663 matches
-
readus-o în capitală și a îndrumat-o spre pensiunea respectivă. În schema oficială a pensiunii figura pe post de bucătăreasă. Când le venea cheful, și asta se întâmpla destul de des, scoteau la iveală uriașul gramofon tocit de vreme și decolorat ca atare, cu o coarbă metalică și o goarnă de alamă de aproape un metru. Acesta reda scârțâind disonant melodii culese în perioada interbelică, discuri cu romanțe, ce stârneau vârstnicilor lacrimi, izvorâte din fericiri trecute și uitate. Acest sistem de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de la absolvire, timp în care a devenit posesorul unei averi inestimabile: soție, copii, nepoți. Cu o șapcă de culoare bleumarin închis, marca Puma din doc, cu cozoroc mare, semi rotund, model american, îmbrăcat într-o pereche de blugi originali, puțin decolorați, încins cu o curea nu prea lată din piele de harnașament maro, cu cataramă metalică peste care cădea o geacă de culoare gri, descheiată în față, cu pantofi sport de firmă negri, noi și ușori, din piele de bizon cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pielea goală. „Poate că ar fi trebuit să fiu însoțit de Kano, cel cu picioarele diforme și cu sarbacana cea mai lungă, cel cu vârful penisului prins în talie, arătând lumii boașele lui mari atârnânde...“ Își privi pantalonii uzați, cămașa decolorată și bocancii enormi, gata să se desfacă în bucăți, și admise că, în fond, înfățișarea lui nu era mai bună decât cea a lui Kano. Avionul făcu un salt brusc și se prăbuși abrupt într-un gol de aer de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fără explicație. * Adeseori ceea ce există în interior este altfel decît exteriorul... dacă nu chiar întotdeauna! Și cum să ajungi la o echilibrare a acestor contraste? Cum să pui un pod între lumi sau să aduci la același nivel cotidianul înfrigurat, decolorat și aspru cu rarefiatul elevat spațiu metafizic al spiritului eliberat de anost înspre miraculos și strălucire multicoloră? Cum să armonizezi realitatea atît de greu de modificat, de îmbunătățit, atît de reticentă la adevărul imaterial, cu esențialul inefabil, cu sensul existenței
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
cu picior înalt, care răspândea lumină electrică puternică, fusese așezată la un capăt al său. Am pornit spre ea. Apropiindu-mă, am văzut că lampa arăta ca scoasă dintr-un living al anilor ’70, avea un abajur mare, de verde decolorat, cu ciucuri și-un picior plin de bucle și curburi făcut din lemn vopsit în negru. — E cineva? Nu era nimeni în jur, doar eu și lampa, stând împreună la capătul unui hol lung și solitar. L-am găsit urmărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
urmat dâra din firimituri de cuvinte printre vechile turnuri de cărți și de-a lungul unei scări neîngrijite pătrunzând și mai adânc până în până arhivă. Acolo, cărțile erau și mai vechi; șiruri sumbre de coperte din piele gri și roșie decolorată îndoite în partea de sus și de jos a cotoarelor. Mă duseră cu gândul la vechea armată britanică, armata imperială, abandonată și lăsată în urmă, continuând să stea în formație. Pe măsură ce coboram, soldații-cărți deveniră tot mai bătrâni - oamenii lui Wellington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lumînare. Pe sub tavan se întindea în diagonală o sfoară cu rufe puse la uscat. Striate de colburi vechi, în colțurile afumate, atîrnau pînze de păianjen. Roasă, dușumeaua fusese acoperită cu un petecar. Deasupra plitei, o coală de hîrtie cu imprimeu decolorat era țintuită pe perete în cuie, bătute printr-un bilet de tren tăiat în patru. Pătată de muște, hîrtia constituia fundalul cîtorva farfurii desperecheate, stăpînite cu elastic. Din cutioare verzi de Zeppelin, de sub plafon, atîrnau benzi cleioase, pline cu muște
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
deja pe Hans la sânul ei, cu câțiva ani în urmă, pentru ca acesta să nu‑și mai amintească de copilăria petrecută la țară. N‑au mai rămas decât șiruri lungi de bărbați în salopete de lucru și pantaloni sau halate decolorate, nimic din ce au pe ei nu amintește de o pajiște verde sau de un pârâu. Metropola nu cunoaște mila, te poți evidenția doar dacă faci un efort foarte mare, astfel încât alții să te observe și să‑ți recunoască valoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dată ? Inginerul se așază pe locul său, Ortansa se află în fața sa, o vede. Umerii triști, încovoiați, gâtul ridat, cu pete cafenii, ca la bolnavii de ficat. Părul prea scurt, ciufulit, cu mici porțiuni goale, peste care smocurile rărite și decolorate nu au putere. Obosită de vreun chef prelungit, indispusă de începutul altei săptămâni de lucru sau necăjită sau bolnavă sau pur și simplu somnoroasă ? Pare venită de mult. Ar trebui să se apropie de ea, s-o întrebe ce i
