1,962 matches
-
va viola multe interese particulare și multe spirite bulgare pentru cari ordinea nu e încă bunul suprem se vor întoarce contra lui. Europa și atunci va putea să aplaude pre prințul, însă silințele lui pentru restabilirea unor condițiuni regulate vor deștepta în țară numai ură și dușmănie. Cei nemulțumiți vor mări șirurile liberalilor, cari, după cum bine se vede, au un sprijin în România. Cei din București par a se fi familiarizat deja cu ideea unei uniuni a Bulgariei cu România și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și legile diversificării acestei unități și ale evoluțiunii, teorie atât de splendid dezvoltată de Darwin, ne este nouă mai puțin cunoscută decât celor patru clase primare și coardei de violoncel care redijează "Romînul". De când cu răscumpărarea căilor ferate s-au deșteptat cumplit redacția din Strada Doamnei și Carada e în primejdia de a fi numit doctor al Universităței din Cambridge. Dar, în sfârșit, ce suntem noi de vină dacă constatăm un fapt pe care nimeni nu îl poate contesta, că partidul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
execute o măsură relativ la evrei, n-are pe cine să facă responsabil dacă o măsură luată nu aduce roadele așteptate. Organizîndu-se asociațiuni religioase la izraeliți cu scopul hotărât de a satisface trebuințele cultului, de a răspândi cultura și de-a deștepta și dezvolta simțiminte patriotice, toate aceste dificultăți vor dispărea. Lipsa acestor corporațiuni face ca toate măsurile guvernului relative la vagabonzi să degenereze în persecuțiuni contra evreilor, nu numai în contra celor intrați pe furiș, ci și în contra unor evrei cari sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns într-un grad încît se primejduiește chiar încasarea regulată a impozitelor, adică sfântul buget, atunci ministerul se deșteaptă și face câte un târziu și inutil esemplu. Iarăși în "Monitor" vedem că arenda moșiei Marcea a statului, arendată d-lui Klaus, nu s-a plătit. Cine este acel Klaus? Toată Vâlcea 'l știe. Este omul de paie al prefectului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
greu au redobândit asupra nedreptății și încălcărilor timpilor trecuți, nu pot să înceteze de a fi cu grijă și luare aminte la tot ce se mișcă în afară atingător de țara lor. Cestiunea libertății Dunării nu putea dar să nu deștepte mari îngrijiri în toată țara. De când acest mare fluviu a fost redat liberului trafic al popoarelor România a renăscut la o nouă viață politică și economică și repede s-a rădicat acolo unde se află astăzi. Românii țin dar la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei la rândul lor; se înșală miniștrii lipsiți de orice forță morală, căci în zadar se fălesc cu acele majorități din Cameră, cari în realitate nu sânt decât propriile lor creațiuni, căci - mai presus de ele - simțul public indignat se deșteaptă, conștiința cetățeanului subjugat la alegeri se revoltă, nemulțumirile și agitațiunile cresc din zi în zi. Și astfel guvernele, îmbătate de un triumf mincinos, se izolează de națiune; un larg deșert se formează între puterile pozitive și neliniștite din stat și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se consumă celular. Esistă chiar o măsură cu care se măsoară somnul, adâncimea lui. Mai greu dormim în prima oară după adormire. Din ce în ce puterile se restituie și somnul devine mai ușor, încît dimineața un mic zgomot ne deșteaptă. Ce este visul? în cercul mic luminat al conștiinței noastre se mișcă imagini de lucruri, idei teribile, cari ne-au emoționat tare odată și de cari nu putem scăpa Această neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii, nu mai avem o imagine fidelă a lucrului din fața noastră. Din contră, în vis imaginea este ca reală. Cauza este că imaginele se deșteaptă dinlăuntru nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior. De aci energia imaginilor din vis. Avem analogii în viață pentru aceste mișcări sensaționale: câteodată ne țiuie urechile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai a punctului central în cercul luminos al conștiinței. Toate firele voinței sânt concentrate în acest punct central. Așadar, un lacheu care trebuia să servească până târziu, adormea pe scaun. La chemarea de: Garcon! răspundea: Voila, monsieur! fără a se deștepta. El răspundea dormind prin mișcare de reflex fără conștiință. Vizionarii care văd alucinațiuni sânt ca nebunii. Ei iau imaginile, viziunile din simțirile lor drept lucruri reale, pentru că la ei doarme, nu e deșteptat acel critic, celula centrală, conștiința de