596 matches
-
Ioana Aneci. Iași: Polirom. Haugh, M. (2007). The co-constitution of politeness implicature in conversation. Journal of Pragmatics, 39, 84-110. Héril, A. & Mégrier, D. (2009). Spectacole de teatru pentru grădiniță. Traducere de Mihaela Preda. București: CD Press. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2008a). Comunicare și contextualizare repere semantico-pragmatice. Limba română. Chișinău, 7-8/XVIII, 116-128. Hobjilă, A. (2008b). Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității). Iași: Institutul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
îl realizează între diferite elemente ale limbii). Din acest motiv, Ladislav Z g u s t a240 distinge o categorie de elemente lexicale cu statut special, din care ar face parte cele care exprimă manifestări de atitudine, operatorii practici, cuvintele deictice și cuantificatorii. Dintre acestea, cuvintele care exprimă manifestări de atitudine, adică unele interjecții, redau direct dispoziții și simțiri ale vorbitorului, căci, chiar dacă ele au caracter de generalitate (sînt fapte de limbă), folosirea lor implică în mod necesar actualitatea stărilor exprimate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
funcție nu este limitată la aspectele prezentate de Zgusta, actele de vorbire (mai ales în perspectiva în care le prezintă John Searle) avînd multiple implicații de acest tip. În sfîrșit, dintre speciile de cuvinte prezentate de lingvistul ceh, interesează cuvintele deictice (ca acesta, acela) folosite pentru indicarea obiectelor, dar nu prin trăsăturile lor, ci printr-o apreciere a poziției lor (în spațiu) de către vorbitor, care realizează în același timp o orientare a interlocutorului prin poziția obiectelor respective. O asemenea raportare la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
143 Seria {tiin]ele limbajului Angelica Hobjilă este lector universitar doctor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. A publicat Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar, (2006), Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală, (2003); suporturi de curs: Limba română; Literatura română și literatura pentru copii; Didactica activităților de educare a limbajului; Didactica limbii și literaturii române pentru ciclul primar (în volumele pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că va reuși. adverb provenit din verb; Vara este cald. adverb provenit din substantiv); * tipul informației transmise: adverbe propriu-zise (care transmit direct informație semantică: sus, deasupra etc.) vs. adverbe-substitut (adverbe deictice, care transmit indirect informație semantică, trimițând, în contexte diferite, către referenți diferiți: aici, acolo, azi etc.) vs. adverbe logice/ de afirmație sau de negație (care transmit informație logică: da, nu, ba, ba da, ba nu etc.) vs. adverbe emfatice (care
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Academiei. Graur, A. (1974). Mic tratat de ortografie. București: Editura Științifică. Graur, A. (1975). Alte etimologii românești. București: Editura Academiei R.S.R. Hoarță Lăzărescu, L. (1999). Sinonimia și omonimia gramaticală în limba română. Iași: Editura Cermi. Hobjilă, A. (2003). Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală. Iași: Casa Editorială Demiurg. Hobjilă, A. (2009). Limba română, în volumul pentru specializarea "Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar", ID, anul II, semestrul I (161-228). Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Hristea, T. (1968). Probleme
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexical-semantic al limbii române. 33 Cf. Zugun, 2000, p. 19; Dimitriu, 1999, p. 9; Șerban & Evseev, 1978, p. 238 etc. 34 Pentru sensurile cuvintelor, vezi DEX, 1998. 35 După Dimitriu, 1999. 36 După Dimitriu, 1999. 37 Vezi, în general, problematica deicticelor Hobjilă, 2003; Gramatica I, 2005, pp. 58-59; Ghiță, 2011 etc. 38 Cf. Dimitriu, 1999, pp. 10-12. 39 DOOM, 2005, pp. LXXVI-LXXVII; Berg, 2004, p. 27; Zugun, 2000, p. 16; Graur, 1968, pp. 45-46 etc. 40 Vezi, de exemplu, Zugun, 2000
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi scindate în două tabere adverse și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relațiilor logico-formale dintre unitățile de conținut; stabilirea ponderii diverselor raporturi sintactice (de coordonare, respectiv de subordonare), în vederea surprinderii modului specific de organizare a actului discursiv; precizarea gradului de coeziune și identificarea mecanismelor de realizare a acesteia (unitatea timpurilor verbale, utilizarea deicticelor, uniformitatea sistemului pronominal etc.). Caracterizarea sintactică oferă informații privind atitudinea emitentului politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive ale acestuia și formele lor de manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările sintagmatice sunt guvernate de factorul intenționalitate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acest sprijin, ar fi un drept nud, de a căruia întrebuințare ar trebui să ne ferim (s.n.)"362. Folosirea pro-formelor, a substitutelor fără sens propriu, aparținând unor clase morfologice distincte față de elementul substituit, contribuie la creșterea coeziunii articolului. Spre deosebire de clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
