22,191 matches
-
acest motiv, nu am reușit niciodată să fiu zgîrcit. Plăteam la restaurant și pentru prietenul cu care mă duceam, conduceam o mașină mare și care mi se părea că mă reprezintă, îmi cumpăram diverse lucruri doar pentru a le putea deduce din impozit. A apărut apoi și minunata carte de credit. Eu nu mai trebuia să plătesc efectiv. Cei de la compania de cărți de credit făceau acum asta în locul meu... pînă la un moment dat. În plus, eram convins că "pentru
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
Aneta a fost găsită vinovata principală dar beneficiind de „lipsă cazier” a fost pedepsită cu „să-l iubești și să ai grijă de copchil ca de ochii din cap, ai auzât!”. Următorul vinovat a fost găsit, așa cum era ușor de dedus, Cristofor, curcanul cu multe și grave antecedente, iar sentința, căreia nimeni nu i s-a opus, În afara celor patru curci slabe și bete de iubire, a fost dată de bunicu’ Ghiorghi cu un scurt comentariu rostit, așa cum Îi stă bine
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sărutați. Băiatul, care sta gata gata să plece ca o rachetă către Rai, se Întreba dacă nu ar fi timpul să meargă mai departe, a dat să se ridice, dar din modul cum a fost palpat cu mâna stângă a dedus că trebuie să aștepte ceva și mai palpitant. Ildiko a inversat rolurile pe care le aveau Va și Marința, În culmea fericirii profesoara de geografie executa ceva nou pentru Va și În același timp nemaipomenit și nemaiîntâlnit de către acesta În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
titlurile, cărora, ce-i drept, le dă semnificații numai în interiorul operei florentinului. E un semn al efectivei libertăți a cuvîntului faptul că în mari universități din lume (Italia, Franța, America) se predau cursuri speciale în care se comentează doctrina politică dedusă din textele lui Machiavelli. Sigur, există pericolul ca, intrat în mîna didacticienilor, Principele să devină fie o carte piesă de muzeu fie o sămînță roditoare. Problemă de context și calități personale, cum ar fi spus secretarul florentin. Dar, o formă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fost machiavelic, nu pentru că n-ar fi știut să fie, ci pentru că n-a fost pus în situația (princiară) de a fi astfel. Cititorul inteligent de astăzi, capabil să distingă nuanțele, nu mai poate confunda numele autorului cu o concepție dedusă de el din opera istoriei. Oricît de limitat cititorul și oricît de răuvoitoare lectura, Machiavelli nu poate fi asimilat, el însuși, cu absolutismul. El n-a făcut decît să scrie despre absolutism ca realitate a puterii ("veritŕ effettuale"). După reabilitarea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
un pretext? Cărțile au destinul lor, un destin care a decis ca Principele să fie mai mult decît o carte a acelui timp: un vademecum al conducătorilor din secolele ce au urmat, fie că au recunoscut, fie că nu. Deși dedusă dintr-o istorie precizată, paradigma conducătorului capătă funcție de concept, ca și în Discorsi, cu toate că aici prevalent este evenimentul. Modest, cheltuindu-se gratuit, ca orice spirit mare, Machiavelli nu bănuia care va fi posteritatea cărții numită de el De Principatibus, atunci
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
biserica să devină atît de puternică. Experiența ne-a arătat în adevăr că puterea pe care au dobîndit-o în Italia, atît statul papal cît și Spania, se explică prin acțiunea Franței, iar înfrîngerea acesteia se datorează lor. De aici putem deduce o regulă generală care nu greșește niciodată sau numai rareori: anume că acela care este cauza puterii cuiva se prăbușește el însuși; în adevăr, puterea celuilalt, el a făcut-o fie prin viclenie, fie prin violență, și atît una cît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-i favorizeze pe cei mici, fără ca vina să cadă apoi asupra regelui. Organizarea aceasta nu putea, într-adevăr, să fie nici mai bună nici mai înțeleaptă, și nici nu putea să dea mai multă siguranță regelui și regatului. De unde putem deduce o altă învățătură demnă de a fi semnalată, și anume că principii trebuie să procedeze în așa fel, încît acele treburi care pot să le atragă ura poporului, ei să le dea altora spre a le aduce la îndeplinire, iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ajunge la conducerea lor] Dacă vrem să judecăm drept, trebuie să începem prin a aprofunda natura subiectului despre care intenționăm să vorbim, trebuie să mergem la originea lucrurilor, pentru a cunoaște cît mai bine primele lor principii; este ușor a deduce atunci progresele făcute și toate consecințele care se pot ivi. Înainte de a marca diferențele dintre state, Machiavelli ar fi trebuit, cred, să examineze originea principilor și să discute rațiunile care i-au făcut pe oamenii liberi să-și pună conducători
