1,102 matches
-
automat. Aceste constatări preliminarii sînt indispensabile, deoarece necesitatea de a analiza simbolul divinității trinitare va permite o amplificare decisivă a studierii simbolului "divinității", fondat pînă acum în mod necesar pe studierea originilor lui istorice. Toate evoluțiile anterioare aveau drept scop deșteptarea sentimentului importanței simbolisticii pentru istoria culturilor, în realitate însă, explozia supra-conștientă și preștiințifică a adevărului esențial nu implică numai mitologiile timpurilor trecute. Ea depășește tot ceea ce poate fi imaginat. Cunoaștem cu toții supraconștient semnificația viselor mitice ale timpurilor trecute, deoarece le
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihice este obligatoriu subtil sau pervers motivant și participă la deliberarea intimă apropiind-o sau îndepărtînd-o de țelul ei: eliberarea. Datorită obsesiei vanitoase a subconștientului, omul nu este liber, dar poate deveni liber autodeterminîndu-se introspectiv în privința efortului de eliberare, a deșteptării elanului său. Numai valorificările supraconștiinței etice sînt capabile să combată și să învingă tentațiile subconștiente ale autosupravalorificării vanitoase și ale avidității egocentrice a dorințelor, cauze ale plîngerilor împotriva nedreptății vieții. Destinul omului depinde de justețea propriilor sale judecăți de valoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lipsa acestora devin definitive și pot fi definite. Pe parcursul vieții, perturbațiile întîmplătoare considerate drept catastrofale sînt cele care devin sau pot adeseori deveni decisive pentru trezirea elanului și pentru etalarea lui. În fața catastrofelor, omul se prăbușește sau se animă grație deșteptării curajului esențial ignorat pînă atunci, susceptibil să-l smulgă spre cel mai mare bine pentru el din amorțeala și monotonia obișnuințelor, ceea ce constituie unul dintre aspectele justiției imanente. Căci elanul nu s-ar putea redresa în urma catastrofelor, dacă nu și-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu o vom repeta niciodată îndeajuns fondate biogenetic. Trăsătura caracteristică comună tuturor ființelor vii este excitabililatea față de căutarea reactivității adaptate (care le face apte să trăiască), dar care nu ocupă primul loc în cadrul ambiant. Dimpotrivă, aceasta se datorează la origine deșteptării periodice a apetențelor impulsive, care reclamă satisfacerea lor. La nivelul uman, apetențele sînt diversificate într-o multitudine de dorințe materiale și sexuale care pot apărea chiar și în afara nevoii reale în orice moment prin intermediul exaltării imaginative. Spiritul valorificator al omului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al misticului german Jacob Boehme sau al celui francez Saint-Martin. La toți aceștia, Sophia apare ca o expre-sie feminină a lui Dumnezeu, care-i îndrumă pe credincioși către înțelepciune. În scrierile gnostice, Hristos apare ca salvatorul Sophiei, mirele divin, "glasul deșteptării în eonul nopții veșnice". El îl imploră pe Tatăl să-l trimită pentru a-și îndeplini mi-siunea izbăvitoare: "Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă, îmi voi croi drum prin toți eonii, voi descătușa
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu alta. Dar speranțele au fost zadarnice. Dimitrie Onciul, în lucrarea intitulată sugestiv Mihail Kogălniceanu, prezintă principiul lui Hardemberg care era, necesitatea de a da statului o nouă viață prin înlăturarea a tot ce era slab în el și prin deșteptarea de puteri noi. Influența acestor idei se reflectează în activitatea politică a lui Mihail Kogălniceanu, iarăși în capul ministerului de externe. La Congresul de la Berlin, el a apărat interesele României cu toată puterea talentului și elocvenței sale, fiind apreciat de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Ținând seama de educația creștină aleasă pe care tânărul o primise înainte de studiile sale, desigur că el nu afirmă în acest cuvinte o convertire a sa, ci numai o redescoperire a adevărurilor pe care le cunoscuse mai înainte, de o deșteptare a sa sub influența binefăcătoare a Macrinei. Așa se explică și faptul că această deșteptare s-a produs foarte repede și s-a datorat Sfintei Macrina cea tânără care păstrase neatinsă flacăra credinței și a evlaviei din familia lor. Primul
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
