1,049 matches
-
indubitabilă. Prin aceasta gîndirea capătă o nouă identitate: conștiința. Cogito-ul este mai mult decât rațiune, el este gîndire, este peste tot în conștiință și nimic nu se întâmplă în conștiință fără gîndire. Gîndirea este totodată și exercițiul intuiției și al deducției, ordinea și maniera în actul de “a ști să treci”, este exercițiul în care subiectul începe să existe fără a rămîne însă captiv în acest tip primordial de existență. Fiind substanță, gîndirea este deopotrivă interioritate și exterioritate, deschide infinitul în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
importante concluzii obținute în cadrul psihologiei generale, psihologiei infantile și al psihologiei diferențiale (care studiază deosebirile tipice între diverse grupuri de oameni) sunt utilizate, desigur, de către psihologia școlară. Dar această ramură practică a psihologiei nu se poate baza numai pe simple deducții dintr-o serie de generalizări. Pentru a face considerații specifice procesului de învățământ este necesară o amănunțită studiere a învățării în condițiile complexe existente în clasă, în cadrul unei comunități de elevi. Rezultatele obținute într-o situație simplificată, artificială, de laborator
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
noțiune este o cunoștință, una foarte complexă. Însă avem și cunoștințe simple: știm că după colțul străzii se află o cofetărie. Este o informație elementară și în același timp utilă. Cea ce caracterizează cunoștințele este faptul de a permite acțiuni, deducții numai pe plan mintal, nu și în cel al acțiunii practice. Pot studia o carte și cunoaște în amănunt regulile și condițiile înotului. Dar, fără a fi făcut exerciții efective, informațiile mele nu mă vor salva de la înec. Sunt necesare
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există în general o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom studia gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginate. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Această atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați și-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vizite la țară și încă de felul acesta, Mini se despăgubea, avînd păreri despre fapte, lucruri și oameni.>> Pînă să o întrebe pe doctorița Lina <<Ce se petrece? >>, cînd capătă un răspuns "idiot", Mini este, metonimic, "privirea descriptivă", avansînd, prin deducție, concluzii parțiale: decorul semnifică, definește în stilul realismului. <<Dacă nu erau lustruite se gîndea Mini ce frumoase ar fi fost. Dar n-ar mai fi corespuns cu casa și locuitorii ei... Pe cînd așa, totul era în armonie: Lenora și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cele două locuințe ale fiecărei ființe, casa de zid și casa de simțire îi păreau deopotrivă de concrete"(s.n.). Cum vocea interioară a lui Mini se acomodează treptat cu "vibrațiile" spațiului traversat, sensurile nu întîrzie să i se reveleze. Abilitatea deducțiilor, conexiunile în exces trădează însă, cum arătam înainte, o școală a romanului (străină personajului), care nu este alta... decît a autoarei înseși. Inovație remarcabilă, soluția începutului pus sub semnul viziunii personalizate pare s-o fi obligat pe Hortensia Papadat-Bengescu la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o carte cu 100 de pagini, fiecare cu câte 10 rânduri a câte 10 cuvinte; această carte conține 10 000 de cuvinte. Bineînțeles, nu toate aceste sunt noi și, în plus, credem că cele noi sunt înțelese prin degrabă prin deducție, plecând de la alte cuvinte din frază, iar apoi sunt „adăugate” în memorie. Ceea ce este valabil în privința lecturii și a achiziției de cuvinte este în egală măsură valabil în cazul ascultării, mai ales în cazul micuților care nu știu să citească
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
România și despre începuturile ei. Marea majoritate a studiilor pe care le-am parcurs au vorbit despre o "asistare empirică" (Stan, 2003, p. 473) începând cu formarea statelor feudale românești, în secolul al XIII-lea, pe meleagurile noastre. Totuși, prin deducție, mai există o problemă importantă de abordat în privința asistenței sociale preștiințifice (pe care am putea să o definim și drept filantropie eclezială). În Dobrogea de astăzi (Scythia Minor), între secolele al III-lea și al VI-lea d.Hr. exista
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
între secolele al III-lea și al VI-lea d.Hr. exista o episcopie destul de importantă, numită Episcopia Tomisului 2. Ținând cont de contextul istoric în care această episcopie ființa, putem spune că activități ale milei creștine existau aici. Deși deducția nu reprezintă o metodă de cercetare în științele socio-umane, totuși credem că pe lângă această episcopie a Tomisului exista posibilitatea funcționării unor mici așezăminte sau poate a unor forme neorganizate de filantropie creștină. Perioada secolelor al III-lea-al VI-lea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
