2,580 matches
-
, săptămânal apărut la București între 6 decembrie 1935 și 29 ianuarie 1936. Director: Dem. Antohi. Rubricii „Fapte, știri, comentarii” i se alătură cea intitulată „Literatura, arta, știința”, în cadrul căreia Ion Foți (sub pseudonimul Virgiliu Cuffa) se ocupă de Paul Bourget și de Rudyard Kipling, Al. Al. Leontescu scrie despre românul Turnuri în apa de
ZORI DE ZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290749_a_292078]
-
G. Spina (care semnează Ion Alexis), Dumitru Almaș, Ion Moldoveanu, B. Iosif, Dinu Dumbravă. De o atenție deosebită beneficiază premiile acordate de Academia Română, după cum sunt intervievate o serie de personalități, printre care Ionel Jianu, N. Gheorghiu, Virgil Madgearu, Titel Petrescu, Dem. I. Dobrescu. Se reproduc frecvent, cu ocazia unor evenimente politice, cuvântările lui Nicolae Titulescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu ș.a. G. Spina asigură „Cronica externă”, Ion Minu colaborează la „Cronica radio” și la „Cronica muzicală”, Sandu Eliad la „Foileton teatral”, Vasile
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
învățătura în satul vecin, Pleșcoi, o continuă la pensionul „I. D. Rășcanu” din Buzău, unde face și primele două clase gimnaziale la Liceul „Al. Hasdeu” (1895-1897), absolvind ciclul secundar la Liceul „Gh. Lazăr” din București (1902), aici avându-i colegi pe Dem. Demetrescu-Buzău, viitorul Urmuz, pe G. Ciprian și pe Nicolae Constantinescu, viitor pictor. După ce un an (1902-1903) frecventase cursurile Facultății de Litere și Filosofie din București, urmează Facultatea de Medicină, susținându-și licența în 1910. Tot acum se căsătorește cu Maria
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
București, 1884; Novele, București, 1888; Alte orizonturi, București, 1894; Lume nouă și lume veche, București, 1895; Novele romane. Frica, București, 1895; Imnuri păgâne, București, 1897; Viața la țară, pref. autorului, București, 1898; Poezii nouă, București, 1899; Temps de guerre, tr. Dem. J. Ghica, Paris, 1900; În război, pref. autorului, București, 1902; Tănase Scatiu, pref. autorului, București, 1907; Îndreptări, București, 1908; Poporanismul în literatură, București, 1909; Miriță, București, 1910; Anna (Ceea ce nu se poate), pref. autorului, București, 1911; Furfanțo, București, 1911; Lydda
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
1878) raporturilor dintre România Înfăptuită (În sensul că Întrunea atributele reclamate de forurile reprezentative românești la 1857) <ref id="29"> 29 T. W. Riker, Cum s-a Înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale, București, 1944, passim; Lothar Maier, Rumänien auf dem Weg zur Unabhängigkeitserklärung 1866-1877. Schein und Wirklichkeit liberaler Verfassung und staatlicher Souveränität, Heidelberg, f.a., p. 391-405; Keith Hitchins, România 1866-1947, București, 1994, p. 27-54; Gerald Volkmer, Außenpolitische Orientierungsmuster Rumäniens im europäischen Kontext 1866-1918, În vol. Die Hohenzollern in Rumänien 1866-1947
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
ce nu se deschid, Paul I. Papadopol recenzează narațiuni romanești semnate de Zaharia G. Buruiană (Fecioarele orizontale) și Luca Gheorghiade (A doua viață a lui Șerban Varu) ori comentează plachete de Virginia Gheorghiu, Cristian Sârbu, V. I. Bergheanu. Alți colaboratori: Dem. Bassarabeanu, Teodor Scarlat, G. Murnu, Nicolae Nedelcu, Nicolae Gherculescu, G. Șt. Cazacu, Nicolae Herlea, Al. Șahighian. I. I.
