2,590 matches
-
bă Capacitate disponibilă în funcție de curentul de descărcare. Utilizarea bateriilor cu litiu impune respectarea anumitor precauții în utilizare - este necesar un circuit de limitare care să prevină încărcarea bateriei, de obicei o diodă în serie. Pentru evitarea oricăror probleme în cazul defectării diodei, se introduce în serie cu bateria un rezistor de limitare a curentului invers (de încărcareă, calculat astfel încât curentul să nu depășească 5mA. De asemenea, este interzisă sudarea/lipirea de fire sau terminale pe corpul bateriei, soluția este alegerea din
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
recomandă ca în permanență să existe un buldozer în zona de lucru a excavatorului și un buldozer în haldă. Acest lucru evită pericolul unor mașini a buldozerelor pe distanțe lungi sau transporturi cu trailere, operații ce pot duce fie la defectarea utilajului fie la pierderea de timpi efectivi de lucru, cu repercursiuni negative asupra productivităților obținute. 5.2.2.5. Drumuri tehnologice Se vor executa integral drumurile de acces la diferite cote pentru realizarea depunerilor, drumurile de acces la cariere și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
altă informație care circulă în această rețea de 10 persoane. În cazul metaforei construcției arhitecturale, rețeaua reprezintă un sistem de interdependențe sau de dependențe folosit în studiul unor procese precum manifestarea relațiilor de putere, dezvoltarea încrederii sau gestionarea riscului de defectare (Cook et al., 1983; Willer, 1999). Dacă privim rețeaua din figura 3.1 din perspectiva modelului arhitectural al legăturilor, atunci trebuie să renunțăm la orice idee care implică circulația resurselor. Spre deosebire de primul caz, în care A era persoana care accesa
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
3.4. Borgatti și colaboratorii săi consideră că, în urma încrucișării celor două dimensiuni (unitatea de analiză și structurarea legăturilor sociale), primul cadran al matricei 4. Aici, sensul avut în vedere de Putnam implică o structură de situație ce permite apariția defectării (a comportamentului blatist): o problemă specifică producerii bunurilor colective. prezentate în tabelul 3.4 este gol pentru că face referire la legături sociale poziționate la nivelul individului (iar individul, fiind social indivizibil, nu poate deține legături sociale în sine). Al doilea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt individuale. Astfel, în situațiile experimentale de schimb este surprins doar jocul cooperativ-original, în timp ce jocul noncooperativ este doar presupus (se consideră că actorii nu vor defecta după ce împart de comun acord un stoc de resurse). Altfel spus, în situațiile experimentale, defectarea sau posibilitatea ca un actor să încalce acordul stabilit inițial este eliminată (de îndată ce A și B decid să împartă o cantitate comună de resurse x într-un anumit mod, acest acord devine obligatoriu). Kollock (1994) critică, la rândul său, faptul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
să încalce acordul stabilit inițial este eliminată (de îndată ce A și B decid să împartă o cantitate comună de resurse x într-un anumit mod, acest acord devine obligatoriu). Kollock (1994) critică, la rândul său, faptul că studiile experimentale ignoră posibilitatea defectării. Acesta consideră că schimburile nonexperimentale implică posibilitatea defectării chiar și atunci când între actori se încheie acorduri contractuale. Tocmai din acest motiv, Kollock susține că în anumite situații actorii preferă să încheie schimburi personalizate. Un exemplu în acest sens este piața
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A și B decid să împartă o cantitate comună de resurse x într-un anumit mod, acest acord devine obligatoriu). Kollock (1994) critică, la rândul său, faptul că studiile experimentale ignoră posibilitatea defectării. Acesta consideră că schimburile nonexperimentale implică posibilitatea defectării chiar și atunci când între actori se încheie acorduri contractuale. Tocmai din acest motiv, Kollock susține că în anumite situații actorii preferă să încheie schimburi personalizate. Un exemplu în acest sens este piața „lămâilor” (lemon market). „Lămâile” sunt mașinile second-hand cu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
situațiilor sociale, actorii au oportunități de a defecta, adică de a se bucura de bunurile oferite de ceilalți fără a oferi nimic în schimb în viitor. Capitalul social înțeles în forma conceptualizată de Coleman (1988) este o constrângere în calea defectării. Țesătura densă de relații sociale în care sunt poziționați indivizii (situațiile în care avem vecinătăți dens conectate) acționează ca mecanism de monitorizare și de sancționare a comportamentelor deviante dintr-un grup sau dintr-o comunitate. De exemplu, dacă B a
