690 matches
-
socială. H.-R. Patapievici amintea soluția primei modernități, care menținea prezența celor doi termeni și totodată alteritatea lor. Lumea e plină de semne ale lui Dumnezeu, spunea el. Dar noi, modernii, ne-am pierdut priceperea sau am asumat nepriceperea în ce privește decodarea și aplicarea acestor semne asupra întregului social. Aici trebuie procedat ca și cum problema modelului transcendent ar fi suspendată. Iată un mod de a afirma cu aceeași tărie refuzarea unei ordini religioase proiectate mecanic (sau demagogic) asupra societății și libertatea indivizilor de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
s-au remarcat două mari școli: școala proces și școala semiotică. a) școala proces definește comunicarea ca interacțiune socială prin care o persoană relaționează cu alta sau îi modifică starea de spirit, comportamentul. Ca proces, comunicarea înseamnă transmitere, codarea și decodarea mesajului. Unul din cele mai cunoscute modele, reluat în multe din cercetările ulterioare asupra comunicării este cel propus de C. Shannon și W. Weaver (1949), în care comunicarea este configurată din următoarele elemente: sursa de la care pleacă mesajul către transmițător
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
auditor conjunctural. Receptarea se manifestă printr-o atitudine activă, de interes și de efort de înțelegere, care încearcă să pună în valoare ceea ce este exteriorizat și ceea ce este implicit. Etapa procesului receptiv presupune două momente: percepția sonoră și desprinderea semnificației - decodarea. Pentru ca procesul comunicării să se realizeze, este necesară existența unor antecedente indispensabile: - codul, sistemul de semne; - baze fiziologice normale care să permită analizarea codului; - condiții psihice care creează "atitudinea de limbaj". Mesajul este unitatea de baza a comunicarii, aflat la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
utilizator să producă și să înțeleagă o infinitate de enunțuri pe baza unui corpus finit de reguli. Performanța (proficiency) este înțeleasă ca procesul de aplicare a cunoștințelor de bază în utilizarea limbii, prin care se înțelege de obicei codarea și decodarea. Noam Chomsky (1988) a susținut teoria ineismului, conform căreia capacitățile lingvistice sunt o parte specializată a zestrei genetice cu care venim pe lume, ele fiind cunoștiințe înăscute care trebuie doar dezvoltate de-a lungul vieții. în structurile cognitive, limbajul se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
competența de comunicare drept un set de abilități, resurse primare cu care vorbitorul este capabil să realizeze procesul de comunicare. Aceste resurse includ cunoștințe strategice despre normele de comunicare potrivite și capacități, caracteristici și abilități, precum abilitatea de codare și decodare. Modelul lui Bachman este o încercare mai recentă de a continua subdivizionarea competenței de comunicare oferite de Canale & Swain. El consideră că în cadrul competenței de comunicare prin limbă ar trebui să fie incluse: competențe lingvistice, competențe strategice și mecanismele psihofizice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și educaționale ale mediului familial; - grupurile sociale de aparteneneță; - starea de funcționalitate a aparatului verbo-motor; Un rol important în formarea competenței de comunicare îl au capacitatea perceptivă - observarea și priceperea, agerimea, perspicacitatea, capacitatea de ascultare, motivația și capacitatea de prelucrare (decodare) a informației. Pentru formarea competențelor de comunicare la elevi, E. Macavei propune un sistem de obiective: - stimularea inițiativei și a disponibilităților de comunicare; - descoperirea și soluționarea problemelor de comunicare; - formularea sau reformularea opiniilor; - adecvarea strategiilor comunicative; - deschidere spre cunoaștere și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
îl vehiculează - ideile. Acest mesaj este o formă dinamică mentală pe care aparatul fonator o transpune în formă dinamică acustică, după un anumit cod, transmis de către emițător și decodat de către receptor. În termenii comunicării, vorbirea implică procesele de codare și decodare. Începutul constă într-un fapt psihic comunicat și exteriorizat sub forma unei idei, gândire prevorbită, care suferă un proces de verbalizare prin vorbirea interioară. După aceea intră în acțiune prin inervația centrală organele exterioare de articulare. Prin motrica mușchilor aerul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al structurii fonetice pierde din valoare în procesul comunicării prin reducerea dimensională a vocabularului și a organizării fonetice. Absența corectitudinii în denumirea etichetelor verbale duce la scăderea performanței în limbajul sonor unde aceste simboluri sunt sunete - la rhinolalici - sunete improprii decodării. Vom încerca să dezbatem această problemă în contextul relațiilor dintre dezvoltarea fono-articulatorie și dezvoltarea comunicării după ce în prealabil vom stabili nivelul de dezvoltare