1,183 matches
-
rămân la Îndemână decât demonstrațiile de paradă.) „Purtarea ta Îți pune În față o oglindă În care ți se vede chipul.” (J.W. Goethe) Dacă l-ai sărutat pe obraji, nu-i mai săruta și mâinile. Există o limită, o decență În manifestarea afecțiunii, În absența căreia lăsăm impresia de lingușire sau chiar de slugărnicie. Un alt proverb este deosebit de plastic În acest sens: „Cinstea feței ca zăpada: dacă o dată se topește, albeața nu se mai vede”. Îndeosebi romanii cultivau acest
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sustrăgându-se oricărui proces prin tocmai crasa lui banalitate... Păcatul lui nu e că spune mari minciuni, ci că nu evită cea mai evitabilă mică minciună; nu că amână marele gest de autenticitate, ci că nu face nici măcar gestica minimei decențe. Acest «nici măcar» e problema centrală, culpa capitală a «minimalismului» etic... Marcat de această incapacitate, omul se face vinovat nu atât pentru răul la care e constrâns (de Împrejurări aspre, de spaime necontrolate și alte asemenea), ci pentru răul la care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pur verbală; și prea explicită, prea greoi explicită. Un adevărat dezastru în comparație cu publicitatea non-verbală și minunat de ușoară făcută produselor și ideologiei consumiste, cu hedonismul său perfect nereligios (da’ de unde sacrificiu, credință, ascetism, da’ de unde bune sentimente, economie, severitate și decență...). Televiziunea a fost principalul autor al acelui nu la referendum prin intermediul laicizării, chiar și inconștiente, a cetățenilor. Iar acel nu de la referendum nu a dat decât o palidă idee asupra gradului în care s-a schimbat societatea italiană, în sensul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
7; Ion Vlad, Lecturi temeinice, TR, 1986, 1; Ilie Guțan, Zaharia Stancu într-o riguroasă viziune critică, T, 1986, 4; Costin Tuchilă, Rigoare și obiectivitate, RL, 1986, 24; Romul Munteanu, „Exerciții de fidelitate”, FLC, 1988, 7; Constantin M. Popa, Anatomia decenței, R, 1988, 6; Anton Cosma, Un experiment metarealist, T, 1988, 10; Costin Tuchilă, Narațiune în oglindă, „Universul cărții”, 1991, 10; Romul Munteanu, Casa și biroul în proza Marianei Ionescu, „Baricada”, 1992, 4; Dicț. scriit. rom., II, 602-603; Sorescu, Lumea, 161-166
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
se pare destul de mult, dar nu imposibil. Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare că se plasează În intervalul acesta de du-te-vino Între arhetip și stereotip. Corin, din decență, nu a pomenit despre anarhetip. Corin Braga: Dacă m-ai provocat, am să o fac, dar În felul următor: reluând metafora pe care o construiam În joacă, despre ceea ce iese la suprafață când se retrage apa prezentului. Sunt foarte interesat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modele în scrisul lui A. E. Baconsky sau al lui Pop Simion, dar și în proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal - debutează cu un lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în plin naționalism ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
distrugerea pădurilor seculare de squoia și moartea Lacului Superior, unul din marile lacuri. Crește cu producția de napalm, rachete și focoase nucleare... nu ține cont de sănătatea familiilor noastre, calitatea educației sau bucuria timpului de joacă. Este la fel de indiferent la decența mediului de lucru din fabricile noastre și siguranța de pe străzile noastre. Nu include frumusețea poemelor noastre, trăinicia căsătoriilor noastre, inteligența dezbaterii publice sau integritatea funcționarilor publici... pe scurt, măsoară totul, cu excepția a ceea ce face ca viața să merite să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
valoare documentară despre teatrul și presa clujeană interbelică. Efervescența culturală a orașului găsește un ecou puternic în formarea conștiinței artistice a lui S., care își retrăiește tinerețea în scris. Formația clasică a memorialistului este evidentă în stilul echilibrat, senin, în decența confesiunii, în așezarea atent cronologică a evenimentelor. Harul de portretist transpare din conturarea figurilor de dascăli, actori, regizori, înfăptuită cu farmec și lirism, dar și cu știința selectării detaliului semnificativ. Rememorarea se încarcă de emoție odată cu relatarea episoadelor dramatice din
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o decență a durerii tradusă într-o tăcere a mâhnirii: „despre femei și fete, ele își despletesc părul fără să plângă, nici să bocească zgomotos și păstrează o ținută demnă și cumpătată. Când episcopul sau preotul se pregătește să citească evanghelia deasupra
