6,053 matches
-
pentru a asigura buna con viețuire a tuturor. Născute în mediul parlamentar și făcînd parte din istoria procedurilor parlamentare, aceste rules of order nu rămîn însă închise între pereții acestei instituții, ci vizează tot mai mult orice fel de adunare deliberativă, orice dezbatere mai mult sau mai puțin publică. Nu este astfel întîmplător faptul că faimoasele Robert’s Rules of Order care au devenit referința de bază în Statele Unite - și apoi, în bună parte, referința lumii „civilizate” - își au originea în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ia hotărâri definitive și de aceeași importanță pentru popoarele Basarabiei, ca acelea ale Radei pentru popoarele Ucrainei. Toate naționalitățile Basarabiei fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se supună, ca în toate adunările deliberative, majorității. Guvernul român apreciază că în Republica Democrată nimeni nu va contesta acest principiu. De altfel, trebuie remarcat că „Sfatul Țării” a fost ales în mod liber într-o epocă când încă nu era deloc vorba de unirea cu România
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
camere. Articolul 6 După formarea Comitetului Adunării Constituante se va proceda la alegerea Comisiei de redactare a proiectului Constituției României, formată din deputați, senatori și specialiști în domeniul dreptului constituțional și al altor științe socio-umane, aceștia din urmă neavând vot deliberativ. Propunerile de deputați și senatori, membrii ai comisiei, se vor face respectându-se, pe cât posibil, configurația politică a celor două camere. Articolul 7 Numărul membrilor Comisiei de redactare a proiectului Constituției și componența acesteia vor fi aprobate de Adunarea Constituanta
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
cunoscut și i-a adus sprijinul din partea popolo 118. Soderini a fost ales pentru un mandat de două luni ca Purtător al Stindardului Justiției pentru martie-aprilie 1501, și în timpul mandatului său a făcut un scop din excluderea granzilor din ședințele deliberative ale regimului. Apoi, în perioada dominației populare ce a urmat invaziei eșuate a lui Borgia, Soderini a jucat un rol principal în guvern 119, în ultimă instanță salvând regimul prin aceea că a obținut susținerea regelui Franței, după revoltă din
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
la preocupările economice. Un individ avînd autoritate, se presupune, trebuie să-l întreacă pe ceilalți în funcționarea promptă și sigură, în luarea de hotărîri la momentul cerut, în coordonarea rotițelor unei societăți. În perioadele grele este preferat adunărilor și corpurilor deliberative și din acest motiv, la moartea lui, mulțimea se simte privată de conducătorul ei. Începe să tînjească după el, cum îi prinde pe copii dorul de părinți. Aceasta-l împinge pe unul dintre "frați" să vrea să-i ia locul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
alimentelor, decizia de cumpărare pentru fiecare produs necesită, în medie, doar douăsprezece secunde<footnote Susan Cave, op. cit., p. 39. footnote>; produse de o puternică implicare, cum sunt produsele/serviciile legate de sănătate, educație, statut social etc., care presupun un proces deliberativ mult mai atent și mai dificil de realizat. 12.1.4. Decizia de cumpărare În etapa anterioară, consumatorul a evaluat alternativele, le-a comparat, le-a ierarhizat și și-a format preferințe. Astfel, el ajunge la intenția de cumpărare a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
alimentelor, decizia de cumpărare pentru fiecare produs necesită, în medie, doar douăsprezece secunde<footnote Susan Cave, op. cit., p. 39. footnote>; produse de o puternică implicare, cum sunt produsele/serviciile legate de sănătate, educație, statut social etc., care presupun un proces deliberativ mult mai atent și mai dificil de realizat. 12.1.4. Decizia de cumpărare În etapa anterioară, consumatorul a evaluat alternativele, le-a comparat, le-a ierarhizat și și-a format preferințe. Astfel, el ajunge la intenția de cumpărare a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
1976; Horkheimer, 1972), a continuat dezvoltarea programului constructivismului în științele sociale. Principalul reprezentant al teoriei critice, Jurgen Habermas (1978), a combinat hermeneutica obiectivă și filosofia limbajului în scopul de a extinde teoria critică asupra raționalității instrumentale, "acțiunii comunicative" și "democrației deliberative". Critica lui Habermas asupra raționalității instrumentale a arătat că științele sociale ar trebui să abandoneze interesul cognitiv de control, caracteristic raționalității instrumentale, în favoarea interesului cognitiv prin emancipare. Ca răspuns, teoria sa socială a explicat cum interesele emancipatoare devin reconstruite atât
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
