1,369 matches
-
de butelii. C XXVII Cum ar fi putut să-l înțeleagă Cosmin pe Leo? Oare nu o visase el pe Adelina sub o cu totul altă înfățișare? Așa, ce făcuse? Schimbase o brunetă cu tenul alb, pe o șatenă mulatră, deghizată într-o brunetă? Să fi fost atras de tinerețea și împrăștierea ei, sau era vorba de ceva mult mai adânc? Mătușa lui Leo, căreia îi scrisese pentru a-i cere părerea cu privire la acest punct, se eschivase, de parcă s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
privirile alergau spre ea. Ca să pună un scut între ea și realitatea perplexă, purta niște ochelari de soare enormi, care îi acopereau jumătate din față. Pentru românul de rând, abia scăpat de uniformele stupide în care era nevoit să se deghizeze la parăzile proletare de 1 Mai și 23 august, Sabina avea efectul unui marțian venit să-i sfideze pe bieții pământeni, îmbrăcați toți în negru și gri. Curiozitatea îi dădu afară din case pe vecini. Nea Fane și țața Leana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
salute bățos, din sprâncene, pe Înger și pe Vierme. Șobolanul, multiplu violator, recidivist sexual înrăit, veșnic pe cărarea dintre o închisoare de maximă siguranță și o alta, era recunoscut printre interlopii locali, nu doar pentru sălbăticia sa ieșită din tipare, deghizată sub o înfățișare și o rostire mai degrabă terne, dar, într-o măsură similară, prin folosirea repetată, până la fixație (sau, premoniție...?) a expresiei afirmativ-întăritoare "Să mor io-n pușcărie!" Expresie asociată, de regulă și cu formularea lapidară "Să moară mama
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Mergând spre cartier, ne anunță următoarea mișcare, cu ce partid vom defila. Îl asigurăm că vom fi unde trebuie. - Măi Stănică, dar dacă ne recunoaște șefulețul de astăzi în grupul partidului rival, ce facem?... - Nu-ți fie teamă, omule! Ne deghizăm de fiecare dată. Eu îmi schimb culoarea la barbă, iau altă pălărie, voi vă puneți mustăți răsucite, cum se purtau pe vremuri. Alte haine și nu mai acceptăm să fim puși în față, ci mai spre mijlocul grupului. Ne-a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
găsesc explicația curajului meu la cei 22 de ani pe care-i aveam. Nu vă mint! Uneori îmi vine să și râd, când mă gândesc cum am avut ideea cu deghizarea mea în berbec. Și cât de ușor am trecut deghizat în berbec. - Dragul meu Ionuț, mă adresez în felul acesta familiar. Povestindu-mi despre tine ca elev, în căpușorul meu de bătrân, te-am descoperit. Pe tine, fiul ciobanului, care prin absentarea ta de la școală, ne-ai dat mare bătaie
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
au dat Premiul Național: "Pentru umanitatea nobilă și generoasă a cărților sale, pentru deplina stăpânire a unei limbi expresive." Când Ruletistul apăru în sală, îmbrăcat în bizare fâșii de stofă care imitau, cu gust, zdrențele, și când șeful de sală, deghizat în patron, deschise cutia pe care-o adusese sub braț și prezentă publicului un superb Winchester (acum într-o colecție particulară) cu mâner de fildeș și țeava scânteietoare, ni se opri respirația. Nu puteam crede că poate fi adevărat ceea ce
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
toți copiii, într-un bombardament!... Se încruntă și se aplecă mult deasupra lăzii. Începu să răscolească, grăbit, concentrat, dând la o parte bluze țărănești, marame de borangic și broboade de lână, fote, brâuri. - Asta era marea lor pasiune, să se deghizeze în țărănci. Au adunat costume din toate provinciile țării, căci au fost crescute în cultul unității neamului românesc. De aceea trebuie să le respectăm această pasiune, cât ar părea ea de naivă. Cel puțin, nu se costumau, ca aristocrații occidentali
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mon General. Apoi îl luase de mână și-l duse până aproape de oglinda cea mare din salon, ascunsă sub draperii. - Mi-a spus Marina că-ți place să înveți tot felul de jocuri și dansuri, că te pricepi să te deghizezi și știi să cânți și să reciți poezii. E adevărat? - E adevărat, mon General. - Câți ani ai? - Astă-toamnă am împlinit șase ani. - Ești deci băiat mare, pot vorbi serios cu tine. Înțelegi ce-ți spun? înțelegi toate cuvintele? - Înțeleg, mon
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