teritoriul țării noastre este posibil să fi existat în perioada secolelor III-VI forme nedezvoltate de asistență socială. Acest demers speculativ pe care-l facem și prin care nu ne folosim de o măsurare științifică, ci doar de o simplă deducție, nu are o valoare științifică, dar nici nu poate fi înlăturat în totalitate. În spațiul românesc, "în secolul al XIII-lea, au fost organizate, pe lângă diferitele mănăstiri, așa-zise "bolnițe", care nu erau altceva decât azile pentru bolnavii săraci, pentru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
contingent al intereselor și al identităților "seculare". De altfel, personal pot mărturisi că nu-mi place termenul "doctrină". Vom reveni asupra acestui aspect puțin mai târziu. De aici nu trebuie concluzionat că gândirea socială creștină ar avea caracterul unei pure "deducții" din Evanghelie sau din tradiția creștină, astfel încât să fie un sistem închis și autoreferențial. Din contră, teologia morală creștină se caracterizează față de alte puncte de vedere religioase prin căutarea constantă a unei fundamentări filozofice raționale de tip realist (în conformitate cu așa-
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
teorii: în lanț și ierarhice. În cadrul celor dintîi, legile ce le alcătuiesc intră într-o "rețea de raporturi, așa încît să constituie o configurație sau un model (pattern) identificabil". În celelalte, legile ce intră în componența lor sînt prezentate ca "deducții dintr-un mic ansamblu de principii fundamentale" [1964, 297-298]. În știința politică nu există o alegere teoretică precisă și univocă. Mă opresc, acceptînd ideea că cea mai mare parte a politologilor consideră că, în cele mai fericite cazuri, este posibilă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se deducă în mod automat, așa cum fac unii cercetători, că politicienii și guvernanții se află mereu la același nivel cu ceilalți actori care contribuie la procesul de realizare a politicilor publice; uneori ei se situează la un nivel subordonat. Aceste deducții ar trebui să fie supuse unei verificări empirice în timpuri, locuri și sisteme politice diferite, cu referire la o pluralitate de politici publice. Este vorba despre deducții care, evident, nu pot constitui punctul de plecare al analizei generale, dar care
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
realizare a politicilor publice; uneori ei se situează la un nivel subordonat. Aceste deducții ar trebui să fie supuse unei verificări empirice în timpuri, locuri și sisteme politice diferite, cu referire la o pluralitate de politici publice. Este vorba despre deducții care, evident, nu pot constitui punctul de plecare al analizei generale, dar care ar putea reprezenta rezultatul unei analize privitoare la o anume politică publică într-un anumit context. Modelul party government În capitolul despre executive a fost conturat modelul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
emisferă cerebrală, deși pare identică cu cealaltă, desfășoară funcțiuni diferite. Iată care ar fi diferențele între modul de operare al emisferelor cerebrale dreaptă și stângă: Emisfera cerebrală stângă Emisfera cerebrală dreaptă Logică: răspunde de funcțiile logice - estimări, calcule matematice sau deducții logice; -Analitică: examinează lucrurile parte cu parte, până la cele mai mici detalii; -Prelucrează datele în vederea obținerii unei estimări asupra situației; -Operează secvențial - efectuează o singură sarcină la un moment dat; -Operează faptic, cu detalii, itemi și particularități ale unui subiect
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
inventate noțiunile teoretice. Teoreticienii își creeaz) propriile presupoziții. Dac) ele sunt sau nu acceptate, asta depinde de meritul structurii științifice din care fac parte. Construcția teoriilor presupune mai mult decât o aplicare a operațiilor logic admise asupra datelor observate. Prin intermediul deducției nimic nu poate fi explicat, întrucat rezultatele acesteia decurg logic din premisele ințiale. Ea poate oferi anumite r)spunsuri, ins) nimic nou; ceea ce este dedus e deja prezent fie în premisele teoretice majore, fie în premisele empirice minore referitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
observate. Inducția poate furniza noi r)spunsuri, ins) nimic cert; multiplicarea observațiilor particulare nu poate niciodat) servi drept fundament al unei propoziții universale. Teoria d) roade, întrucat p)șește dincolo de inevitabilă sterilitate a abord)rii ipotetico-deductive. Atât inducția, cât și deducția sunt indispensabile în construirea unei teorii, ins) utilizarea lor combinat) d) naștere unei teorii doar dac) apare o idee creativ). Sarcina construirii teoriilor devine, deopotriv), mai apropiat) de domeniul logicii, dar și mai complicat), la fel stând lucrurile și în
