1,309 matches
-
a remarcat, nu este ca războiul, deoarece poate fi un meci câștigător pentru ambele tabere. Dar câteodată mi-aș dori ca economia să semene mai mult cu războiul. În timpul Războiului Rece chiar am avut prilejul să-i vedem pe sovietici defilând cu rachetele prin Piața Roșie. Am fost cu toții la fel de Înspăimântați, de la un capăt al țării la celălalt, iar toți politicienii noștri au fost nevoiți să se concentreze cu seriozitate asupra direcționării resurselor și asupra programelor educaționale care să ne dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
le luăm drept niște realități adevărate. 5) Și, în sfârșit, focul din peșteră simbolizează chiar Soarele, principiul luminii datorită căruia este posibilă vederea însăși; prizonierii din peșteră au în fața lor umbrele, singurele pe care le pot vedea, ale lucrurilor care defilează între ei și focul din spatele lor. „Morala” ce se impune din această fabulă este aceea că trăim în mijlocul unei lumi de aparențe înșelătoare pe care, din ignoranță, le luăm drept niște realități adevărate. Suntem, ca atare, sclavii ignoranței în care
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de 10 Mai și care s-a serbat întotdeauna, conform rapoartelor anterioare (s.n. C.M.)"154. La Iași, acțiunile aniversare organizate de școli au prilejuit o adevărată manifestație populară. După adunarea elevilor și profesorilor la biserica Talpalari, pentru Te-Deum, coloana a defilat, cu drapelele în frunte, până în Piața Unirii 155; de aici "au parcurs strada Unirea și Ștefan cel Mare, cântând cântece patriotice până la statuea marelui Voivod Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mai [...]. 23 August îți lua din vacanța de vară și [...] îți luau din timpul liber pentru că se făceau după ore. În plus], la noi în oraș era un concurs, nu mai știu, cred că primăvara, gen Cântarea României, în care defilau detașamente de la toate liceele, era la nivel de liceu [...]. Asta consta în nu știu ce [fel] de probe, gen, cât de frumos băteai pasul de defilare, cât de frumos cântai, cât de frumos arătai, ținuta, alinierea", ceea ce pentru profesori era important (P.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de miercuri 28 noiembrie 1928, p. 4. 222 Ziarul "Universul" de miercuri 15 mai 1929 publica o fotografie mare cu "românii din America", primiți oficial la palatul Cotroceni. 223 "Universul" de joi 2 mai 1929, p. 9. Tot aici a defilat un cortegiu istoric organizat pe epoci, "începând de la Daci și Romani, trecând prin epoca constituirii principatelor moldovene și muntene" etc. (Ibidem, numărul de miercuri 22 mai 1929, p. 3). "Astra" avusese însă un program comemorativ mult mai ambițios, diminuat de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și pentru cei direct loviți de abuzurile regimului. Fiica unui deținut politic, deportată împreună cu familia în nordul Moldovei (în anii '50) și exclusă o vreme din școală, își amintea că la 23 august "nu că mi-ar fi plăcut să defilez, dar era o atmosferă sărbătorească și mă gândeam să mai ieșim din cotidian" (Lăcrămioara Stoenescu, op. cit., p. 67). 145 Oferirea buchetelor de flori era atent regizată, iar copiii bine selectați și pregătiți în prealabil. Programul oficial al vizitei cuplului prezidențial
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unde trona una din cele mai mari cu coane ale vremii, d-na Oteteleșanu, o mecenă, o femeie foarte primitoare și cu o foarte mare autoritate și influență în societatea bucureșteană. Recepțiile, ba lu rile și prânzurile Oteteleșencei, la cari defila „tot Bucureștiul“, erau vestite, iar otelul Oteteleșanu, mai târziu Hotel Frascati a fost renovat și înălțat cu un etaj.113 Pasagiul Român 114 era flancat de două rânduri de case, cari au fost refăcute și înălțate mai târziu; casele bisericii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
primea în picioare în cel dintâi salon, aproape la ușa holului, pe toți vizitatorii. Și în zilele de recepție vizitatorii erau gloată. În al doilea salonaș, principesa Irina trona pe un fotoliu luxos, iar pe dinainte-i, în ordinea intrării, defilau cei care o vizitau. Te înclinai 304, sărutai mâna, te opreai mai lung ori mai scurt, după cum erai mai intim ori mai puțin, după cum erai doamnă sau domn; după rang și importanță schimbai două-trei cuvinte de politeță, te înclinai și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București la 11/23 septembrie 1877. La mijlocul lui septembrie, Eugeniu Stătescu intră în guvern luând portofoliul Justiției. Ion Câmpineanu rămâne titular la Finanțe.131 Garda imperială rusă, superbă, oameni cu înfățișare marțială și toți de statură erculeană, având cai coloși, defilează în fața Doamnei Elisabeta.132 În aceeași zi, garda pleacă către Plevna. Viața bucureșteană ia o mare dezvoltare de îndată ce intră rușii în București. bucureștii pe vremea rușilor Rușii, oameni de petrecere, foarte dedați la băutură, mulți din ei plini de parale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a ivit în București I.D. Ionescu, român transilvănean, comic, cântăreț după modelul comicilor austriaci.133 378 bucureștii de altădată 131. La 23 septembrie/5 octombrie 1877, decret dat la Verbicea, în sudul Dunării. 