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
meciul pierdut întreaga Brazilie a plâns. Fanatism mistic, dar real. — Poate ar trebui luat în serios... Vecinul ridică bila rasă. Da, colegul are dreptate, fanatismul ar trebui luat în serios. De la fereastră, îi urmărește o bonetă din care iese părul decolorat. Început friguros de noiembrie. — Ei, Bulă ajunge, în sfârșit, în audiență la secretarul general... se aude, iar, vocea veselei schioare. Cineva mormăie : „Bulă e erou național, ar trebui să primească o cotă din salariul nostru“. Într-adevăr, Bulă, eroul aparent
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
margini, și nici roșietic ca În celelalte spărturi mai mici ale norului, ci alb, alb strălucitor, de parcă Întreaga imagine ar fi fost desenată În culori pastel pe o foaie de hârtie și cineva venise apoi și pătase hârtie cu un decolorat foarte puternic chiar În centru. Gelu se simți groaznic În primele clipe de după ce se lăsă să cadă pe pat alături de trupul gol al Anei. Era un profitor nerușinat, făcuse o nedreptate și știa că nu o mai poate repara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
zâmbet, răcnet, cuvânt sau simplă respirație?) bine pus În evidență de lumina puternică a dimineții reci de Început de iarnă. Cizme de cauciuc stropite cu var, bocanci murdari, teniși, gumari și chiar o pereche de opinci, craci murdari de salopete decolorate Îl Înconjură. Coborî treptele scării În timp ce se aude pe culoarele școlii zbârnâitul soneriei și Începe zgomotul specific al recreației. Traversez terenul de fotbal (ce a mai rămas din el), o minge deja Își face apariția, iar din spărturi de cărămizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
săli, coridoare / cu umbre topindu-se în pereți / încurcândute în draperii, sonerii, panoplii); implicarea pasageră în orizontul existențial al unor semeni (Cum se uită după mine bărbații / când trec pe bulevard / cu rochia mea scurtă și decoltată / și pletele răcorite, decolorate / de mările intercontinentale - Evă, conștientă de farmecul ei sau: Aproape că i-am atins obrazul țepos / între noi era copilul /căruia bătrânul cu ochelari îi oferea biscuiți /... / autobuzul mergea impasibil cu noi în burtă ori: Aud prin pereți / plânsetul bebelușului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
că voi scăpa cu o "angioplastie", cum (aproape) m-a asigurat profesorul, mi-a dat griji noi. Nu-i exclus să ajung să fiu operat de urgență, fără preliminariile obișnuite. Cam asta mă preocupă acum, în vreme ce seceta continuă. Cerul rămâne decolorat și mă feresc să ies afară la amiază când e pârjol. De multă vreme, nici ciorile n-au mai reapărut pe zid în cursul zilei. Nu sunt, totuși, păsări de deșert. Trăiesc, s-ar zice, pasiv. Orice presupune efort mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
că noul meu refugiu fusese dotat cu un birou ( de fapt, cred că era un banc de lucru străvechi) și un scăunel de lemn și că becul atârnat cu o sârmă de grinzile acoperișului era ocrotit de un abajur verde decolorat. Și acela a fost doar începutul. Pe parcursul verii, mi-am dus toate cărțile și obiectele de decor preferate din dormitorul meu în acest paradis întunecat; doamna Nuttall mi-a dăruit două vaze și îmi aducea în mod regulat crini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rămase din Întregul „Ecaterina Perussi” de altădată și imediat sub asta, pe brațul vertical, scris În paranteză, surprinzător de clar după șapte ani, ca o fantastică voință de supraviețuire - o simțeam anume pentru mine, un fel de strigăt - vopseaua ușor decolorată - numele din grădina publică, scris cu majuscule: KETI, iar mai jos: 1924 - 1941. MÎna de oameni care Însoțise sicriul Începu să părăsească locul Îngropării, iar eu mă atașai doamnei, care, acum la Întoarcere Îmi spuse că va comanda un mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