sine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Garcon! răspundea: Voila, monsieur! fără a se deștepta. El răspundea dormind prin mișcare de reflex fără conștiință. Vizionarii care văd alucinațiuni sânt ca nebunii. Ei iau imaginile, viziunile din simțirile lor drept lucruri reale, pentru că la ei doarme, nu e deșteptat acel critic, celula centrală, conștiința de sine. în fine, toate se duc ca timpul, trecând cu forma lor prin conștiința noastră; timpul trece, trecutul a fost, trecând odată prin actual, adecă conștiință: "astăzi" va deveni la rândul său a fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zice că este fericit fără a se gândi imediat la nefericire? Mai fericiți sîntem când dormim, căci atunci sîntem mai aproape de adevărata realitate și obiectivitate. Eul nostru subiectiv nu e deștept. Cel fericit este atunci și mai nefericit când se deșteaptă, când [î]și amintește și are conștiința nefericirii sale. Cu tot caracterul vizionar și nestabil al existenței, al lucrurilor, cu toate nefericirile noastre, tot mai găsim timp spre a face rău altora. Și omul e tot așa de trecător. De când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în același timp și meritul mistificatorilor. Noi n-avem decât a deplânge pe toți aciia cari se lasă a fi mistificați. [ 21 martie 1880] ["CAMERA, DUPĂ ATÎTEA LUNI... "] Camera, după atâtea luni de nepăsare și de nelucrare, pare a se deștepta dintr-un lung somn în ajunul sărbătorilor Paștilor pentru a vota în pripă câteva legi de-o importanță foarte mare, cari, în orice altă țară, ar consuma lungi ședințe și ar da loc la discuțiunile cele mai serioase. Astfel alaltăieri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
știe pe la noi. În Ardeal chiar, cine s-au maghiarizat? Nobilimea, cea de nimenea silită, cetățenii liberi în toate celea, oamenii cari aveau cea mai multă posibilitate de-a vorbi și a se purta cum doreau. Sigur e că siluirea deșteaptă o rezistență înzecită și că trezirea naționalităților datează din momentul încercării de-a le deznaționaliza. Fără o schimbare de sistem în privirea aceasta monarhia vecină va fi teatrul unei zădarnice risipe de puteri. Guvernele nu vor ajunge la scopul lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai am publicat o corespondență a d-lui Petrovici din Caracal, care coprindea un apel către alegătorii din Romanați ca să fie cu luare aminte la aceia pe cari voiesc a-i alege în noul consiliu județean. Această luare aminte se deșteaptă prin enumerarea nepomenitelor procederi ale consiliului si comitetului permanent de acolo. Găsim în acea corespondență numele a 16 bursieri trimiși pe banii județului în străinătate, să-nvețe ce? Dreptul poate, ca s-adauge numărul nesfârșit al advocaților și postulanților din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au trecut de când "Grenzbote" a deschis focul și a turburat seninătatea oficioasă a organelor celor două cancelarii și cu toate acestea furtuna nu s-a liniștit încă. Această polemică a primit elemente nouă dintr-o descoperire numai bună pentru a deștepta oroarea și indignațiunea la niște oameni c-o complexiune destul de pacinică: se conspiră pentru a esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea de Jos. O asemenea nedreptate nu e de-nțeles. De aceea oficioșii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
județe câte un gimnaziu real, elevii din oraș și județ cu mai puțină dare de mână ar putea absolva cursul inferior de gimnaziu real până la al 15 sau 16 an. În aceste școli, pe lângă înzestrarea cu cunoștințele necesare, s-ar deștepta în elevi gustul și simțul pentru ocupațiunile părinților lor, având convingerea totodată că ei pot lucra mai cu succes în sfera părinților, posedând cunoștințe îndestulătoare; astfel am putea conserva mai întîi ceea ce avem din clasa de mijloc și totodată o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stariței, la aspectul cavaleresc al câtorva nobili, la înfățișarea marțială a bandiților și la gruparea lor! Ce să mai zic de scenele amoroase fără nici un dram de amor, de desperările improbabile ale amantului, de durerea invizibilă a iubitei. Aceasta va deștepta în cititor, precum a făcut-o în spectator, ilaritatea cea mai amară! Atâtea incongruități de scenă necinstesc Teatrul Național. De la un asemenea teatru subvenționat de stat și în fruntea căruia se află niște bărbați pe care ne-am deprins a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publicul nostru mai cu seamă cu ocazia prelegerilor ținute de d-sa astă primăvară la Ateneu. Se zice că trăim într-un secol materialist, se constată că preocuparea mai generală privește sfera politică și cu toate astea, ciudat, terenul abstracției deșteaptă un viu interes - real, să sperăm, - din partea publicului inteligent. Folosul acestei bune dispoziții pentru studiele abstracte este netăgăduit. Aci nu încape controversă. Între sistemele filozofice controversa există, ea există asupra întrebării daca una sau mai multe dintre propozițiile dogmatice ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
