25,049 matches
-
de hectare. Fiecare vânător, cetățean român, cu cotizația achitată la zi, beneficiază pentru practicarea vânătorii de o suprafață de 150 și 500 de hectare fond de vânătoare în zona de câmpie, între 350 și 700 de hectare în zona de deal și între 400 și 1 000 de hectare în zona de munte. A.J.V.P.S. Timiș gospodărește 62 de fonduri de vânătoare și are 2 478 de membri vânători. Cu toate că este cea mai numeroasă asociație de profil din țară, A.J.V.P.S.
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
mari, mai mari decât vulpea, care mănâncă și hoituri. Pe de altă parte, câinii ciobanilor constituie și ei un pericol deloc de neglijat pentru vânat. Potrivit legii, pentru o turmă de oi de la câmpie se acceptă doar un câine, la deal - doi, iar la munte - trei. Or, în realitate, fiecare turmă are între cinci și zece câini, toți fără jujeu la gât și nevaccinați. Pentru a se combate câinii hoinari, se organizează vânători speciale. Este considerat hoinar orice câine aflat la
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
de hectare. Fiecare vânător, cetățean român, cu cotizația achitată la zi, beneficiază pentru practicarea vânătorii de o suprafață de 150 și 500 de hectare fond de vânătoare în zona de câmpie, între 350 și 700 de hectare în zona de deal și între 400 și 1 000 de hectare în zona de munte. A.J.V.P.S. Timiș gospodărește 62 de fonduri de vânătoare și are 2 478 de membri vânători. Cu toate că este cea mai numeroasă asociație de profil din țară, A.J.V.P.S.
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
jud. Caras Severin și Timiș), Nera (jud. Caras Severin), Putna (jud. Vrancea ,Motru (jud. Gorj și Mehedinți), Gilort (jud. Gorj), Jiu-sector Filiași - Răcari (jud. Dolj), Olt (jud. Harghita, Covasna și Brașov), afluenții Oltului inferior (jud. Vâlcea), afluenții din zona de deal și munte ai Argeșului (jud.Argeș), Suceava (jud. Suceava), Prahova (jud. Prahova), Moldova (jud. Suceava și Neamț), Bistrița (jud. Suceava, Neamț), Bega (jud.Timiș), Trotuș (jud. Harghita și Bacău), Rm. Sărat (jud. Buzău și Vrancea) și Buzău (jud. Covasna și
România, sub ape. Află unde s-a instituit Cod galben de inundaţii () [Corola-journal/Journalistic/28066_a_29391]
-
timp al incertitudinilor, în ținutul Pământurilor din Mijloc. La sfârșitul părții întâi, datorită morții lui Boromir și căderii lui Gandalf într-o grotă din Khazad, componenții frăției sunt forțați să se despartă. Filmul „Stăpânul Inelelor: Cele două turnuri“ începe pe dealurile din Emyn Muil, unde hobbitul rătăcit Frodo și Sam descoperă că au fost urmăriți de misteriosul Gollum (Andy Serkis). O creatură abilă, el însuși atras de Inel, Gollum promite să-i conducă la Porțile Negre din Mordor, dacă ei îl
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]
-
de locuințe situat în strada Siderurgiei, urmare a acumulărilor de gaz metan. Inamicul public nr. 1 din ultimii ani l-a reprezentat - din punctul de vedere al I.P.C. Timiș - apa, de fapt, inundațiile. Produse în urma precipitațiilor abundente din zonele de deal, de multe ori suprapuse pe topirea bruscă a zăpezii sau din ape interne sau scurgeri torențiale pe versanți, puhoaiele inundă, de regulă, 12-24 de localități din bazinul superior al râului Bega, precum și din bazinele mijlocii și inferioare ale râurilor Timiș
Agenda2003-9-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280755_a_282084]
-
producător francez de vinuri, contele Guy Tyrel de Poix, a organizat la Hotel „Boavista“ o prezentare-degustare a vinurilor pe care le produce la noi în țară. Firma are sediul central în București și punct de producție în comuna Ceptura (podgoria Dealu Mare). Structurate în trei game, vinurile S.E.R.V.E. sunt calitativ superioare și au fost premiate la diverse manifestări naționale și internaționale în Canada, Belgia, Anglia și Germania. Vinurile se distribuie în zona de vest a țării prin intermediul S.C. „Emiliana“, cu sediul
Agenda2003-10-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280774_a_282103]
-
și traducătoarea Ildikó Gabos-Foarță. Fiecare exemplar pus în vânzare la Librăria „M. Eminescu“ poartă dublul autograf al autorului. ( I. S.) Vinuri Miercuri, 5 martie, de la ora 19, la restaurantul „Boavista“ din Timișoara va avea loc prezentarea firmei „SEPVE“, a podgoriei Dealul Mare - Ceptura și a gamei de vinuri „Vinul cavalerului“, în prezența reprezentanților francezi și ai firmei S.C. „Emiliana“ S.R.L. (distribuitor de vinuri „Serve“ în zona Timișoara-Arad). ( O. N.) Vânzători cu amănuntul C.C.I.A.T. , în colaborare cu Centrul de Consultanță
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