canonizare a rămas Isus crucificat modelul împărat. * * * Să te hrănești din propria rană, spunea Seneca, în goană după gânduri și idei! Cât am învățat, nu a avut rost, dacă scriu despre umbra mea și despre mine îngemănate ca niște șerpi decolorați. Sunt simplă și fără relief, cui îi pasă de lumea mea aspră? Este bine că am tăcut atâția ani; mâinile de sticlă subțiri, s-ar fi spart sub condeiul prea lung și greu, înfricoșat din altă vârstă chemat. Cine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Haze), o actriță uimitoare, și Sue Lyon (Lolita Dolores Haze), despre care n-am mai auzit niciodată nimic. James Mason mi se pare prost ales, un actor liniar, dramatic de monoexpresiv, bun În Omul În gri și-n alți oameni decolorați, nu În Humbert. Pe de altă parte, distincția și ironia de tip britanic Îl Împiedică să intre Într-un rol complex, de pildă nu poate plînge fiindcă n-are cu ce, nu este convingător În rol de personaj Îndrăgostit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
veche, cochet dărăpănată, ca mai toate clădirile din Lisabona, aflată Într-o leneșă descompunere ce lasă totuși să se mai vadă ceva din fosta splendoare, pierduta Brazilie, profilul lui Cabral, Angola, sextantul lui Vasco da Gama, imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu botul foarte scurt, Înclinat inconștient spre homosexualitate, are mai multe culori, bea lapte. Adam și Eva e Încărcată cu povești Înfiorătoare dar scrise cast, cu majuscule, de tipul „Au iubit pînă ce-au Înnebunit”, Trup și suflet e parțial decolorată, Horoscop e mai fermă, detașîndu-se prin reproduceri de busturi celebre și galbene. Oblio tratează problemele de sexologie cu o impecabilă imprecizie, stîrnind furtuni de nedumerire la țară. Textele debordează de har mai ales În momentele-n care se mixează „strigătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o privi mai bine. Era înaltă, cu o față oarecare, fără vârstă, și răsucea distrat între degete un inel cu chei. Era, ca și cealaltă, îmbrăcată în cenușiu, cu un mic șorț verde, care, la lumina palidă a coridorului, părea decolorat. - Depinde, rosti în cele din urmă, foarte încet, parcă ar fi șoptit. La ce anexă? - În orice caz, o întrerupse Adrian, nu e la cea cu văduva... I-am uitat numele, dar știu că e văduvă. Să-i spunem Văduva
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cel puțin o săptămână... Dar Marina nu-l mai asculta. Se apropiase, grăbind ușor pasul, de colțul din stânga, de lângă ușă. Acolo, peretele părea mai bine conservat. Doar câteva crăpături adânci, înălțîndu-se către tavan. Și, în mijloc, o suprafață mai puțin decolorată, cu marginile aproape regulate. Numai când se apropie la câțiva pași, își dădu seama că se înșelase. Peretele era tot atât de zdrențuit ca și restul sălii. - Dar de ce Buchenwald? întrebă ea pe neașteptate, cu un glas surprinzător de puternic. Ce știți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îl întîmpină în mijlocul paginii. Îl luă în mână, fericit. Nu credea că un singur trandafir putea îmbălsăma o cameră întreagă. Șovăi mult timp. Apoi îl așeză lângă el, pe marginea fotoliului, și-și opri privirile asupra primei fotografii. Era palidă, decolorată, aburită, dar recunoscu fără greutate casa părintească din Piatra Neamț. V Începuse să ningă câteva ceasuri înainte, apoi, după Bacău, se dezlănțuise viforul; dar când trenul intră în gară ninsoarea încetase, și pe cerul spălat răsăreau, sticloase, cele dintâi stele. Recunoscu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nopțile, mai ales acum, toamna, când bate vântul. Casa asta e pe jumătate ruinată... O vezi bine, de altfel, adăugă întinzînd brațul spre fundul salonului. În penumbră se zăreau câteva scânduri bătute de-a lungul peretelui, neîndemînatec acoperite cu draperii decolorate, zdrențuite, mâncate de molii. - Nu mai cântă, șopti Ieronim. Asta înseamnă că se pregătesc de plecare. Ia dă-mi o clipă lanterna. O aprinse și, voalîndu-i lumina cu palma stângă, se îndreptă în vârful picioarelor spre ușă. - Nu e vântul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Parcă nu mai îndrăznea nimeni să respire. Și atunci, dintr-un fald al draperiei, a apărut el, așa cum îi plăcuse să se deghizeze: cu pletele blonde, dar cu figura arsă de soare, îndelung bătută de vânt, cu o cămașă ruptă, decolorată, prin care se vedeau umerii și pieptul, în picioarele goale, și cu pantalonii scurți, pe care și-i suflecase și mai mult, ca și cum s-ar fi pregătit să treacă prin apă, a apărut, parcă ar fi ieșit din peștera verde
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]