că el nu afirmă în acest cuvinte o convertire a sa, ci numai o redescoperire a adevărurilor pe care le cunoscuse mai înainte, de o deșteptare a sa sub influența binefăcătoare a Macrinei. Așa se explică și faptul că această deșteptare s-a produs foarte repede și s-a datorat Sfintei Macrina cea tânără care păstrase neatinsă flacăra credinței și a evlaviei din familia lor. Primul pas concret pe calea desăvârșirii sale în lumina Evangheliei, a fost făcut de Sfântul Vasile
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului național, și-a apropiat pleiada marilor patrioți, revoluționari care au dat viață crezurilor naționale, tratând în studii memorabile figurile lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Câmpineanu, Mihail Kogălniceanu și Andrei Șaguna. Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ar fi transcris cele spuse și le-ar fi inclus documentul în DAGI. Dar dacă era vorba de o serie muzicală, a cărei transcriere presupune mai multe portative și extragerea unei știme pentru fiecare interpret(ă)? Alarma de la telefon dă deșteptarea, e vremea să trec la "ordinator" (e instrumentul cu care-mi ordonez ideile și textul, nu calculează nimic, deci nu-l numesc calculator, comPUTEr nu-i pot zice și nici compUTER, că nu ar fi decent). N-aud nimic din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
problemei agrare în aceeași epocă și cu deosebire asupra implicațiilor Austriei în lovitura de stat din 2∕14 mai 1864 și a atitudinii Austriei în privința reformei agrare din 1864. Simultan, Alexandru Lapedatu apreciind secolul al XIX-lea, ca unul al deșteptării spiritului național, și-a apropiat pleiada marilor patrioți, revoluționari care au dat viață crezurilor naționale, tratând în studii memorabile figurile lui Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Ion Câmpineanu, Mihail Kogălniceanu și Andrei Șaguna. Aplecarea spre asemenea teme și subiecte își
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
sămînță fonetică va lua naștere dorința zeului. Există la Începutul poemei un semantism sexual, sporii fonematici ai invocației pătrund În corpul zeului. Cu o capcană a sunetelor fata Îl atrage pe erou. Mantrele pe care le folosește eroina duc la deșteptarea dorinței zeului . Citim din Durând: „... fiecare divinitate posedă un suport verbal care este Însăși ființa sa și pe care ni-1 putem Însuși recitînd mantra” ... Nu mai trebuie să dăm exemple de forța cuvîntului care poate vindeca sau poate ucide
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu alta. Dar speranțele au fost zadarnice. Dimitrie Onciul, în lucrarea intitulată sugestiv Mihail Kogălniceanu, prezintă principiul lui Hardemberg care era, necesitatea de a da statului o nouă viață prin înlăturarea a tot ce era slab în el și prin deșteptarea de puteri noi. Influența acestor idei se reflectează în activitatea politică a lui Mihail Kogălniceanu, iarăși în capul ministerului de externe. La Congresul de la Berlin, el a apărat interesele României cu toată puterea talentului și elocvenței sale, fiind apreciat de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Albert Einstein" College of Medicine). Aceste cazuri sînt prezentate într-o formă puternic literaturizată (ele au inspirat, de altfel, spectacole de operă și teatru, unele regizate de nume sonore, precum Peter Brook, după ce cartea de debut a lui Sacks Awakenings/Deșteptări -, publicată în 1973, fusese punctul de plecare pentru o peliculă hollywoodiană). Puntea de legătură a "povestiri lor" profesorului new-yorkez o constituie investigația neu rologică de finețe, pe care el o face pe tipuri de "sindroame de emisferă dreaptă", ceea ce, în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la romantism, pe fundalul politic european al "despotismului luminat", au avut ca efect și "irupția" Principatelor Române în sfera națiunilor civilizate, antrenând prin aceasta mutații specifice în ansamblul organismului social, ca și în psihologia indivizilor. Direcția antifeudală a efortului regenerativ, deșteptarea, amploarea și generalizarea conștiinței naționale pretutindeni în spațiul românesc, alături de ispita sau mirajul occidentului constituie tot atâtea semne ale resurecției colective, declanșate de boierii luminați, de clericii și cărturarii sfârșitului de veac anterior și continuată, fără sincope, de corifeii generației