Vodă (cu oprire la biserica "Sfântul Spiridon" Nou, paraclis patriarhal), strada Principatele Unite, strada Ienăchiță Văcărescu, strada Sfânta Ecaterina (cu oprire la biserica "Sfânta Ecaterina", paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă "Patriarhul Justinian" a Universității din București), strada Bibescu Vodă, Aleea Dealul Mitropoliei. Evenimentul, la care vor participa ierarhi, preoți, monahi și credincioși din Capitală și din județul Ilfov, se va încheia în jurul orelor 18,00, la Catedrala Patriarhală, unde pelerinii vor fi întâmpinați de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Protoieriile Arhiepiscopiei
Pelerinaje de Florii, în Bucureşti şi în ţară () [Corola-journal/Journalistic/26703_a_28028]
-
Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 15 grade, iar cea minimă va fi de 2...4 grade. Sâmbătă, cerul va fi temporar noros. Pe arii restrânse va ploua slab în sud-vestul țării, iar după-amiază și în zonele de deal și munte. La altitudini de pește 2000m precipitațiile vor fi și sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla în general moderat în regiunile sudice și estice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 17 grade, iar cele
Vremea se menţine rece () [Corola-journal/Journalistic/26717_a_28042]
-
reformă” ale lui Ștefan Andrei &comp. figurau măsuri cu caracter foarte timid: schimbarea denumirii partidului (din comunist în „socialist”) și a țării (renunțarea la eticheta „socialistă”), modernizarea industriei, crearea unor cooperative agricole de tip danez sau olandez, decooperativizarea regiunilor de deal etc.xxii Într-un interviu acordat lui Vladimir Tismăneanu în 1994, după opinia lui Ștefan Andrei, „cea mai bună speranță a nomenclaturii era aceea de a-l promova pe Nicu, cel mai tînăr fiu al lui Ceaușescu, ca o soluție
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
precipitațiile, se proiectează o scădere a cantităților lunare de precipitații îndeosebi în lunile de iarnă (decembrie, februarie), o creștere în luna octombrie, iar în luna iunie se proiectează o ușoară creștere la stațiile de munte și scăderi la stațiile de deal și câmpie, potrivit unor scenarii publicate de Ministerul Mediului. Pentru celelalte luni, schimbările nu sunt semnificative. În cazul mediilor anule a cantităților de precipitații cumulate în 24 ore, se remarcă pentru 2020-2030 valori apropiate de normal cu ușor excedent în
Temperatura medie din România creşte cu 1 grad, potrivit scenariilor climatice ale ANM () [Corola-journal/Journalistic/26820_a_28145]
-
nu mai are nevoie de acesta. Trecutul și prezentul devin aride, golite de viziuni. De viziunile protagonistei. Lipsa viziunilor exprimă pierderea proiecțiilor interioare. Sufletul femeii devine arid. Asemenea pietrei. Asemenea pietrelor, pe care le cîntărește cu palele ei, zilnic. Asemenea dealului de pietre. Mii și mii de mărunte speranțe împietrite în albia vieții, pe care Fefeleaga o străbate trăgînd de căpăstru un cal bătrîn. Și nici măcar nu merge călare pe această umbră de cal, asemenea lui Don Quijote, luptîndu-se cu iluzorii mori
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
nu-și prea au rostul. Maria Dinului se adresează unor „bogătani”, dar ei n-o aud. Copiilor nu le mai poate vorbi, duioșia ei nu mai are pe cine să învăluie. Singurul uriaș pe care-l cîntărește din priviri este dealul de pietre cărate în corfelele desăgite. Dar uriașul acesta a învins-o de mult. Acum nu face decît să tragă de căpăstru zilele cîte i-au mai rămas. Și nici nu mai știi dacă ea trage zilele după ea, mutîndu-
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
omonimă) este neîndoielnic unul dintre cele mai semnificative personaje în care se întrupează singurătatea. Cînd vrea să vorbească, cuvintele i se veștejesc pe buze. „- Să creșteți mari, să creșteți mari, răspunde dînsa” copiilor care-o salută în treacăt pe versantul dealului, dar „trage-ntins de căpăstru”. Nu răspunsul la salut, ci îndeletnicirea tragerii timpului înainte e mai importantă. Și repetă urarea, ca și cum ar putea fi mai eficientă așa, repetată, sau ca și cum ar fi știut că urarea ei, cuvintele ei n-au
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
la orice întrebare sfîrșește într-o simplă ridicare de umeri. În această încercare a trecerii prin Timp, sufletul ei cîștigă tăria pietrelor cărate pe spinarea calului. E o formă, cea mai rudimentară, dar și cea mai impresionantă, de rezistență. Piatra dealului este desprinsă cu răbdare și cărată în altă realitate. Muierea, pe care o cheamă Maria, capătă un alt nume - Fefeleaga. Este numită așa de oamenii batjocoritori. Este cărată și ea, astfel, translatată de... batjocura lor, în altă realitate. Bogătanii n-
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