trebui să abandoneze interesul cognitiv de control, caracteristic raționalității instrumentale, în favoarea interesului cognitiv prin emancipare. Ca răspuns, teoria sa socială a explicat cum interesele emancipatoare devin reconstruite atât în teorie, cât și în practică și, în special, cum procesele democratice deliberative ajută lumea să se elibereze de comunicarea distorsionată. Potrivit lui Habermas, constructivismul critic din relațiile internaționale trebuie să realizeze distincția dintre științele naturale și cele sociale, iar la rândul lor, științele sociale trebuie să contribuie la dezvoltarea progresului uman. Pe aceeași
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
o structură puternică cu un guvern european, dotat cu puteri depline; tendința unionistă care se mulțumea doar de a evidenția o simplă cooperare interguvernamentală între statele suverane. Rezoluția adoptată la încheierea congresului a recomandat punerea în funcțiune a unei Adunări deliberative europene și a unui Consiliu special european, însărcinate să pregătească integrarea politică și economică a statelor europene. Această rezoluție a preconizat, în același timp, adoptarea unei Charte a drepturilor omului, iar pentru asigurarea aplicării acesteia, crearea unei Curți de Justiție
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în funcție de tipul de localitate, de la 10 la 36, iar membrii de drept erau recrutați din cadrele diferitelor servicii publice sau întreprinderi, care aveau legături cu administrația comunală și reprezentau organe tehnice, chemate să completeze competența consilierilor aleși. footnote>, ca organ deliberativ, și de primar<footnote Primarul era ales de consiliul comunal, din rândul consilierilor aleși. El era conducătorul administrației comunale și, în această calitate, numea și îndepărta din serviciu pe funcționari, în baza formelor prevăzute de lege; el administra interesele comunei
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
încredințată consiliului județean<footnote Consiliul județean era alcătuit din membrii aleși și membrii de drept. Numărul membrilor aleși era stabilit în raport cu populația județului, între 24 și 36 pentru o populație mai mare, o parte din membri erau aleși cu vot deliberativ, iar o altă parte cu vot consultativ. footnote>, ca organ deliberativ al delegației județene și prefectului. Membrii consiliului județean se constituiau prin alegere, în comisii: comisia administrativă, financiară și de control; comisia de lucrări publice; comisiile cultelor și învățământului; comisia
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și membrii de drept. Numărul membrilor aleși era stabilit în raport cu populația județului, între 24 și 36 pentru o populație mai mare, o parte din membri erau aleși cu vot deliberativ, iar o altă parte cu vot consultativ. footnote>, ca organ deliberativ al delegației județene și prefectului. Membrii consiliului județean se constituiau prin alegere, în comisii: comisia administrativă, financiară și de control; comisia de lucrări publice; comisiile cultelor și învățământului; comisia economică cea sanitară sau cea de asistență. Fiecare comisie stabilea câte
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
o vastă și complexă activitate de documentare, de consultare a altor instituții. Aceste activități constituie adminis trația consultativă și de documentare. La rândul lor, activitățile prin care se dezbat problemele în legătură cu care urmează să fie luate anumite decizii constituie administrația deliberativă. Apoi, sunt activitățile de executare directă a legii, care formează administrația activă. Activități executive cu caracter de prestație Realizarea valorilor politice exprimate în lege se face de administrația publică și prin activități ce constituie diferite prestații de interes general, realizate
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu; - serviciile ministeriale exterioare, deconcentrate în județe, aflate în raporturi de subordonare față de ministerele care le-au constituit și sub coordonarea prefectului județului. B. Subsistemul administrației publice locale este alcătuit din autorități ale colectivităților locale, deliberative și executive: Așa cum precizam la începutul acestei cărți, sistemul actual al administrației publice din România și instituțiile sale caracteristice, autonomia și descentralizarea, nu sunt o noutate în sistemul constituțional românesc, ele au, de fapt, o îndelungată tradiție în viața administrativă
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
român. Drept urmare, Legea pentru comunele urbane și rurale nr. 394 din 31 martie 1864 și Legea nr. 396 din 31 martie 1864 de înființare a Consiliilor județene recunosc personalitatea juridică a comunelor și județelor și le dotează, totodată, cu organe deliberative și executive alese, ce reprezentau interesele locale ale colectivităților respective. Constituția din 1 iulie 1866 proclama că administrarea intereselor colectivităților locale se realizează prin „instituțiile județene și comunale”, reglementate prin legi, care au la „basă decentralisarea administrațiunei mai complectă și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