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rațiuni de stat, ci și în virtutea naționalismelor bănuitoare și agresive. Mobilității persoanelor pe timp de război îi succede mobilizarea generală. Economiei deschise îi succed, și asta încă din perioada de pace, economia închisă și războiul economic. Înmulțirea statelor-națiune europene și deșteptarea generalizată a naționalităților, care năzuiesc să se elibereze de sub o dominație străină, multiplică sursele de conflict, extinzîndu-le către estul balcanic, unde se creează focare endemice de război. Apogeul și Abisul După căderea lui Napoleon I, "concertul european" a putut fi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
proprietății sale același zel care l-a pus până astăzi”. În ceea ce privește teama că mica proprietate va produce mai puțin decât marea proprietate, aceastea sunt, în viziunea lui Barbu Păltineanu, efecte secundare la care se pot găsi remedii: „asociații agricole, sindicate, deșteptarea țăranilor și luminarea lor asupra mijloacelor care prin cooperative să poată trage cât mai mult folos din proprietate.” Recunoscând nevoia modificării legii electorale, Take Ionescu propunea formarea a două colegii. Membrii partidului său scoteau în evidență dezavantajele colegiului unic și
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
a redeștepta adevărul ființei, care încă din ziua nașterii sale zace adormit în gândirea occidentală, va trebui să pătrundem pur și simplu sensul acestui gând simplu și măreț: că ființa este și că nu îi este îngăduit să nu fie. Deșteptarea sa constituie desigur pericolul major pentru lunga iarnă a rațiunii, care își vede tulburate cele mai vechi obiceiuri și se simte datoare să propună o sarcină nouă, și cea mai esențială. Dacă suntem în stare, trebuie să sufocăm acest gând
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Printre altele, de pildă, subiecții au invocat culpabilizarea lor de către părinți sau lipsa interesului față ei. De pildă, doi dintre ei spun: S1: Să participe înseamnă să fie prezenți și doar atît, nu s-ar ajunge în nici un caz la deșteptarea interesului lor pentru mine în raport cu școala. S2: În situația în care mă aflu mi-e indiferent. Căci nu mă mai tem că ar putea descoperi prin dialogul cu profii încă ceva ce mi-ar putea da de făcut. Deja mi-
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
explozia ă O ENCICLOPEDIE. George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemnări entuziaste O CARTE PENTRU AZI ȘI PENTRU ISTORIE, pag.8 (Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40). Ioan Dănilă, „TV.V.-15... explozia...”, Cotidianul „Deșteptarea”, 28 mai 2010, Bacău. FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes, s.a., ș.a. TEXTUL de pe placa memorială fixată cu ocazia acestei sărbători SĂ NE AMINTIM: 1531 Atestarea satului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
jurisdicții mitice, dar partenerul de dialog este mioara, simbol al așteptării și meditației, nu al acțiunii violente. Să nu uităm: și soarele este predestinat accidentului. Drumul lui în noapte nu-l păzește decît luna, de la distanță. Nu-i rămîn, la deșteptare și în zori, decît vagi amintiri de vis nebulos; că l-a vegheat la un popas de casă rustică o babă răbdătoare și cuminte ori că s-a odihnit sub streașina unui munte neguros; iar cînd a reapărut la orizont
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
feciorei; Jos în pom ei se lăsau, Și din grai așa grăiau: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un stol de turturele, Cu glasul de feciorele: «-Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-l putură deșteptare. Vine-un stol de turturele, Cu glasul de feciorele: «-Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Vine-un șir de rîndunele, Cu glasul de curve rele: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
putură deșteptare. Vine-un șir de rîndunele, Cu glasul de curve rele: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
chiar așa! Pentru dumneata, că ești din neam mare, dar de cei ca mine cui îi pasă, oftă pe gânduri Hartofilax. La sfârșitul întrevederii din cancelaria patriarhiei, discuția fiind condusă discret de stolnicul Cantacuzino, patriarhul ațipind mereu, ca la fiecare deșteptare să mormăie tânguindu-se pe nas ,,Doamne miluiește”, Mihai și Ianache se retraseră în bibliotecă. După câteva minute, în înserarea scurtă, pe poarta patriarhiei ieșeau doi călugări; cel cu barbă căruntă, ceva mai tânăr, avea un mers vioi, chiar grăbit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]