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Astfel există o distanță între numărul de decese pe vârstă reieșit din tabelul de mortalitate pe generație și cel ce decurge din tabelele momentului. Or, cifra pertinentă este cea care este expresia istoricului generațiilor. Ceea ce înseamnă că numărul de decese dedus din tabele trasează mișcarea demografică efectivă a generațiilor. Pentru a avea o idee precisă asupra evoluției numărului de decese, trebuie deci reconstituit numărul de decese de la diferite date (1950, 1990, 2000) plecând de la tabelele de mortalitate ale generațiilor 1844 și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cheful meu de a-i declara că-l bîrfim pe Harun al-Rașid. În trei zile, toate vecinele știau că am discutat cu evreica politică despre regele Harmon Și-Nu-Mai-Știu-Cum. Iar despre Edna și Zoli n-am aflat cine știe ce. În treacăt, am dedus că aveau o mașină Subaru. Ei nu știau, dar Îmi ridicaseră mingea la fileu și cu mașina asta: i-am hărțuit cu cunoștințele mele de la Radio Europa Liberă despre producția japoneză de automobile În condițiile crizei petrolului, felicitîndu-i că și-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bunei funcționări a simțului său de ecolocație, ea a devenit o repre zentare generală a verticalității. Drept care bărbatul din Betsai da, la prima deschidere a ochilor asupra lumii, Înțelegînd pe semne mulțumită glasurilor că zărește niște oameni, nu altceva, a dedus, din deplasarea lor, doar lunecarea Înainte a unor profiluri erecte asimilabile trunchiurilor de arbori. Abia cînd Iisus i-a așezat a doua oară mîinile pe ochi Îndemnîndu-l să privească țintă, el a văzut deslușit, Înțelegînd pe deplin ceea 240 O
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cele mai de seamă dintre ele, deschizând lista, cred că nu întâmplător, tocmai cu Maria Magdalena. Despre femeile respective ni se spun două lucruri capitale: că fuseseră vindecate la un moment dat „de duhuri rele și de slăbiciuni” (ca urmare, deducem noi, au hotărât să-l urmeze pe binefăcătorul lor) și că făceau parte din „lumea bună” a Magdalei, printre ele aflându-se chiar soția unui „epitrop”, rang de mare demnitar la curtea regelui Irod. Femeile din anturajul lui Isus nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
om... ― Sunt sigură că ai să-i spui și lui mami ce am discutat noi. Te rog din suflet, Însă, să nu-i amintești de stările emoționale prin care am trecut... E suficient că le-ai văzut sau le-ai dedus doar tu... Îți mulțumesc, tati... ― Mulțumita seacă nu este primită. O știi bine... O sărutare pe obraz a pecetluit observația lui Nicu. ― Unde te pregăteai să pleci? ― De unde ai dedus că vreau să plec undeva? ― Te cunosc atât de bine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
trecut... E suficient că le-ai văzut sau le-ai dedus doar tu... Îți mulțumesc, tati... ― Mulțumita seacă nu este primită. O știi bine... O sărutare pe obraz a pecetluit observația lui Nicu. ― Unde te pregăteai să pleci? ― De unde ai dedus că vreau să plec undeva? ― Te cunosc atât de bine, Încât și felul cum stai pe scaun Îmi spune ce gândești sau ce vrei să faci... ― Atunci, am toată Încrederea că Îl vei „citi” și pe Bogdan... Cât despre mine
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
De unde obraz, frate? Mai subțire era talpa ciubotei lui Ivan. A lui Ivan care a călcat țara asta În picioare... Îi cunosc foarte bine, fiindcă am avut de-a face cu ei! - a intervenit cu năduf alt pacient. ― De unde se deduce că Dumnezeu nu bate cu bățul. Vede al cui e sacul cu făină - a filozofat un Învățător, În convalescență, după o operație grea... ― Da’ știți voi că dacă te lovești la cap poți să rămâi tâmpit?. Daaa... Rămâi așa pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de ce Îi spuni Sărării? ― Pentru că din vremuri străvechi pe aici treceau harabalele Încărcate cu droburi de sare adusă de la ocne... Așa există În Iași și strada Păcurari. ― Aha! Pi acolo veneau cei ci aduceu păcura cine știe de pe unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului” lui Petrică, Gruia i-a oprit și l-a Întrebat pe tata Toader: ― Mai știi cum arată fratele matale Petrică? ― Apoi, după atâta amar di vremi, cini știe cum