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
diagnosticul psihiatric, este problema medicală de competență a expertizei în psihopatologia delicto-judiciară. Aceasta presupune inițial, definirea complexă a personalității individului expertizat, atât în relație cu tulburarea psihiatrică presupusă sau decelată, cât și din punct de vedere psihologic și social, în vederea deducției asupra unui potențial de decompensare sau antisocial (Dragomirescu et al, 1990). Apoi, este necesară relaționarea trăsăturilor acestei personalități cu elementele constitutive ale actului infracțional sau antisocial săvârșit (natura actului sau felul infracțiunii, mobil, mod de realizare, circumstanțele de săvârșire, atitudine
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ei, fapt ce conduce la stress; - a face ceva din obligație poate fi stresant, pe când dacă acțiunea întreprinsă este rezultatul unei opțiuni exprimate, ea poate genera chiar satisfacție; - impune a se face distincție între fapte, pe de o parte și deducții, presupuneri și dorințe, pe de alta. Managerii pot coordona în mod optim munca subordonaților, fără a genera un climat de muncă stresant, printr-o comunicare aerisită, clară, concisă, responsabilă, care evită atacul la persoană, agresivitatea verbală și confuzia în informații
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
nădejdea mea cea mare e în altă parte”, va auzi, „lovită în inimă”, din gura prefectului, propriu-i gând (până atunci încă temut, ocolit, într-o încercare, parcă, de a și-l „ascunde” sieși), acum rostit într-o logică a deducției reci: „Iată, dintre oameni, slujbașul regelui a fulgerat un cuvânt, care-i adevărul. Acest cuvânt stătea și-ntr-însa, numai nu îndrăznea să-l scurme. Pe Nechifor l-au răpus răii”. Însă, din perspectiva eroinei, până și-o astfel de lămurire cu
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
interpretare, o vizualizare mentală a unui eveniment. În alte situații, ca Je vois que tu as cassé le vase, percepția se situează între domeniul fiziologic și cel cognitiv, dat fiind că locutorul ajunge la descoperirea unei informații vizuale prin intermediul unei deducții logice (există niște indicii ale evenimentului subordonat percepției vizuale care îl conduc pe locutor la concluzia că respectivul eveniment a avut loc). Din modelele prezentate anterior se constată că există numeroase moduri de interpretare și analiză a polisemiei verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cerințe informaționale și până la procesele administrative, care produc respectivele informații. Limitele în aval sunt date de procesele de bază, iar cele în amonte sunt determinate de resursele disponibile, inclusiv de resursele de timp. Procesele administrative cuprind, în concepția lui Delville, deducții, informații, reguli de inferență și decizii. Metodologia în forma „aval-amonte” nu detaliază procesele decizionale. Pentru fiecare proces de bază se construiește câte o fișă de analiză, cuprinzând date referitoare la subsistemul care execută procesul analizat, cerințele informaționale, procesele de bază
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
și cam naiv, era un companion pe care îl preferam la o cafea "pe îndelete", cum îi plăcea lui să spună. Eu mă amuzam cu povestea "Comoara lui Lazaro" (p. 427) dar el chiar săpa cu sîrg după ce îi prezentam deducțiile mele (de ageamiu sadea!),rezultate din capul unui matematician strașnic. Nu știu dacă în final Lazaro a găsit sau nu comoara, cert este că eu nu m-am ales cu nimic și regret și acum că am dat-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ar putea ca Lazaro...să-mi fi tras clapa... Un amic, cu care făceam lungi plimbări prin grădina botanică din Havana, mi-a povestit o pățanie hazoasă pe care a trăit-o un coleg al său. Eram convins, după mature deducții, că pățania a tră it-o chiar el, așa cum am prezentat-o în povestirea "Umor latino-american" (p. 481). Hazul era umbrit de amintirile mele despre infernalele toalete publice de pe la noi, în anii cînd eram multilateral dezvoltați. Îl amintesc în această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o săptămînă de lacrimi, Ramón o mîngîie ușor pe My. Ce zici, o luăm de la capăt? Nu, vreau pantofi! Vreau să ne trăim prezentul! Viața se scurgea domol în casa lui Ramón, dar armonia aceea misterioasă n-a mai revenit! Deducții de amator În cartierul Vedado din Havana s-a răspîndit vestea unei oribile crime. Un german, care închiriase un micuț apartament, a fost ucis. Ăsta este al doilea neamț de la începutul anului, șoptea lumea pe la colțuri. Toți știau despre ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]