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aproape goală și Încătușată ca o sălbăticiune; acum era Îmbrăcată Într-o rochie albă și arăta chiar dichisită. Fără să fi fost invitată să stea jos, ea s-a așezat modest Între sherishtedari (clerici) și s-a purtat cu mare decență. Oamenii se uitau la Început unul la altul, iar apoi la femeie, ca și cum, conștienți fiind de identitatea ei, cu greu s-ar fi putut Încrede În evidența propriilor simțuri. Chiar maiorul MacGregor a fost foarte uimit, și m-a Întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vocație a lui S. pare să fie proza, caracterizată de rafinament, exotism și romanțiozitate. Romanele Popi și Concina prădată au o tematică erotică, dar scriitorul nu trece niciodată de limita sugerării discrete a relațiilor sexuale, lucrând în filigran, cu o decență firească, fără nimic ostentativ sau deliberat șocant. Din perspectiva erosului, a fost definit drept un „explorator liric al eternului feminin” (G. Călinescu) sau ca un „observator fin al capriciului feminin” (Al. Piru), comentariile fiind favorabile, uneori chiar entuziaste încă de la
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
2000; La Paradisul mineral Gruescu, Reșița, 2001; De o sută de ori Banat (Patima și pătimirile unui publicist în pustie), Deva, 2003. Repere bibliografice: Ionel Bota, Între mitemul romantic și postmodernism, „Semenicul”, 1995, 1; Dan Silviu Boerescu, Poemul ca o decență inutilă, LCF, 1995, 37; Victor Cubleșan, „Cochetăria cu fulgerul”, ST, 1996, 3; Geo Galetaru, „Ascultând ceasornicul în baie”, PSS, 1998, 100; Bitte- Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 235-237; Adrian Alui Gheorghe, „Neputința de a închide cercul”, CL, 1999, 10; Ruja, Parte
SARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289493_a_290822]
-
să le ofere condiții de odihnă și învățătură, să se îngrijească de starea lor de sănătate, să le formeze deprinderi de igienă, să le dezvolte gustul lecturii. Copii își formează deprinderi de comportament civilizat tot în familie: respect, politețe, cinste, decență. Părinții reprezintă un exemplu pentru copil, tot ei trebuie să-l îndrume să fie sociabil, bun coleg și prieten. Familia realizează contactul cu frumusețile naturii și se preocupă de cultura estetică. Copilul are nevoie să fie ajutat , apărat, călăuzit, să
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
să fie una de mijloc: să nu-l ajute prea mult pe copil, dar nici să ajungă să nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia. Tot în familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul, politețea, cinstea, sinceritatea, decența în vorbire și atitudini, ordinea, cumpătarea, grija față de unele lucruri încredințate. Toate acestea reprezintă de fapt ilustrarea cunoscutei expresii „a avea cei șapte ani de-acasă”. Un elev fără „cei șapte ani de acasă” va crea mereu probleme chiar și
FAMILIA ŞI ŞCOALA PARTENERI EGALI ÎN EDUCAŢIE. In: Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
pentru a-și proteja evoluția profesională, pentru a se putea valorifica, consimte să colaboreze cu diferiți potentați politici („Am lucrat cu vreo cinci primi-secretari, aveam contact cu acest gen de persoane, din partea superioară, pe lângă directori, directorași...”), dar o face cu decență, având justificarea pasiunii profesionale, carierei și muncii fără preget. Este conștient de jocul în care a intrat: pentru a face carieră, un proscris din cauza „originii nesănătoase” trebuie să fie capabil, să muncească mai mult și... să facă anumite compromisuri. Discursul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
serviciile de comunicații în realizarea unor sisteme de protecție prin codificarea semnalelor emise și receptate, prin acordarea anumitor avantaje financiare sau de altă natură unităților ce iau măsuri speciale pe această linie. Reglementarea a fost completată și cu Legea privind decența comunicațiilor (Communications Decency Act), adoptată în 1996. Legea privind protecția online a copilului (Child Online Protection Act), adoptată în octombrie 1998, a apărut ca urmare a unor concluzii ale Congresului American referitoare la: • larga răspândire a Internetului, ce oferă oportunități
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial caricatură a unui om politic al vremii, apoi „un moș Teacă țivil” -, prototip al bucureșteanului gălăgios și atoateștiutor, surprins în cele mai variate ipostaze. O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