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Undiță. „După ce ți-ai dat tu seama că e aceeași patrulă?” „După felul cum Își purta boneta unul din rusnaci și după vârstă”. „Hopaaa”!!! - Îmi zic eu. „Aista Îi isteț, nu șagă!” Dar Îl Întreb: „Ia spune-mi, cum ai dedus tu astea?” „Păi, cel mai tânăr purta boneta - ca orice tânăr - mai puțin militărește. Mai pe o sprânceană. Și călca cu pas elastic, ca atunci când mergi În sat la fete”... „Vezi, dacă n-ai fost În sat la fete, nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
face doar cine știe ce manevre cu prăpăditul aista de tren, atunci tot mai ține Dumnezeu cu noi! ― Dacă ar face doar manevră, de atunci ne hâțâia de vreo zece ori. Cum se vede, Însă, se pregătește de drum lung. ― De unde ai dedus tu trebușoara asta? ― Ia auzi-l pe domn’ mecanic cum ciocăne În roți. Parcă ar fi foamea În stomacul meu. ― Spune-mi dacă mai ai ceva apă pe fundul canistrei celea. ― Mai este ceva apă. Mai sunt și câteva coji
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mă tot numește fetiță când am și eu destui ani în cârcă ?", se întreabă Dora urmând-o totuși fără ezitare pe femeia uitată de ani, care o conduce cu fermitate spre casă. Încăperea în care intră este spațioasă. Se poate deduce ușor că servește la de toate : bucătărie și sufragerie, dormitor, salonaș și chiar bibliotecă. În mijlocul ei tronează cuptorul țărănesc care se prelungește cu un fel de pridvor larg, pe care sunt clădite așternuturile de pat acoperite cu o scoarță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
localul era înțesat de lume comparativ cu biserica. Din crâșmă, coboară într-o pivniță, unde îl întâmpină un „gentleman” păzit de două namile îmbrăcate în negru și cu pistoale la brâu. Aceștia se gratulau cu termenul „frate”, de unde adolescentul nerăbdător deduce că aceștia ar fi „francmasoni”. Șerban jubilează că a obținut așa de ușor drogurile jinduite. Într-adevăr, câteva luni este în culmea „perfecțiunii” și a „fericirii”. Stupefiantele sunt noul său dumnezeu. Numai că, la scurt timp, banii mamei se împuținează
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în vorbă cu Șerban. După ce băiatul își făcu toate intențiile cunoscute, cei trei bărbați schimbară, cu glas scăzut, câteva vorbe scurte între ei. În timp cât făcură asta, ei se adresară unii celorlalți cu apelativul „frate”, lucru din care tânărul deduse numaidecât că cei cu care avea de-a face erau, pe deasupra, și francmasoni! Acest important amănunt produse o impresie deosebită asupra sa; erau primii francmasoni, pe care ajunsese el să îi cunoască în carne și în oase; era din ce în ce mai entuziast
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
animalul, ființă pură, nu este cumva mai ocrotit decât omul... Pe de altă parte, animalele nu sunt simple obiecte și nu reprezintă o marfă. Omul nu le poate folosi după bunul plac. Ele nu sunt niște "mașini fără suflet" cum dedusese la începutul epocii moderne filozoful raționalist Descartes, care separase subiectul gânditor de natura obiectivă, concepție ale cărei efecte nefaste încă se resimt. Educația intensivă actuală, unde totul este planificat începând cu măcelăria, transformă de fapt animalele în mașini de producție
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a Bibliei, cum făceau încă la începuturile epocii moderne teologii moraliști (de exemplu în chestiunea liceității împrumutului cu dobândă). De cealaltă parte nu mai este suficient nici cum făceau papii secolului XX în problema contracepției sau a inseminării artificiale să deducem soluții din ideea unei naturi esențiale a ființei umane, considerată imutabilă și comună: dreptul natural. Mai degrabă, pentru toate problemele și conflictele complicate, trebuie să căutăm pe pământ soluții mereu noi și diferite, care să se adapteze din când în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au fost niciodată găsite un popor sau un neam lipsite de elemente religioase, chiar dacă adesea astfel de elemente nu sunt foarte diferite de magie. Religia este prezentă peste tot, în orice timp și orice loc. Dar privind înainte, putem oare deduce din trecut că religia va exista și în viitor? Nu este un lucru cert la modul absolut. Religiile pot să dispară: așa s-a întâmplat cu cea egipiteană, babiloniană, romană, germanică... Dar poate dispare și religia ca fenomen al umanității
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]