încet draperia și oglinda i-a privit pe toți, așa cum se strânseseră, la cererea Generălesei, înghesuiți, în fundul salonului. Parcă nu mai îndrăznea nimeni să respire. Și atunci, dintr-un fald al draperiei, a apărut el, așa cum îi plăcuse să se deghizeze: cu pletele blonde, dar cu figura arsă de soare, îndelung bătută de vânt, cu o cămașă ruptă, decolorată, prin care se vedeau umerii și pieptul, în picioarele goale, și cu pantalonii scurți, pe care și-i suflecase și mai mult
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
armonizați cu operele tovarășului Ceaușescu. Bănuiesc că nu ați fi prea Încîntat dacă vă fac cunoștință cu tovarășul Gleț, așa că vă rog să nu abuzați de răbdarea mea. Pe Gleț l-a cunoscut Într-o seară de vară, pe stradă, deghizat Într-un bețiv de cartier, care s-a supărat pe el că nu are să-i dea un foc, drept pentru care: futu-ți rasa mă-tii de sectant bărbos, n-ai un chibrit? ia de-acia. A doua zi, tovarășul Bicu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e rău. E ca În comunism, că doar sînt aceiași, dar un pic altfel, pentru că e democrație. Originală. Sau nu e nici, una nici alta, ci e pur și simplu un alt fel de prezent, În care trecutul s-a deghizat sau a mutat Într-un mod parșiv (ca un virus sau ca o ereditate damnată), Își Întinde ghearele după noi să ne strîngă de gît. Nu prea știu ce ar trebui să Înțeleg din toate astea, iar noi oricum nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
el, se simțea acum pedepsit și nefericit. Un trosnet de cracă ruptă printre magnolii le sugeră că grădina suferea pagube serioase. Emma valsa de unul singur, pe sub salcâm, când o întâlni pe Pearl. O recunoscu pe dată, deși fata se deghizase oarecum pentru a ieși afară, îmbrăcând o pelerină lungă neagră și înfășurându-și capul într-un fular. Emma îi spuse: Hello, scumpo. L-ați văzut cumva pe Tom McCaffrey? întrebă Pearl. Nu, scumpo. Nu pleca, scumpo. Scuzați-mă... Pearl! Abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
VIP-uri și persoane îmbrăcate bine. Am luat cina la un mic restaurant în apropiere de palatul principelui, dar la un preț foarte convenabil. M-a surprins istoria originilor acestui principat: în 1270, un corsar Francisc Ranieri poreclit ”malizia” (răutatea), deghizat în călugăr franciscan, cere să fie primit peste noapte de către localnici, care erau sub stăpânirea Genovei. După ce a intrat în cetate, ajutat de ai săi, a pus stăpânire pe loc și așa începe stăpânirea acestui principat putred de bogat, al
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
s-a dus la Chinon, îmbrăcată în haine bărbătești. Acolo se afla moștenitorul tronului, Charles. Prudent și prevăzător de felul său, acesta a primit-o cu neîncredere, înscenându-i chiar și o farsă. Pentru a nu fi recunoscut, s-a deghizat. Dar tânăra l-a descoperit fără nici o greutate. Cu toate că Jeanne a făcut o bună impresie viitorului suveran, acesta a săvârșit o greșeală pe care fata avea să o resimtă ca pe o lovitură nedreaptă. A trimis-o la Poitiers, pentru
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
răpește fără rușine bunurile noastre...> Multă vreme au circulat felurite povestiri și legende în legătură cu atitudinea lui Cuza față de călugări. În mai toate, domnul este arătat ca un om drept, revoltat de dezmățul și abuzurile monahilor, constatate și personal, pe când umbla deghizat pe la mănăstiri, ca om sărac, cerând adăpost și hrană. Peste tot sărmanul, sub al cărui veșmânt se ascundea domnitorul, era întâmpinat cu ostilitate, alungat, în cel mai bun caz tratat cu indiferență și dispreț. Problema avea însă și serioase aspecte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Dosul schimbă dosul cu fața acordându-și punctaje suplimentare de...bâzzza. O doamnă leșină. Intervine echipa de pompieri voluntari care eliberează căile de acces blocate. Doamna leșină din nou. Accesul fiind liber, pătrunde în sală un nou grup de gazetari deghizați în femei de serviciu. Domnul Preș încearcă să stingă vacarmul. Se pârlește. Renunță. Domnul Vicepreș. Apasă hotărât pe buton. Doamna leșină și în același moment intră în sală Grupa de Shok instrumentând talanga de reconciliere, o piesă unică de paișpe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