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de sancționare a comportamentelor deviante dintr-un grup sau dintr-o comunitate. De exemplu, dacă B a primit ajutor la muncile agricole de la A, iar atunci când este solicitat de A pentru un lucru asemănător sau chiar identic B refuză, atunci defectarea va deveni rapid publică la nivelul comunității. Actorul A poate solicita sancționarea lui B pentru refuzul de a-i întoarce favoarea acordată, prin informarea celorlalți membri ai comunității. Totuși, nu toate situațiile sociale implică mecanisme de control al defectării din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
atunci defectarea va deveni rapid publică la nivelul comunității. Actorul A poate solicita sancționarea lui B pentru refuzul de a-i întoarce favoarea acordată, prin informarea celorlalți membri ai comunității. Totuși, nu toate situațiile sociale implică mecanisme de control al defectării din schimburi reciproce. În lipsa unor mecanisme de control de tipul celor implicate la nivelul capitalului social al unui grup sau al unei comunități, riscul exploatării actorilor care inițiază schimburi reciproce (cei care acordă beneficii în urma solicitării de către ceilalți) crește semnificativ
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prin care să vizeze nu actorul care i le-a oferit, r, ci un al treilea actor, z. Aceste schimburi reciproce indirecte poartă și denumirea de schimburi generalizate (figura 4.12b). 4.2.2.2. Blatismul și dilemele sociale Riscul defectării sau al nonreciprocității este specific fiecărui tip de schimb. Comportamentul blatist este posibil chiar și în cazul schimburilor negociate (de exemplu, piața „lămâilor”, piața de cauciuc). Doar în rețelele de schimb negociat simulate în condiții de laborator, așa cum am văzut
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în baza acestora, fiecare partener știe ce trebuie să primească în schimbul a ceea ce a decis să ofere. Aceasta înseamnă că, teoretic, niciunul dintre partenerii de schimb nu poate defecta sau înșela. În consecință, reciprocitatea pare a fi sigură (Kollock, 1994). Defectarea este imposibilă doar în situații experimentale, de laborator. În realitatea socială, exemplele de contracte ale căror prevederi nu sunt respectate sunt diverse. Semnificațiile conceptelor de defectare și blatism În această lucrare, conceptele de defectare și blatism au sensuri similare. În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nu poate defecta sau înșela. În consecință, reciprocitatea pare a fi sigură (Kollock, 1994). Defectarea este imposibilă doar în situații experimentale, de laborator. În realitatea socială, exemplele de contracte ale căror prevederi nu sunt respectate sunt diverse. Semnificațiile conceptelor de defectare și blatism În această lucrare, conceptele de defectare și blatism au sensuri similare. În cazul schimburilor negociate, blatismul sau defectarea se referă la decizia rațională a unui actor de a nu respecta termenii unui acord de schimb (stabilit anterior, în urma
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pare a fi sigură (Kollock, 1994). Defectarea este imposibilă doar în situații experimentale, de laborator. În realitatea socială, exemplele de contracte ale căror prevederi nu sunt respectate sunt diverse. Semnificațiile conceptelor de defectare și blatism În această lucrare, conceptele de defectare și blatism au sensuri similare. În cazul schimburilor negociate, blatismul sau defectarea se referă la decizia rațională a unui actor de a nu respecta termenii unui acord de schimb (stabilit anterior, în urma unei negocieri) (de exemplu, decizia unei companii de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
experimentale, de laborator. În realitatea socială, exemplele de contracte ale căror prevederi nu sunt respectate sunt diverse. Semnificațiile conceptelor de defectare și blatism În această lucrare, conceptele de defectare și blatism au sensuri similare. În cazul schimburilor negociate, blatismul sau defectarea se referă la decizia rațională a unui actor de a nu respecta termenii unui acord de schimb (stabilit anterior, în urma unei negocieri) (de exemplu, decizia unei companii de a nu respecta termenii contractului încheiat cu anumiți beneficiari - vezi comportamentul distribuitorilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
schimb (stabilit anterior, în urma unei negocieri) (de exemplu, decizia unei companii de a nu respecta termenii contractului încheiat cu anumiți beneficiari - vezi comportamentul distribuitorilor care nu furnizează internet la viteza stabilită prin contractul de prestări de servicii). De asemenea, prin defectare și blatism sunt definite și situațiile în care anumiți actori decid rațional să îi înșele pe alții, furnizându-le bunuri, produse sau servicii la o altă calitate decât cea stabilită inițial (de exemplu, piața de cauciuc, piața „lămâilor”). În cazul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și situațiile în care anumiți actori decid rațional să îi înșele pe alții, furnizându-le bunuri, produse sau servicii la o altă calitate decât cea stabilită inițial (de exemplu, piața de cauciuc, piața „lămâilor”). În cazul schimburilor reciproce, blatismul sau defectarea se referă la orice situație de nonreciprocitate (preferința rațională a unui actor de a obține beneficii sau câștiguri din partea altora, fără a oferi nimic în schimb). În principiu, defectarea și blatismul se referă la comportamente prin care un actor îi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
