1,088 matches
-
roci dure să-și croiască un defileu prin îngustimile căruia își strecoară apele. Eroziunea diferențiată a creat în acest mozaic litologic o alternanță de strîmtori și mici depresiuni apărute mai ales la confluența Oltului cu afluenfii săi. La ieșirea din defileu, la vărsarea Pîrîului Sărat, Oltul își lărgește valea cu 2-4 km în mica depresiune a Racoșului care urmărește cursul Oltului pe aproximativ 16 km. Aici au luat ființă localitățile Racoș, Mateiaș, Dopca. Munții Vârghișului constituie sectorul cel mai puțin impunător
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
Vlădeni - 615 m), care permit accesul între Brașov și Fagaraș pe văile Perșani și Homorod; Bogata (680 m), care asigura tranzitul între Brașov și Sighișoara pe văile Măieruș și Bogata, prin frumoasa pădure a Bogății; Racoș (460 m) asigură prin Defileul Oltului legătura feroviară Brașov-Sighișoara; Hoghimaș (670 m), pe văile Hoghimaș și Românilor, face trecerea între depresiunile Baraoltului și Homoroadelor; Merești (770 m) face legătura între comuna Merești și Valea Vârghișului spre Băile Chirui și pe potecă prin cheile Vârghișului spre
Munții Perșani () [Corola-website/Science/306312_a_307641]
-
28 iunie 1637. Este așezat pe apa rîul Camenca unde se află și Aria naturală protejată de Stat „ Cheile Butești” numit și „sînca” cu suprafață de 110 ha care este un recif coralier prin care rîul Camenca a săpat un defileu. În această stîncă este o grotă și o peșteră de care este legat și denumirea satului.Se spune că turcii au ascuns în peșteră o ladă cu aur. Un oarecare boier Butescu a venit mai tîrziu auzind de acest lucru
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
vor fi satisfăcute, dar guvernul nu s-a arătat dispus să cedeze în fața greviștilor. Au loc mai multe runde de negocieri eșuate cu Comisia de Buget - Finanțe a Senatului, condusă de Viorel Cataramă. Trupele de jandarmi intră în dispozitiv pe Defileul Jiului construind baricade, inclusiv prin detonarea stâncilor peste DN66. În 14 ianuarie 1999 peste 1000 de protestatari au escaladat barajul înălțat în Defileul Văii Jiului, amenințînd că nu se vor opri decît în Capitală. Lista de revendicări a greviștilor a
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
Comisia de Buget - Finanțe a Senatului, condusă de Viorel Cataramă. Trupele de jandarmi intră în dispozitiv pe Defileul Jiului construind baricade, inclusiv prin detonarea stâncilor peste DN66. În 14 ianuarie 1999 peste 1000 de protestatari au escaladat barajul înălțat în Defileul Văii Jiului, amenințînd că nu se vor opri decît în Capitală. Lista de revendicări a greviștilor a fost schimbată. Ei au renunțat la cele 30 de solicitări, dar cer în schimb 10.000 de dolari pentru fiecare disponibilizat sau 500
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
schimb de pietre și gaze lacrimogene de câteva minute, se retrăgeau cu autobuzele spre urmatoarea baricadă. Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a demisionat în seara zilei de 19 ianuarie, când minerii au trecut de toate barajele forțelor de ordine din Defileul Jiului. La ieșirea din defileu, după o noapte petrecută la Târgu Jiu (19/20 ianuarie), Cozma a decis continuarea marșului spre București, alegând drumul cel mai scurt, prin Râmnicu-Vâlcea. La acțiunea lor s-au solidarizat și contingente de mineri din
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
lacrimogene de câteva minute, se retrăgeau cu autobuzele spre urmatoarea baricadă. Ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a demisionat în seara zilei de 19 ianuarie, când minerii au trecut de toate barajele forțelor de ordine din Defileul Jiului. La ieșirea din defileu, după o noapte petrecută la Târgu Jiu (19/20 ianuarie), Cozma a decis continuarea marșului spre București, alegând drumul cel mai scurt, prin Râmnicu-Vâlcea. La acțiunea lor s-au solidarizat și contingente de mineri din Oltenia, Banat, precum și alte categorii
Mineriada din ianuarie 1999 () [Corola-website/Science/314328_a_315657]
-