autoritatea emitentă este unipersonală, cazul primarilor și al președinților consiliilor județene, ca autorități executive, iar adoptarea este termenul utilizat în situația în care autoritatea emitentă este colegială, cazul consiliilor locale/Consiliul General al Municipiului București și consiliilor județene, ca autorități deliberative. footnote> sa putând participa mai multe persoane - ci pentru că el degajă o singură voință care provine de la o autoritate a administrației publice. Pe baza acestei caracteristici actele administrative se deosebesc de alte acte juridice pe care le emit sau în
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fi utilizată și funcția de subsecretar de stat, potrivit hotărârii guvernului privind organizarea și funcționarea acestora. Administrarea în mod autonom a unităților administrativ-teritoriale se realizează de consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului București, care dispun de autoritate deliberativă, și de președinții consiliilor județene și primari, care dispun de autoritate executivă pentru exercitarea competențelor lor. În exercitarea mandatului, aleșii locali sunt în serviciul colectivității, fiind ocrotiți de lege, iar libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și adoptă hotărâri privitoare la administrarea treburilor publice locale. Unele informații privitoare la colectivitatea locală, la organizarea și funcționarea consiliului local provin în cea mai mare parte de la primar, dar această situație nu transformă autoritatea executivă - primarul - în conducătorul autorității deliberative - consiliul local, ședințele consiliului local fiind conduse de un președinte ales dintre consilierii locali. În privința alegerii consiliilor locale și a primarilor, este necesar să subliniem că legislația în vigoare a adoptat soluția alegerii prin vot direct a ambelor autorități ale
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
alegerii prin vot direct a ambelor autorități ale administrației publice locale. Formula cea mai utilizată, pe plan european, o constituie alegerea directă a consilierilor locali, din rândul acestora fiind desemnat primarul. În Legea administrației publice locale se precizează că autoritatea deliberativă o constituie consiliul local, iar cea executivă este primarul. Calitatea primarului de autoritate executivă derivă atât din faptul că el este cel care asigură punerea în aplicare a hotărârilor consiliului local, cât și din faptul că el este cel care
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sau, în absența acestuia, secretarul unității administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, ale orașului sau municipiului, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii. Spre deosebire de mandatul consiliului local, mandatul consilierului local se exercită după constituirea legală a autorității deliberative, respectiv la data depunerii jurământului. Încetarea mandatului de consilier local poate avea loc: - la data încheierii mandatului consiliului, de patru ani; - înaintea încheierii acestui termen în situația: dizolvării consiliului local; demisiei; incompatibilității; schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
consiliului local dreptul acestuia de a alege viceprimarul/viceprimarii, de a aproba statutul comunei sau al orașului și Regulamentul de funcționare a consiliului local, pe baza unor norme orientative emise de guvern. Fidelă principiului autonomiei locale, legea prevede că autoritatea deliberativă a comunei sau a orașului asigură autogestionarea acestuia prin buget, prin gestionarea personalului și administrarea domeniului public sau privat al comunei sau al orașului. Consiliul local, exercitând conducerea prin buget a treburilor publice locale, este cel care aprobă bugetul local
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și pentru hotărârile pe care le-au votat. Pentru a se asigura reprezentarea unitară a intereselor locale, Legea administrației publice locale prevede că locuitorii satelor, care nu au consilieri locali aleși în autoritățile deliberative vor fi reprezentați la ședințele consiliului local de un delegat sătesc, ales de o adunare sătească, formată din câte un reprezentant al fiecărei familii. Consiliul local poate fi dizolvat în cazul în care a adoptat, într-un interval de cel
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de lege. În fiecare județ se alege un consiliu județean, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean alege, din
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Consiliu Local de sector și din reprezentanți ai Consiliilor Locale din județul Ilfov, la paritate cu reprezentanții sectoarelor din București. footnote>. Consiliile de Dezvoltare regională coordonează Agenția de Dezvoltare Regională, care activează în fiecare regiune de dezvoltare, consiliile fiind organisme deliberative, fără personalitate juridică, ce coordonează activitățile de dezvoltare regională, având rol decizional în stabilirea, în concordanță cu Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională, a obiectivelor prioritare de dezvoltare ale regiunii și a strategiei privind îndeplinirea acestora. Agențiile de Dezvoltare Regională<footnote
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]