zilnic ori săptămânal, la radio și televiziune, cărți de poezie, romane, religie, politologie și filozofie, facând piruete savante sau gingașe prin istoria ideilor, dansând ca fachirul printre stiluri, curente și școli de gândire, ori urcând pe scenă, seară de seară, deghizat în Hamlet, Tartuffe sau Rică Venturiano, când tu - Statul român! - mă hărțuiești, mă umilești, mă șantajezi, îmi joci nervii în picioare și mă ameninți de luni de zile, de dimineață până seara, ca pe ultimul găinar, cu spectrul distrugător al
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
aburul. Ni „se rupe“ de trecut, ni „se fâlfâie“ de viitor, ne „doare-n pix“ de prezent. Tot ce am - beau acum. Trăim intens, devastator clipa și disprețuim suveran durata. Un neam de condamnați pe viață, care se dau mari deghizându-se în nababi... sinucigași. Mă rog, ia să mă calmez. Nu mai zic nimic. Decât una. O chestie care mă roade de vreo zece ani. Domnule, uite că iar m-apucă dracii: de ce nu-și face, bre, Andrei Manolescu un
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
nu păcatele ni le ispășim, ci meritele. Și, astfel, ajungi să constați că grecii ne pun mereu în încurcătură. Apolo, zeul vindecător, a răspândit molimi. Ahile, înainte de a fi viteazul neîntrecut de la Troia, s-a purtat ca un ambuscat oarecare, deghizat în haine femeiești și ascuns printre fetele lui Lycomedes, regele dolopilor, ca să scape de războiul troian, iar în In-fern își regretă vitejia, zicând că ar prefera să fie cel din urmă în lumea viilor decât cel dintâi în lumea umbrelor
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
bicicleta. Observ că, deși ne-am deprins cu originalitățile lui, Theo ne uimește, de fiecare dată, cu ceva nou. "Libertățile" sale vestimentare mă trimit, cumva, spre extravaganțele lui Pierre Loti care adora să poarte pantofi cu tocur înalte, să se deghizeze în beduin, în turc, în indian ori s organizeze dineuri la care invitații purtau costume de timpul lui Ludovic al XI-lea și vorbeau franceza din secolul al XV-lea. Și e limpede că nu-i pasă de noi. Ne
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
-l cunoaște toată poșta elvețiană ― datorită celebrității familiei? sau datorită lui? ― dar, iarăși, renunț, îmi reprim curiozitatea. Iau "coperta", căreia i-a alăturat un poem, și plec. În cabină, mă apuc să le studiez. Pe contracopertă, lângă fotografia lui Theo deghizat în femeie, se află un catren în germană: Ach Thea von der Schmitten, ich kenne Dich genau, du hast wie ich gelitten, bist Frâu in Mann in Frâu. (Ah, Thea von der Schmitten, te cunosc de ajuns, tu ai suferit
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mele cele mai cordiale, cu care rămân al d-tale credincios prieten. M. Eminescu 217 [ALEXANDRU VLAHUȚĂ] Mănăstirea Neamțului, ianuarie în 26 - 1887 Dragă Vlahuță, Nu te pot încredința îndestul cât de odioasă e pentru [mine] această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, recompensă națională etc. E drept că n-am bani, dar aceasta e departe de a fi un motiv pentru a întinde talgerul în public. Te rog dar să desistezi cu desăvârșire de la planul tău, oricât
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Monstrul Despre monștrii și strigoi am auzit numai în basme, Fantasme ce dădeau poveștii un aer mai grotesc. Cu toate că umbla deghizat prin lume Doar un monstru fără nume eu cunosc. Sunt zile în care și-ar dori să se retragă Într-un bârlog mizer și numai al lui, Într-o pădure sau o peșteră murdară, Nimeni să nu știe cine este
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93427]
-
de El. Înțelegi?" Am plecat capul și n-am zis nimic. Mai târziu, relațiile dintre noi s-au înrăutățit. Căci aveam obiceiul să spun unele lucruri care sunau prea liber într-o mănăstire. Odată, le explicam unor călugări cum se deghizează diavolii în îngeri. Și mărturiseam că eu nu mi-l pot închipui pe Dumnezeu înconjurat de îngeri. Mi-l imaginez singur. Asta îl face mai uman. "Fratele Martin" m-a învinuit că sunt eretic. "De ce? Pentru că spun ce gîndesc? ― l-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
la fel, dar el a avut mai mult timp să se gândească la chestia asta. Bonnie e încă la stadiul de negare tipică pentru începători: Cum să ne urmărească cineva? Cum ar putea să intre în următoarea casă, să se deghizeze și așa mai departe, toate astea înainte s-ajungem noi acolo? Obiecții destul de șchioape, care se dizolvă în clipa în care le analizezi. Dar Bonnie s-a supărat; nu mai vrea să mai facă turele. Trebuia să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]