o inventează, căci ea n-are viziuni, cum am recunoscut deja, dar în care este forțată să se miște. Viziunea este a peisajului, a cadrului. Ca într-o magie. Ca o Fată Morgana este această viziune. E prea arid peisajul. Dealul. Pietrele. Trebuie adusă o completare. Lipsită de iluzii, femeia devine ea însăși o iluzie a dealului de piatră. O lume născută de privire În esență, în povestirea lui Ion Agârbiceanu eposul este, am putea zice, vizual. Această lume aridă este
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
să se miște. Viziunea este a peisajului, a cadrului. Ca într-o magie. Ca o Fată Morgana este această viziune. E prea arid peisajul. Dealul. Pietrele. Trebuie adusă o completare. Lipsită de iluzii, femeia devine ea însăși o iluzie a dealului de piatră. O lume născută de privire În esență, în povestirea lui Ion Agârbiceanu eposul este, am putea zice, vizual. Această lume aridă este născută de privire, nu de cuvînt, de intuiție. La început a fost privirea, putem afirma în
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Femeia e înaltă, uscată, cu obrajii stricați de vărsat, arși de soare și de vînt. Pășește larg...”. Și „Calul e alb”, „cu gîtul întins, scobîlțind din picioarele ciolănoase”, cu „capul, mare cît o solniță”, „adormit parcă”. Apoi ulițele satului, valea, dealul, culmea...Imaginea „se întărește”, se pietrifică. Cizmele femeii sînt „tari”, picioarele calului sunt „ciolănoase”, rănile lui sunt „pămîntii”, rana e „tare ca potîngul”, iar înaintarea protagoniștilor este lentă, încetinită mereu, gata să împietrească și ea... Și iarăși calul alb, slab
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
izolează, închid în sine, pierd, fără cuvînt și fără cîntec. „Și cînd i-a murit copila aceasta din urmă, Fefeleaga n-a spus o zi nimănui nimic”. Drept e să recunoaștem că degeaba trage Fefeleaga zilele de căpăstru, ca să mute dealul în alt loc, un loc mai „zgomotos”, și muțenia dealului să rămînă totuși acolo, în vechiul cerc, și să locuiască, ea, muțenia, un „loc” gol. Tot nu poate Fefeleaga să învingă această muțenie. Muțenia se aliază cu împietrirea. Poate cu
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Și cînd i-a murit copila aceasta din urmă, Fefeleaga n-a spus o zi nimănui nimic”. Drept e să recunoaștem că degeaba trage Fefeleaga zilele de căpăstru, ca să mute dealul în alt loc, un loc mai „zgomotos”, și muțenia dealului să rămînă totuși acolo, în vechiul cerc, și să locuiască, ea, muțenia, un „loc” gol. Tot nu poate Fefeleaga să învingă această muțenie. Muțenia se aliază cu împietrirea. Poate cu renunțarea? Împietrirea mută e definitivă. Ca și împietrita iubire a
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Calul scapă. Probabil. Nu mai trebuie să care piatră în spinare. Dar muierea?... Isprăvește și ea cu strapațul. Dar oare e liberă? Intrarea în moarte Fefeleaga este unul dintre cele mai frumoase personaje absurde din literatura noastră. Iat-o urcînd dealul, asemeni lui Sisif, cu repetabila ei povară, care nu mai este un bolovan rotund, ci o coșarcă plină cu piatră... Idealul ei spre care tinde nu e abstract, ci unul foarte concret, vîrful unui deal, spre care caută zilnic: „Și
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
literatura noastră. Iat-o urcînd dealul, asemeni lui Sisif, cu repetabila ei povară, care nu mai este un bolovan rotund, ci o coșarcă plină cu piatră... Idealul ei spre care tinde nu e abstract, ci unul foarte concret, vîrful unui deal, spre care caută zilnic: „Și calul se oprește bucuros, și răsuflă ca din foi. Femeia tocmește coșărcile, mai pune la loc vreo bucată de piatră ce dă să cadă, și cată înainte: Cît mai au pînă în vîrful dealului?” Fefeleaga
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
unui deal, spre care caută zilnic: „Și calul se oprește bucuros, și răsuflă ca din foi. Femeia tocmește coșărcile, mai pune la loc vreo bucată de piatră ce dă să cadă, și cată înainte: Cît mai au pînă în vîrful dealului?” Fefeleaga gîndește în numele amîndurora. Nu e chiar singură. Are un aliat, în trăirea absurdului existenței. Unul gîndeș te, celălalt pipăie realitatea cu lumina stinsă a ochilor. Adunați în ei înșiși, capabili de eforturi incredibile, fără să-și mai pună problema
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
Primele strofe din primul volum antologic publicat de Pillat, Pe Argeș în sus, au următoarea formă: „Acolo unde-n Argeș se varsă Rîul Doamnei Și murmură pe ape copilăria mea, Ca Negru-vodă, care descălecînd venea, Mi-am ctitorit viata pe dealurile toamnei. Prin viile de aur ca banii dintr-o salbă, Pe al colinei mele împodobit pieptar, Închis-am fericirea în strimtul ei hotar De nuci bogați în umbră, umbrind o casă albă. (Ctitorii). În contextul poeziei românești de după Primul Război
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]