satele de reședință ale comunelor dețin facilități administative, posturii de poliție, oficii poștale și facilități bancare (cel mai frecvent Bancpost și CEC Bank) Repartiția unităților de învățământ (deși favorizează centrele administrative), se îndepărtează de modelul de mai sus. "Cascadele și defileul Bolovănișului": "Alte frumoase cascade" mai pot fi întâlnite pe cursul Frasinului, Piciorului Pascului, Goșmanului, Răchitișului - în apropiere de vărsarea acestora în Tarcău, precum și pe văile Tărcuței (pe dreapta sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
sensului de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează și piuă. "Valea Tărcăuței", înainte de confluența cu Tarcăul se adâncește într-un interesant defileu - defileul Tărcuței, iar spre vărsare Ața străbate un sector de chei săpat în gresie - Cheile Aței. "Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și este situată în satul Piatra Șoimului din comuna cu același nume, pe partea stângă pârâului Calu. Reprezintă
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
de curgere) și Cășăriei (pe stânga sensului de curgere) "Repezișul-cascadă de la Ianuș" - Se află în satul Cazaci. Aici cândva exista un complex meșteșugăresc, cu moară, stează și piuă. "Valea Tărcăuței", înainte de confluența cu Tarcăul se adâncește într-un interesant defileu - defileul Tărcuței, iar spre vărsare Ața străbate un sector de chei săpat în gresie - Cheile Aței. "Stânca Piatra Șoimului" - Are 485 m și este situată în satul Piatra Șoimului din comuna cu același nume, pe partea stângă pârâului Calu. Reprezintă o
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
situată la 4,5 km în amonte în amonte de satul Negulești din Comuna Piatra Șoimului, pe cursul superior al pârâului Iapa . De-a lungul timpului pârâul Iapa a săpat valea astfel încât aceasta este formată dintr-o alternanță de de defilee și sectoare depresionare. "Lacul Veselaru" - Este un lac aflat pe o treaptă de alunecare formată în anul 1940, situat în satul Luminiș din Comuna Piatra Șoimului, pe versanții din dreapta pârâului Iapa. Are o suprafață de 0.35 ha. "Cascadele Tocila
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
cu declin numeric continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de nisip : Balta Mică a Brăilei, Brațul Măcin, Canaralele Dunării, Cheile Nerei-Beușnița, Comana, Corabia-Turnu Măgurele, Crișul Alb, Crișul Alb între Gurahonț și Ineu, Crișul Negru, Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Negru, Defileul Mureșului, Delta Dunării, Dunărea la Gârla Mare - Maglavit, Lunca Buzăului, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Lunca Joasă a Prutului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Lunca Mureșului Inferior, Lunca Râului Doamnei, Lunca Siretului Inferior, Lunca Timișului, Oltenița-Mostiștea-Chiciu, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Oltul Superior, Râpa
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Drept ("Prav Iskăr"), cu Iskărul Negru. După ce coboară pe versantul nordic al Munților Rila, se varsă în lacul de acumulare Iskăr—cel mai mare lac de acumulare din Bulgaria, și în lacul Pancearevo. Râul curge pe lângă Sofia și formează un defileu stâncos în Munții Balcani. Se varsă în Dunăre lângă satul Ghighen din regiunea Plevna. Iskărul este singurul râu care izvorăște din sudul Bulgariei și trece Balcanii, vărsându-se în Dunăre. Iskărul traversează șase regiuni administrative ale Bulgariei: capitala Sofia, regiunea
Râul Iskăr () [Corola-website/Science/328724_a_330053]
-
reprezintă subdiviziunea sudică a Carpaților Occidentali. Sunt delimitați de Defileul Dunării la sud, Culoarul Timiș-Cerna la est, Câmpia Lugojului la nord și o succesiune de dealuri la vest. Aceștia au următoarele resurse naturale: minereul de fier si zăcăminte de bauxită. În zonă există un relief muntos cu păduri . Altitudinile medii
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
românesc, centru administrativ, industrie de prelucrare a cuprului, dar cu o industrie mai modestă în prezent (textilă, lemn); Anina este un centru minier; Otelu-Rosu (Ferdinandsberg) a fost un important centru industrial-metalurgic ,cu aprox.13000 locuitori. Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunării cu Cazanele, zona carstică Anina, Cheile Nerei, Cheile Carasului, amenajările turistice de pe muntele Semenic etc.).