șirurile întîi ale scrisorii către d. Panu; e vorba de faimosul ultimatum. Nota red. Care a devenit o primejdie pentru gâtul d-lui Giani. - Nota red. {EminescuOpXI 418} d. A. Xenopol un Bene-Merenti întîia clasă ceea ce ar fi de natură să deștepte luarea aminte a Academiei asupra Războaielor turco-rusești, operă a d-lui Xenopol care va fi supusă în curând la "prețioasa" aprețiare a numitului institut. D. A. Xenopol a apucat însă să subscrie ultimatul și să-și dea prin "Ștafeta" și apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceste cuvinte publicul nostru aplaudă. Bine! Însă de ce? Iată de ce: fiindcă uită care este preocupațiunea adevărată a autorului când el pune aceste cuvinte în gura domnișoarei Henderson; fiindcă acele cuvinte, în loc să deștepte - precum vrea autorul - idei revoluționare și antireligioase, nu deșteaptă, într-un public de alte datine, de alte moravuri, decât aceea ce s-a deprins a admira el în acele cuvinte, potrivindu-le cu situațiunea lui, și anume că foarte bine zice Lea Henderson. Acolo însă unde aceste cestiuni se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
versuri și publicist. Trăind și învățând la Baia Mare, Carei, Oradea, în condițiile dificile ale oprimării românilor, P. crește în spiritul naționalist, care constituie, alături de religie, fundamentul său moral, rațiunea activității de mai târziu. Încă din liceu începe să redacteze reviste („Deșteaptă-te, române”, „Muza crișană”), iar în perioada studiilor la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena are un rol foarte activ în organizarea studenților români. Deși este hirotonit în 1863, va fi profesor de limba și literatura română la liceul din Oradea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
unei victorii însemnate, nu mai este cuprinsă de spaimă la zvonul că dușmanul s-ar putea să atace. După această întâmplare, au sosit călăreții lituani, cam la o mie, spune Wapowski. Sosirea a produs o mare bucurie regelui și taberei, „deșteptându-le nădejdea că le va merge bine de vor năvăli dușmanii”. Conducătorii cetelor lituane îl roagă stăruitor pe rege să le îngăduie să „năvălească în Moldova, s-o pustiască și să bată pe dușman în vreo luptă mai mare”. Adică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fapt, este singurul personaj care trăiește cu adevărat, dar ocupă, din păcate, un plan narativ secund. Și la nivelul tehnicii narative Marele zid păcătuiește prin artificialitate: un început neosemănătorist (coborând spre Opăriți, Durban trăiește din plin explozia simțurilor care se deșteaptă prin contactul revigorator cu satul), transcrieri în stil "proces-verbal" ale unor fapte (memorabila ședință de sindicat), obositoare discursuri pe teme de psihologie și filosofie ținute de Durban în fața unor oameni care nu pricep nimic, în fine, utilizarea unui procedeu nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
geniu o încercare de autodepășire a acestor limite. Eminescu știa să vadă cu toată sfera oculară. Așa ne explicăm puterea lui incredibilă de a recepta universul în simultaneitate spațio-temporală. Nu altul era tâlcul celebrului vers: Iară ochiu-nchis afară înăuntru se deșteaptă". Am dat dinadins un exemplu atât de extins, pentru a ilustra din plin finețea și originalitatea acestei gândirii. "Oglinzile" sunt cugetări mai scurte, uneori reduse la mai puțin de un rând. Totul se șlefuiește într-un ascuțiș într-o poantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
geniu o încercare de autodepășire a acestor limite. Eminescu știa să vadă cu toată sfera oculara. Așa ne explicăm puterea lui incredibilă de a recepta universul în simultaneitate spațio-temporală. Nu altul era înțelesul celebrului vers: "iară ochiu-închis afara înăuntru se deșteaptă"". lată acum un "fragment" despre modul de a filozofa lui Kant. Găsim în acest "fragment" o foarte interesantă repetiție lexicală diversificată prin opoziția de sens între cuvintele optimist și moarte, precum și o rafinată utilizare a oximoronului în asocierea "superficialitate sublimă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]