a limbajului în condițiile copilului rhinolalic. În acest scop am folosit probele de apreciere rapidă a nivelului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonemelor adecvate pentru combinațiile cerute de un anume cuvânt, dereglând stabilitatea frecvențelor și a distribuției elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit grad de neinteligibilitate a mesajului transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aceasta înseamnă, înainte de toate, că "dacă dorim să considerăm un anumit text în individualitatea sa, nu putem ști niciodată în mod anticipat ce relații dintre semne se pot stabili în cadrul lui"270. Însă acest fapt nu condamnă lingvistica textului la decodare aleatorie. Premisa ei de bază rămâne obiectivitatea sensului: "sensul este ceva obiectiv, [...] el este obiectivat în text prin procedeele menționate și [...] tot ce am indicat ca fiind sens al textului, inclusiv al contextelor la care se referă textul, este dat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
simte că-i lipsește ceva în cunoașterea sa, iar umplerea acestei lipse se va putea face doar prin citirea textului, a operei); c. (de-a dreptul) șocant: prin structura lexicală, morfologică, sintactică etc.; prin dimensiuni; sau prin alte mijloace; - uneori decodarea titlului se poate face: a. direct, la prima citire a sa; referința la conținutul textului vine de la sine; se presupune; b. pe parcursul citirii operei; c. după terminarea lecturii; d. uneori, după reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
elemente partajate cu codorul: paleta de pixeli, dimensiunea unei piese de imagine și hash-ul. Decodorul necesită o putere mare de calcul doar pentru verificarea, local, a hash-ului de protecție pentru integritatea datelor. Apoi, folosind paleta de pixeli și algoritmul de decodare LSB, găsește mesajul secret. 5.3.3. Analiza indicatorilor de performanță a sistemului în varianta 1 Capacitatea sistemului este măsurată în bpp (biți per pixel) și variază în * funcție de numărul de biți folosiți pentru encodare și de dimensiunea unei piese
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
definit ca media mediilor componentelor pixelilor pentru fiecare piesă de imagine) oferă sistemului și un înalt grad de robustețe. Scopul unui terț care analizează imaginea encodată este acela de a distruge mesajul secret dacă nu reușește să-l obțină prin decodare. Prin urmare, verificarea unui astfel de hash la decoder oferă sistemului un înalt grad de intergritate.* Autenticitatea datelor. O altă cerință de securitate a sistemelor ține de autenticitatea informațiilor transmise. Sistemul propune folosirea unui cod numit cod comun, prin care receptorul
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
socială. H.-R. Patapievici amintea soluția primei modernități, care menținea prezența celor doi termeni și totodată alteritatea lor. Lumea e plină de semne ale lui Dumnezeu, spunea el. Dar noi, modernii, ne-am pierdut priceperea sau am asumat nepriceperea în ce privește decodarea și aplicarea acestor semne asupra întregului social. Aici trebuie procedat ca și cum problema modelului transcendent ar fi suspendată. Iată un mod de a afirma cu aceeași tărie refuzarea unei ordini religioase proiectate mecanic (sau demagogic) asupra societății și libertatea indivizilor de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
criticului, cel pentru care optăm, poate fi saturat semantic și cu semnificațiile dezvăluite de Roland Barthes în eseurile din L'obvie et l'obtus, 1982). Tertium datur, a treia posibilitate există și trebuie să funcționeze ca grilă de receptare și decodare critică a unei valori. Cel de-al treilea sens se cuvine astfel luat în seamă cînd alcătuim scara sau tabla valorilor. E drept, un sens greu de acceptat de cei mulți, indivizi statistici și criticaștri, cei ce vor recepta rezoluția
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
care alianțele vechi le confirmă pe cele noi, căci altfel relațiile mutuale dintre culturi ne-ar apărea nu mai puțin decît dezrădăcinate. Să nu trecem, însă, așa de repede și ușor peste rostul adînc al unei grile de receptare și decodare a operei eminesciene: aceea a gîndirii fondatoare, un tip de demers deconstructiv prin care, cum subliniam deja cînd avansam ipoteza euristică a lui Sergiu Al. George, se poate descoperi conjuncția sau congruența arhaicității cu universalitatea. Este aici revanșa istorică luată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spune că Romul Munteanu accepta poziția autorului Retorica lecturii potrivit căreia: "totul este în text", și asta pentru că în fapt criticul se pronunța pentru o relație organică între text și cititor, legătură aptă să evidențieze literaturitatea textului mai degrabă prin decodarea efectului estetic al textului, decît prin simpla explicare a reacției receptorului. Multe eseuri dezbăteau de altfel, din unghiuri multiple și în toată complexitatea și determinismul lor, fie relația scriitor-cititor (critic)-epocă, vizîndu-se nu atît succesul unei opere, cît factorii care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și a dobândi o libertate care nu pare a fi îngăduită, aici pe pământ, decât sfinților"31. De aici pornește discuția asupra grilei potrivite de lectură a prozei lui Eliade. Există, pe de o parte, după expresia Lăcrămioarei Berechet "o decodare impresionistă - a prozei scurte a lui Eliade (n.m) - prin grile previzibile, inerțiale, fără o lectură atentă a eseisticii și a operei științifice, încărcată aluvionar de prejudecăți estetice", în care integrează o mare parte a receptării interbelice, pe de altă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