132. Unități ale gărzii imperiale ruse au defilat pe Calea Mogoșoaiei, în fața principesei Elisabeta, la 5/17 septembrie 1877; trecerea gărzii imperiale către Dunăre începuse însă cu o săptămână mai înainte (Beatrice Marinescu, Aurel Duțu, Șerban Rădulescu-Zoner, Bucureștii și epopeea Independenței, 1877-1878, Ed. Academiei, 1978, p. 137). 133
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sud, ziua de 16 septembrie a fost declarată Z.A.A. (Ziua Aducerii Aminte), când întreaga populație poartă doliu după Marii Eroi ai Neamului, căzuți pentru libertatea și propășirea patriei. Așa că, în vreme ce din Sud bubuie marșurile triumfale în ritmul cărora defilează tancurile, purtătoarele de rachete, avioanele, majoretele 6, celebrele detașamente ale poliției călare, preoții și bucătarii de campanie, în Nord megafoanele risipesc asupra țării cântece mobilizatoare pentru harnicii concurenți ai Festivalului Național al Recordurilor în Producție. În Vandana de Nord, în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
asupra țării cântece mobilizatoare pentru harnicii concurenți ai Festivalului Național al Recordurilor în Producție. În Vandana de Nord, în ziua de 24 septembrie are loc Campionatul Național de Dirtracks. Motocicletele puternice ambalate la maximum acoperă marșurile triumfale în ritmul cărora defilează în Sud tancurile, purtătoarele de rachete, avioanele, însoțitoarele speciale 7, celebrele detașamente ale poliției călare, preoții și bucătarii de campanie. Ar mai fi de adăugat că trădători din ambele țări folosesc aceste zile solemne pentru a-și duce la îndeplinire
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
aibă amintiri duioase de pe vremurile când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat?) "Da, confirmă Bubu, unde mai pui că pe vremea aceea eram tineri și frumoși." Ședeau pe o bancă de pe faleză și priveau valurile ce defilau imperturbabile de-a lungul digului. (Iar valurile defilau imperturbabile de-a lungul digului exact ca pe vremea când Republica Democratică Vandana a fost cârmuită de neuitatul Raul Logophat.) O pereche trecu prin fața lor pe alee. "Ăștia, săracii de ei, habar n-au cum se trăia pe aici pe
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
de un profesor în psihiatrie... Acest studiu a fost realizat pe 200 de bărbați ale căror greutate, înălțime și indice de masă corporală au fost măsurate în prealabil (Pope et al., 2000). Aceste persoane stăteau în fața unui monitor pe care defilau trupuri bărbătești mai mult sau mai puțin musculoase. Participanții trebuiau să aleagă imaginea ce se apropia cel mai mult de propriul corp. Li se cerea de asemenea să selecteze fotografia ce înfățișa corpul pe care și-ar fi dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
chic" parizian în domeniu. Pe acest background (toile de fond) figura lui Luca Pițu se desprinde încetul cu încetul. Până atunci, diversele "avizate" (indiferent dacă au M sau F în identificarea stării civile) își construiesc bastimente de hârtie, cu care defilează, mândre caravele, viteze corvete, vigilente avizo-uri, pe apele heleșteielor în care vin, an de an, promoții de puiet din liceele țării, ne urmează a fi livrate cu diploma corespunzătoare sistemului lacustru din care au venit. ii. Extras de contqqq
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Dl. prof. V. G. Popa și de mine, intitulat „Ulița Rădășenilor”. Este o caldă evocare a personalităților care au trăit pe această uliță, cu rezonanță în cultura națională. De lângă biserica Adormirea și până în Rădășeni, la Gh. Lateș și Nicușor Beldiceanu, defilează o pleiadă întreagă de oameni de seamă, între care se detașează net doi urieși: Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Cred că materialul (în care s-a pus mult suflet) o să vă placă. Respiră în el atmosfera plină de 253 Sadoveanu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
