp ce, cu mâinile neîndemânatice, încerca să-i desfacă fermoarul. O simțea în brațe, țeapănă și morocănoasă, fără volubilitatea ei obișnuită, dar graba și teama îl făceau să nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unei vecine colportoare. Îi pare rău că gîndește urît tocmai despre Liliana, dar le-a detestat întotdeauna pe femeile ce-și mărturisesc prietenelor aventurile lor galante. Asta îl duce cu gîndul la bețivii din cîrciumi, cu spume la colțurile gurii, deșirînd unii altora amintiri lubrice. Tu nu mai merge cu noi! hotărăște Ana cînd ajung în stație. Troleibuzul ne lasă chiar lîngă bloc. Du-te la regizor. Încă de dimineață, Mihai i-a telefonat regizorului, informîndu-l că-i în București. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
un basm cu pajuri și cu zmei, iar tu rămâi în continuare îngândurată, dar asculți totuși istorisirea ei. Frământarea ta sufletească, grija pentru mine, fiul plecat de mult timp, se regăsesc în tăcerea și gesturile tale: scapi fusul, el se deșiră, dar nu-l ridici. Copilele te privesc cu tristețe și apoi fără nici o îndoială alergi la fereastră, privind afară, în noapte, crezând că în geam am bătut eu, cu rugămintea de ami deschide. Una din fete întrebă ce vezi, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Ea gâjâie, am născut deja, m-au dus la spital după ce ai plecat, iar eu strig, felicitări, cum a fost nașterea? Dar ea ignoră întrebarea ca și când acesta ar fi un lucru marginal, puloverul este distrus, plânge ea, Ilana l-a deșirat. Ești sigură? mă îngrozesc eu, de unde știi? Iar ea spune, l-am scos acum din geantă pentru a îmbrăca fetița, dar era deșirat, numai ațe, atât a mai rămas din el, o omor pe Ilana, e un monstru, iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ignoră întrebarea ca și când acesta ar fi un lucru marginal, puloverul este distrus, plânge ea, Ilana l-a deșirat. Ești sigură? mă îngrozesc eu, de unde știi? Iar ea spune, l-am scos acum din geantă pentru a îmbrăca fetița, dar era deșirat, numai ațe, atât a mai rămas din el, o omor pe Ilana, e un monstru, iar eu îi spun, Hani, liniștește-te, îți aduc eu dimineață un pulover exact la fel, caut prin toate magazinele până ce găsesc ceva asemănător, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
la tine imediat și vorbim despre asta, vom găsi o soluție, important este ca tu să fii bine și totul să treacă fără alte consecințe. Îl privesc rușinată pe Udi, care stă în picioare în fața mea, una dintre fete a deșirat puloverul tricotat de cealaltă, încerc eu să îl pun la curent cu drama care se petrecea, Ilana asta, știam eu că trebuie să stăm cu ochii pe ea, mă ridic repede, merg la maternitate, spun eu, dar el stă încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
vorbește, dar ce spune, abia dacă aud, pare un discurs pregătit, din câte îmi dau seama, a lucrat la el ceva vreme, probabil chiar în fața oglinzii din camera sa închisă, dar eu sunt cufundată în norișorul de lână al puloverului deșirat cu sânge rece, ghemotoace de lână îmi sufocă gâtul, cum a putut să îi facă așa ceva, săptămâni întregi lucrase la el, toată nefericirea ei o pusese în lâna trandafirie, dar acum totul se terminase, nimic nu mai poate fi reparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pătură și în picioare avea un fel de burlane de lână. Când l-am întrebat ce erau lucrurile acelea, mi-a răspuns: „A, săracii băieți, au scos sârme de la pat, au adunat ce au mai găsit prin curte, și-au deșirat puloverele lor și mi-au făcut mie haine și încălțări”. Acasă, toți l-au așteptat, că într-o scenă de film. După patru ani de detenție era nerăbdător să se revadă cu cărțile, prietenele sale. A și pus întrebarea: „Unde
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și mata, unde vezi vreun defect? Ei, na, îi replicase ea, că acum cumpăr eu pentru prima oară flanele pentru copii, ia pune-le matale în raft și păstrează-le sănătoasă, că eu nu cumpăr, ca pe urmă să se deșire pe ici pe colo la prima spălătură. Cum vrei, cucoană, mi-a răspuns ea înțepată, lasă că are cine să le cumpere la prețul acesta și încă ce-o să le cumpere. Și ce vrei acum, o întrebase bărbatul în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]