camuflat în limbajele de toate zilele" (Dayan), văd în teatru "un spectacol sacru" (Nouăsprezece trandafiri), citesc semne în fragmentarismul cotidian etc. Există întotdeauna un mesaj pe care personajul eliadesc îl transmite sau trebuie să-l transmită celorlați, mesaj a cărui decodare echivalează cu recunoașterea sensului trans-istoric73. Chiar Sorin Alexandrescu, care folosește o abordare semiotică a operei eliadești (alcătuiește careuri (în sensul propus de Greimas) ale semiozei, observă neputința de a denumi semnificatul sacru care, prin numire, ar deveni profan, precum și funcția
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sensul, conotația. E pusă în joc o întreagă logică de explicare a travaliului de construire a sensului" (P. Ricoeur, Metafora vie, 1984: 8). Searle (J.R. Searle. 1979) interpretează metafora din perspectiva actelor de "limbaj indirect": interlocutorul aplică regulile semantice de decodare a actelor de limbaj (reguli convenționale)6. Odată cu lucrarea lui L. Goodman, Languages of Art (1967), metafora este scoasă din seria tropilor, fiind transferată în categoria principiilor. În această calitate, devine principiu de organizare a reflectării realității în limbă și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o categorie de termeni cu valoare denominativă, referențială, creați printr-un dublu transfer: 1) intern, de la scheme preconceptuale la domeniul-țintă; 2) extern, de la o limbă - sursă la limbile - țintă. Indiferent de domeniul-sursă, metafora informatică este fundamentată pe analogie. Procesul de decodare a metaforelor din domeniul HTML, a Lexicului de Internet etc. - în pofida transparenței de semnificație - se poate realiza numai în context. Acest aspect întărește ideea necesității unei interpretări interdependente a metaforei terminologice, din perspectivă semantică și contextuală. Problema contextului în exprimarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
contextului social-politic și cultural. La acestea se raportează individul În eforturile sale adaptative, acestea Îi furnizează informații decisive și-l stimulează să le Încorporeze. Mediul Îi livrează Însă nu doar cunoștințe, ci și modul de interpretare a acestora, chei pentru decodarea problemelor social-cognitive cu care se va confruntă. Suntem acum Într-un punct decisiv al acestei demonstrații introductive. Voi relua aici unele argumente pe care le-am distribuit și apoi sistematizat, În diferite texte publicate În reviste de specialitate sau În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nu cumva prind și acestea culoarea particulară a contextului, nu se modelează ele după caracteristicile distincte ale contextului? Un context construit, fabricat În numele unei idei, nu transmite celor din interior particularitățile sale? Nu numai cunoașterea, ci și cheile sale de decodare? Lupta identitară a fiecărui actor social se desfășoară Într-un context social-economic, ideologic și cultural, În interiorul unui sistem instituțional care Încurajează și marchează apoi opțiunile ulterioare ale indivizilor. Să observăm: dacă acest context este caracterizat prin balizări și constrângeri, dacă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
conștiinței publice, de influențare a mijloacelor de formare și de elaborare a schemelor cognitive, pentru ca „beneficiarii” sistemului să Încerce un sentiment colectiv de satisfacție și Împlinire. Adesea, aceste mijloace sunt conjugate, urmărindu-se ca finalitate Încarcerarea intelectului În scheme de decodare a informației și de elaborare a proiectelor de viață. La Început a fost lupta de clasă. Aceasta nu a avut numai rolul de a realoca resursele, de a decide posesia mijloacelor, a Însemnat și o operație completă de construire a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
formele culturii elevate ca centru al atenției culturale și al impactului asupra unui număr mare de oameni. Mai mult decît atît, formele vizuale și audio ale culturii media înlocuiesc formele livrești și necesită un nou tip de "alfabetizare" media în vederea decodării acestor noi forme culturale. În plus, cultura media a devenit o forță dominantă de socializare, imaginile și celebritățile mediatizate venind să înlocuiască familia, școala și Biserica, în calitatea lor de arbitri ai gustului, ai valorilor și ideilor, propunînd noi modele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]