piața de cauciuc, piața „lămâilor”). În cazul schimburilor reciproce, blatismul sau defectarea se referă la orice situație de nonreciprocitate (preferința rațională a unui actor de a obține beneficii sau câștiguri din partea altora, fără a oferi nimic în schimb). În principiu, defectarea și blatismul se referă la comportamente prin care un actor îi înșală pe alții pentru a-și maximiza beneficiile. Probabilitatea blatismului este mult mai ridicată în cazul relațiilor de schimb direct reciproc, în care nu are loc nicio negociere și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a reciprocității lui B. În consecință, această formă de schimb implică o dilemă socială. B are posibilitatea de a defecta: poate alege să primească beneficii din partea lui A, fără să ofere nimic în schimb în viitor, atunci când i se solicită. Defectarea este inerentă și în schimbul generalizat, în care nu există nicio garanție că un actor B care primește beneficii de la un actor A va avea, la rândul său, un comportament reciproc, transferându-i beneficii unui actor C (figura 4.12). Semnificația
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de dilemă socială Dilema socială se referă, în sens general, la caracteristicile unei situații de schimb în care se află un anumit actor, când comportamentul individual rațional conduce la iraționalitate colectivă (Kollock, 1998). De asemenea, dilemele sociale favorizează apariția blatismului, defectării sau a noncooperării. Pentru a clarifica acest concept, să ne referim la caracteristicile schimburilor reciproce. În cazul schimburilor reciproce directe (figura 4.12.a), actorul q care primește un beneficiu din partea actorului p se poate comporta în două feluri. Pe
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
viitor (deci să aibă un comportament de reciprocitate). Pe de altă parte, q poate alege să defecteze, adică să evite să îi furnizeze lui p vreun beneficiu în viitor. Preferința pentru una dintre cele două strategii de comportament (cooperare sau defectare) este fundamentată de o decizie comparativă. Presupunând că q este un actor cu raționalitate instrumentală (caută să își maximizeze beneficiile și să își minimizeze costurile), q va compara câștigurile și pierderile derivate din fiecare dintre cele două strategii comportamentale. În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
q este un actor cu raționalitate instrumentală (caută să își maximizeze beneficiile și să își minimizeze costurile), q va compara câștigurile și pierderile derivate din fiecare dintre cele două strategii comportamentale. În baza unei astfel de comparații, q va prefera defectarea de fiecare dată când aceasta este mai avantajoasă din punct de vedere rațional decât cooperarea. Decizia lui q de a prefera defectarea sau cooperarea este influențată de diverși factori precum: reputația de schimb a lui p, estimarea cantității de beneficii
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pierderile derivate din fiecare dintre cele două strategii comportamentale. În baza unei astfel de comparații, q va prefera defectarea de fiecare dată când aceasta este mai avantajoasă din punct de vedere rațional decât cooperarea. Decizia lui q de a prefera defectarea sau cooperarea este influențată de diverși factori precum: reputația de schimb a lui p, estimarea cantității de beneficii pe care q se așteaptă să le obțină din partea lui p în viitor, frecvența schimburilor lui p, posibilele efecte sociale ale defectării
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
defectarea sau cooperarea este influențată de diverși factori precum: reputația de schimb a lui p, estimarea cantității de beneficii pe care q se așteaptă să le obțină din partea lui p în viitor, frecvența schimburilor lui p, posibilele efecte sociale ale defectării lui q etc. Dacă fiecare actor se va comporta rațional și va prefera să defecteze în situații de schimb reciproc (este mai preferabil să primești beneficii fără să oferi nimic în schimb), atunci, de teama blatismului, niciun actor nu va
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
va iniția schimburi reciproce pe termen lung. Un astfel de rezultat este de evitat din punct de vedere rațional, pentru că viața socială este greu de imaginat în lipsa schimburilor reciproce și doar bazată pe schimburi negociate. Prin urmare, deși decizia de defectare este rațională la nivel individual, aceasta conduce la rezultate iraționale la nivel colectiv. 4.2.2.3. Soluții de combatere a blatismului și de gestionare a dilemelor sociale O viață socială în care schimburile dintre actori se desfășoară doar prin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]