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
un promontoriu înalt de 60 de metri, cu o deschidere panoramică atât spre Cămpia de Vest căt și spre Valea Mureșului, a jucat de-a lungul secolelor un rol important în evoluția așezării comunei Păuliș. Amplasata chiar la intrarea în defileul Mureșului, această cetate a fost construită ca o fortificație menită să apere două căi de acces spre nord-vestul țării, atât pe Valea Mureșului cât și pe Valea Cladovei. Descoperirile facute în nivelul al III- lea al zidului de fortificație atestă
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
austro-ungară", aflată la Târgu Secuiesc. "Divizia 3 Cavalerie germană" comandată de generalul Eberhard von Schmettow era dispusă central, la Brașov, în măsură să fie dislocată imediat pentru exploatarea succesului, în situația în care se reușea spargerea frontului român, fie în defileul Jiului fie la Oituz.. Comandant al Armatei de Nord Comandant al "Grupului Oituz" Comandanți de divizie Comandant al Armatei I austro-ungare Comandanț al "Grupului von Gerock" Comandanți de divizie Acțiune militară proiectată se încadra în directiva primită de la conducerea superioară
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
Cu toate acestea, în anumite părți transversale mai largi, râul meandrează lin și trece prin albia îngustă a unui fost râu. În cursul superior secționează zonele compuse din calcar, creând ziduri înalte și abrupte. Cel mai valoros dintre acestea este defileul Załęczański Przełom Warty, dar la fel de impresionante sunt și defileurile din zonele de șes, formate din depuneri glaciare, de exemplu Poznański Przełom Warty, inclus parțial în cadrul Parcului Național Wielkopolska. Înainte de vărsarea în Odra, Warta creează o întindere de apă de mică
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
râul meandrează lin și trece prin albia îngustă a unui fost râu. În cursul superior secționează zonele compuse din calcar, creând ziduri înalte și abrupte. Cel mai valoros dintre acestea este defileul Załęczański Przełom Warty, dar la fel de impresionante sunt și defileurile din zonele de șes, formate din depuneri glaciare, de exemplu Poznański Przełom Warty, inclus parțial în cadrul Parcului Național Wielkopolska. Înainte de vărsarea în Odra, Warta creează o întindere de apă de mică adâncime, refugiu pentru păsări, ce face parte din Parcul
Râul Warta () [Corola-website/Science/328134_a_329463]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Defileul Mureșului Superior se află în nord-estul județului Mureș, pe teritoriile administrative al comunelor Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni și este străbătută de drumul național DN15, care leagă municipiul Toplița de Reghin. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și o suprafață de. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Defileul Mureșului Superior" și reprezintă o zonă peisagistică (păduri de luncă, făgete, aninișuri și specii ierboase) încadrată în două bioregiuni (continentală și alpină) din estul Transilvaniei, pe cursul superior al Mureșului, între Munții Călimani și Gurghiu. Fauna rezervației este una diversificată
Defileul Deda - Toplița () [Corola-website/Science/324509_a_325838]
-
îi acorda coroana imperială-nu în bazilica Sfântul Petru (San Pietro), unde erau încoronați împărații romani, ci în modesta biserică Sfântul Laurențiu (San Lorenzo)-după care el ajungea cu suita sa în regiunea Dyrrachion, de unde trebuia să cucerească Constantinopolul. (Dar, în defileele din Albania, el cădea în mâna lui Theodor și murea într-o închisoare epirotă). Regența Constantinopolului trecea către soția sa, Yolanda și, la moartea acesteia (1219), coroana revenea fiului acesteia, Robert. Theodor lansa latinilor o ofensivă fastuoasă. El se întorcea
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
municipii, 9 orașe și 78 de comune. Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]