felicit în primul rând pentru cartea pe care ați publicat-o recent. Am citit-o pe nerăsuflate. Ați reușit în mod superb să reînviați o lume de mult apusă. În afara stilului atrăgător, relev și valoarea documentară a datelor. În fața ochilor defilează o pleiadă de personalități de prim rang din istoria culturii românești. Ați fost martorul unor evenimente. Aveți o remarcabilă putere de evocare. Cartea, o dată luată în mână, cu greu te poți dezlipi de ea. E și normal să se epuizeze
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mai patetică apologie a ortodoxiei și nici cel mai convingător eseu teologic despre „Ființa eclezială” nu le poate ignora dacă vor să rămână întru adevăr. A evoca sublimul contemplației filocalice fără să șoptești o vorbă despre ruina concretului prin fața căruia defilăm zilnic mi se pare nedrept. Este imoral să lauzi virtuțile atemporale ale unei tradiții creștine bimilenare, uitând să te mai întrebi dacă vom rezista, in corpore, până la jumătatea unui secol frenetic. Să faci teologie, de oricât de ilustră speță, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Evanghelie este urgentă pentru cei confruntați doar cu frivolitatea goală a vameșilor îmbrăcați în haine de farisei. Arta orientală a mușamalizării nu va putea rezista asalturilor din afară. Da: gura păcătosului grăiește, adesea, un adevăr spinos. Când uniformele răutății vor defila în paginile presei, vom avea oare smerenia de a ne recunoaște ipocrizia? Se vor cerne rândurile? Despre îngrijorătorul spectru al clericalizării vieții bisericești Teodor Baconsky a vorbit în altă parte1, fără prea multe consecințe. Numărul mare de locuri pentru secția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
soare, -12°R. Ora 10¾ la Biserica Zlătari. Mitropolitul bolnav, aici doar un episcop, ceremonia principală în biserică. Procesiune la Dâmbovița, acolo doar detașamente ale tuturor trupelor, la apă numai ceremonia Iordanului, foarte scurtă, 5 min., foarte frig. Apoi trupele defilează la pod, la ora 11¼ totul gata. Pe jos acasă, însoțit de miniștri, șefi de corpuri și public. 2½-3½ plimbare cu sania, cu Elisabeta, zăpadă adâncă și simțitor de frig. Ora 5 D. Sturdza la mine. Ora 6 dineu pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Primit 400 depeșe. Marți, 17/29 martie Vreme splendidă, foarte cald. Orașul din nou împodobit festiv. Ora 11 primirea corpului de ofițeri în sala tronului, unde de asemenea drapelele, eu țin un cald discurs. Toți ofițerii ne aclamă. După aceea defilează trupele, totul pe jos. Elisabeta e la fereastră, enorm de multă lume, ținut până la ora 12½, foarte cald. După-amiaza scris. Sosit nenumărate depeșe, care sunt în totalitate favorabile. Se pare că marile puteri vor să se concerteze și apoi să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
luat trenul de Viena la ora 7¾. Despărțire călduroasă. În Bodenbach mică întâmpinare. Ora 11½ sosirea în Praga, gardă de onoare, imnul național românesc. Feldzugmeister-ul Philipovici, generalul lt. Krause, guvernatorul etc., alți generali. Acolo un sfert de oră. Garda a defilat. Plecat mai departe, prin Pardobitz, ora 4 în Brünn, din nou gardă de onoare, generali etc. Carp aici. 10 minute, defilare. Ora 7 și 10 minute sosirea în Viena. Împăratul la gară, gardă de onoare, notabilități, generalul Bauer. Primire călduroasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
toți ofițerii Batalionului 4 Vânători, decorat câțiva. După masă muzică. Generalul Dankov aici. Seara biliard cu Alecsandri și Candiano. Vineri, 12 octombrie/30 septembrie Vreme minunată. Ora 9 ½ la Sinaia, unde este instalat Batalionul 4. Trecut în revistă și văzut defilând. Pleacă în marș spre Câmpina, la manevre. O companie rămâne aici. Promenadă cu Alecsandri. La dejun nici un invitat. Promenadă cu Elisabeta. Seara invitat pe Slade cu soția. Biliard. Sâmbătă, 1/13 octombrie Vreme mohorâtă, nu e frig. Înainte de amiază cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sturdza rămâne peste noapte la castel. Seara biliard, conversat până la ora 11. Noapte rece. Luni, 10 decembrie/28 noiembrie. Ziua Plevnei. Vreme minunată. Înainte de amiază multe depeșe. Ora 10¼ toți împreună pe jos la biserică, Te Deum, Compania de Vânători defilat în curte. Ora 11 înapoi la castel. Cu Stöhr. După-amiază promenadă cu Sturdza, frumos, însă vânt rece. Ceai. Ora 6 domnul și doamna Sturdza pleacă înapoi. Seara biliard. Marți, 11 decembrie/29 noiembrie Moină, cald. Înainte de amiază promenadă. Venit Greceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]