organizării de suprafață (pamflet, cronică, notă informativă, articol polemic etc.). Abordarea transfrastică a permis identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană, dintre care amintim: recurența unor secvențe lingvistice, utilizarea conectorilor interfrastici, unitatea sistemului pronominal și verbal, prezența deicticelor, folosirea pro-formelor, cultivarea paralelismului și a anaforei ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolului, distingem organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența intercalărilor, folosirea cu predilecție a paralelismului sintactic și a inversiunilor topice. Fiecare dintre speciile jurnalistice cultivate de Eminescu se caracterizează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a subiectului (Pământul este rotund) - Neamțu (1986: 73). Deși în GALR se adoptă soluția tradițională, se prezintă și argumentele care conduc către interpretarea copulativă a verbului a fi din construcții locative: (a) paralelismul dintre determinantul locativ și unele adjective locative, deictice sau anaforice - Casa este aproape/apropiată; (b) similitudinea dintre predicația de proveniență și cea locativ-situațională, pentru care interpretarea tradițională este divergentă - Studentul este din Cluj/la Cluj; (c) inconsecvența privind interpretarea ca predicativ suplimentar a structurilor cu predicație locativă - Îl
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cel mai/foarte inteligent, cel mai bun/foarte bun prieten); poate apărea într-o structură imperativă (Fii inteligent!); (b) propoziții de identificare (Cet homme est Alfredo Funoll 'Acest om este Alfredo Funoll'), care au, în mod prototipic, un subiect pronominal deictic și un nume predicativ realizat printr-un nume propriu, printr-o expresie nominală definită sau printr-un grup nominal nedefinit și care constituie răspunsuri potrivite la întrebarea Cine este el/ea/acesta/aceasta?; (c) propoziții de specificare (Le meilleur ami
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și memorială", lectorul poate percepe raporturile dintre un text și alte opere care l-au precedat și care constituie intertextul primului și pe baza identificării unor lexeme "marcate stilistic" de contextul în care au apărut inițial. Riffaterre vorbea despre "funcția deictică a urmei textuale" care poate constitui și un punct de plecare pentru o anume interpretare. (Riffaterre, Michael, La trace de l'intertexte, "La Pensée", nr. 215, oct. 1980, pp. 4-18, apud. Vultur, Smaranda, Infinitul mărunt, Cartea Românească, Bacău, 1992, p.
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1: Becali e o jigodie agramată de machidon care a crezut că dacă pune un alt machidon la Steaua o să ia Cupa Campionilor (www.ziare.com, 2007) Deci cum să-ți spunem noi ție
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
utilecopii.ro/forum, 2007) Dar ea, amazoana, vexată că mizeria mea de Passat "secandhendî" cerșește un loc în fața-i, dă bice la caii-putere (AC, 14, 9-15 aprilie 2008). Dacă N2 este un nume propriu de persoană, adjectivul calificativ și adjectivele deictice însoțesc automat elementul din prima poziție: Oare dobitocul ăsta bețivan de Voronin a auzit de Pactul Ribbentrop Molotov? Un nemerinic comunist jigodia asta împuțită de Voronin (www.ziare.com, 2007) Dacă până și fripturistul ăla mitocan de Arhire a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
În mod clar exagerate. S-a observat că, În mai multe limbi indo-europene, termenii care desemnează „preotul”, deși nu se suprapun total, prezintă totuși analogii formale, fiind dezvoltate din rădăcina indo-europeană *bher-, „a aduce”, căreia i se adaugă un prefix deictic „spre” sau „În fața”: În mesapică tabaras, În umbriană arsfertur, În avestică frab?r?tar-. O structură analoagă are termenul pentru „sacrificiu”: În vedică prabh•ti-, brabharman-, În avestică frab?r?ti, În galeză abert, În irlandeza veche idbart. Pare deci
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
esențial în economia simbolistă a compozițiilor. În cazul tabloului care o are ca model pe Lily Maquet, este vorba, ca și în tabloul lui Pallady, de cale. Spre deosebire de nudul pictorului român, florile dobândesc o altă semnificație, urmând tot o logică deictică. Ele se găsesc acum în dreptul chipului femeii, care are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu rol decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al unei draperii-cortine care blochează aproape 4/5 din fundal
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]