ocolind cotidianul banal. Modalitatea narativă este însă firească, evitându-se deliberat patetismul, chiar când acesta, datorită subiectului, s-ar fi impus. Este cazul doctorului din nuvela Noaptea, care, cunoscându-și diagnosticul de canceros, își trăiește ultimele clipe cu demnitate și decență și evită compasiunea semenilor. Cea mai izbutită carte a lui R. rămâne romanul Păsările mari nu cântă (1976). Tot excursul narativ este alcătuit din amintirile disparate ale unui medic care suferă un puternic traumatism psihic după ce a leșinat în timp ce își
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
a fi „plină de înțelesuri”, când acestea se dovedesc evanescente ori chiar absente. S-a opinat totuși că obscuritatea sau „afectarea” acestui poet ține nu de insuficiență, ci de procedeu, el optând structural pentru „jucarea” trăirilor, pentru medierea lor, din decență, prin artificiu (bine stăpânit, de altfel). Sub alt raport, se poate admite că N. a dat într-adevăr ceea ce e exprimat prin titlul unui volum din 1970: Poeme rococo. Cu trecerea anilor tonul elegiac se accentuează, „crisparea” inițială, afectată doar
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
interpret cu fibră romantică. O comedioară de moravuri e Joc primejdios (1933). Cu o replică dezinvoltă, pudrată de un șarm de salon, scrierea, ce recurge la fentele quiproquoului, își are morala ei, penalizând fin cochetăria unor cuconițe care, uitând de decența cuvenită, sunt gata să primească omagiul cât mai intim al unor tinerei. Unei văduve încă nurlii, Aglaia Cornea, i-ar surâde o picantă aventură cu flușturatecul Bob Floroiu. Numai că hazardul, cu logica lui ascunsă, aranjează altfel lucrurile, lui Bob
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
coeficientul de creativitate” investit într-un spectacol. Comentator exact și prob, cu percepții de finețe, criticul, căruia nu i-ar fi stricat mai mult aplomb, nu lasă impresia că ar avea vreun parti-pris. Consemnările sale inspiră încredere prin echilibrul și decența argumentării, ca și prin franchețea atitudinii. Tranșant, dar politicos, calm (în aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
curtean” baroc: smerenie, vizionarism, orgoliu, voința de a fi „propriul tău ideolog”, grija de a-ți construi o imagine. Autorul Manualului... este un zoon politikon, un ideolog al propriei personalități, amintind de Baltasar Gracián prin aceea că elogiază bunul-simț, discreția, decența, distincția și generozitatea. P. se vrea și un Zarathustra, conștient de propria valoare, un învingător cu „sistem”, care vrea să se impună, să domine și să cucerească, dar un Zarathustra al iubirii, un războinic al binelui, un ortodox vrăjitor al
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
un fel de reîncarnare în și mai nebuloasa grupare „neointerbelică” - același inamic public nr. 1, „Grupul de la Păltiniș”. Din fericire, toate aceste controverse amintite foarte succint aici s-au păstrat, în ciuda unor derapaje, la un nivel acceptabil de inteligență și decență (fără cordialitate, e drept). Cu totul alta este situația unor „raderi” suburbane ale „Grupului de la Păltiniș” ori chiar ale ideii înseși de elită (confuzia, uneori voită, este aceea între elită și elitism); asemenea diatribe apar de regulă „într-o anumită
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sufletul și mintea cu zeama searbădă a realismului socialist - cal-troian și cutie a Pandorei pentru a cărei introducere la noi au militat cu Înaltă combativitate și J.Popper și Dan Petrașincu dar mai ales Petru Dumitriu, așadar dintr-o firească decență și minim spirit justițiar - pe care ar fi trebuit să-l aibă aceștia cel dintâi - pentru toate acestea și altele pe care le știu, le-am citit, și vi le-am spus În cărțile mele și vi le voi mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1977, p. 117). Realitatea arată cu totul altceva: că Hollywoodul produce prost-gust la scară industrială; că rolul său în lume - un rol jucat la perfecție - este să bagatelizeze orice idee și să distrugă orice avânt. În loc să fie o industrie a decenței, studiourile sunt o ciocnire de egouri isteroide. Un teren al luptelor surde pentru supremație simbolică. Maximul de „creativitate” constă în autopromovarea agresivă, în furtul ideilor și meritelor altora. Într-un cuvânt, cetatea filmului a ajuns un deplorabil „paradis al proprietarilor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]