SUFLET ROMANESC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290014_a_291343]
-
Cornel Popescu și Ștefan Stancu Mitroi, pref. Cornel Popescu, București, 1975; Poeme cu lună, postfață Mariana Ionescu, București, 1986; Versuri, îngr. și postfață Aureliu Goci, București, 2002; 101 poezii, îngr. Florin Costinescu, București, 2003. Antologii: Ora copiilor, cu ilustrații de Dem, București, [1931] (în colaborare cu Ioan Rovența); Antologia poeților tineri, cu 55 chipuri de Margareta Sterian, postfață Ion Pillat, București, 1934. Traduceri: Maxim Gorki, Makar Ciudra, București, 1928; Knut Hamsun, Zacheu, Arad, 1928; Robert Hichens, Toboșarul pustiului, București, 1928; William
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
calcar alb. Nicolae Densușianu 19 face legătura între mitul grecesc al Insulei Albe și baladele și colindele românești, care cântă o Mănăstire Albă cu nouă altare, din "prundul mării". Cităm câteva versuri din culegerea de poezii populare a lui G. Dem. Teodorescu 20: Într-al Mării Negre prund La dalbele mănăstirii, Ler, Doamne, Ler, Iacă Doamne-n prundul mărei, Hai Lerunda Lerului Doamne, La mănăstirea cu nouă altare. Iată aici, în acest colind, insula marină - "prundul mărei" și templul său "dalbele mînăstirii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1984. 14 Izvoare privind ist. României, I, Ed. Acad. RPR, Buc., 1984 (pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22 Vraciu A., Limba daco-geților, Edit. Facla, Timișoara, 1980 (p. 62). 23 Russu I. I., Cuvinte autohtone în limba română, Cluj, 1945; Russu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Uppsala, 1978. Winer, P., Structure et processus dans la psychose, PUF, Paris, 1983. Zax, M.; Cowen, E.L., Abnormal psychology, Holt, New York, 1972. Zutt, J., „Uber verstehende Athropologie” în Psychiatrie der Gegenwart, vol.I/2, Springer, Berlin, 1963. Zutt, J., Am dem Weg zu einer antropologischen Psychiatrie, Springer, Berlin, 1963. GLOSAR DE TERMENI Absență: pierderea cunoștinței de scurtă durată cu amnezie ulterioară, specifică crizelor de epilepsie petit mal. Abulie: absența voinței, încetinirea și insuficiența activității voluntare în special în trecerea de la idee
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
epicului, VR, 1982, 7; Mircea Constantinescu, „Taina stelelor”, RL, 1983, 5; Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985, 13; Emil Manu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 13; Lucian Chișu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 21; Popa, Ist. lit., II, 932. L. Ch.
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Morar, pref. Claude Lecouteux, București, 2001; Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine, tr. Anneliese și Claude Lecouteux, Grenoble, 2001. Ediții: Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, I-II, introd. edit., București, 1971-1972; Arthur Schott, Albert Schott, Rumänische Volkserzählungen aus dem Banat (Märchen, Schwänke, Sagen), București, 1971 (în colaborare cu Rolf Wilhelm Brednich); Povești din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Alexiu Viciu, Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), introd. edit., Cluj-Napoca, 1976 (în colaborare
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
cu Rolf Wilhelm Brednich); Povești din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Alexiu Viciu, Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), introd. edit., Cluj-Napoca, 1976 (în colaborare cu Romulus Todoran); Pauline Schullerus, Rumänische Volksmärchen aus dem mittleren Harbachtal, București, 1977 (în colaborare cu Rolf Wilhelm Brednich). Traduceri: Lucian Blaga, Antologie de poezie populară - Volksdichtung. Eine Anthologie, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1995 (în colaborare cu Artur Greive și Gerda
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
R. Caillois, L’Homme et le Sacré, Gallimard, Paris, 1950. 23. W.F. Otto, Dionysos. Mythos und Kultus, Frankfurt am Main, 1933; H. Jeanmaire, Dionysos. Histoire du culte de Bacchus, Payot, Paris, 1951; K. Kerenyi, Die Herkunft der Dionysosreligion nach dem heutigen Stand der Forschung, Westdt. Verl., Köln, 1956; Rhode, op. cit.; Dodds, op. cit. 24. Rhode, op. cit.; Dodds, op. cit.; Vernant, op. cit.; Eliade, op. cit.; Platon, Phaidros; Eschil, Edonoi; Strabon, Istorii, X; E. Maas, Orpheus: Untersuchungen zur Griechischen Römischen Altchristlichen Jenseitsdichtung und Religion, München
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
18 iunie 1896 și de la 24 februarie 1897 până la 14 mai 1905, ca organ al Partidului Național Liberal. În primii ani, în spațiul restrâns acordat literaturii, pot fi întâlniți cu versuri Ludovic Dauș, Caton Theodorian, Panait Zosîn, A. C. Cuza, Smara, Dem. Moldoveanu, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti. Lui Al. Macedonski i se publică poezia În restriște, iar din G. Coșbuc se reproduc mai multe versuri. Traduceri din Charles Baudelaire și din Henri Murger dau Ludovic Dauș și C. Z. Buzdugan. În
VOINŢA CRAIOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290631_a_291960]
-
Alexandru Negură], „Menuetul”, „Hotarul” (Arad), 1936, 2-3; Erasm [Petru Manoliu], „Gol”, „Credința”, 1937, 1 054; Omagiu lui G.M. Vlădescu, „Pământul”, 1937, 163-165 (semnează Elena Farago, Victor Eftimiu, George Mihail Zamfirescu, Eugen Cealâc, Al. Lascarov-Moldovanu, Cezar Petrescu, Virgil Huzum, C.D. Fortunescu, Dem. Theodorescu, Radu Gyr, Mircea Brateș, Radu Cosmin, Sandu Teleajen, Petre C. Georgescu-Delafras ș.a.); Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 177-184; C. Săteanu, Cuvinte despre G.M. Vlădescu, „Pământul”, 1937, 168; D. Murărașu, Romanul românesc contemporan, CTC, 1937, 11-12; Horia Liman
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
asumându-și, ca modestă misiune, „încurajarea condeierilor olteni”. Fără a-și depăși condiția provincială, P.l. publică mai cu seamă versuri, între semnatari numărându-se Elena Farago, D.F. Ionescu-Ghindeni (foarte des, inclusiv la rubrica „Poeți olteni tineri”), Șt. Zamfirescu, Preda Savu, Dem. Bassarabeanu, C. Barcaroiu, Eugen Constant, Adrian Stănciulescu ș.a. Din sumar nu lipsesc, deși sunt sporadice, prozele scurte (schița Vioara fără coarde de Al. Cazaban ș.a.), articolele de critică și istorie literară (Vasile Conta și arta poetică de Mihu Dragomir, Ultimul
POPAS LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288920_a_290249]
-
consemnat aparițiile unor volume i-au adus câteva laude superficiale. Doar primul său comentator a sesizat „sporul de energie artistică” pe care P. îl obține „prin atitudinea neobișnuită” în modul de a privi lucrurile, printr-o „inspirație neobișnuit de fecundă” (Dem. I. Theodorescu). O dramă istorică în versuri, Vulturul (scrisă împreună cu Scarlat Froda și publicată în periodice), care elogiază figura și faptele lui Mihai Viteazul, a fost jucată în 1917 la Teatrul Național din Iași, cu C. Nottara în rolul principal
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Alphonse de Lamartine, Cicerone, București, 1941; ed. (Cicero), Timișoara, 1999; William Crookes, Nemurirea sufletului, București, 1942; Oscar Wilde, Balada închisorii din Reading, București, 1944; ed., București, 1993; Antologie de lirică universală, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 2002. Repere bibliografice: Dem. I. Theodorescu, „La judecata zeilor”, „Înainte”, 1913, 275; „Dincolo de iubire și de moarte”, „Alarma”, 1915, 116; I. Vinea, „Strigoii”, ADV, 1920, 11 191; Dragoș Vrânceanu, „Se-aprind făcliile”, CRE, 1935, 2589; C. Pan. [C. Pantazescu], „Se-aprind făcliile”, ȚA, 1935
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
cele ale prim-redactorului Adrian Sulcina, se publică diverse scrieri aparținând lui Al. Macedonski, Panait Mușoiu, Petru Vulcan, Radu D. Rosetti, Panaite Zosân, D. Nanu, G. Marinescu, Eugen Herovanu, Matei Rusu, I. Neagu (care semna și Elenă Dăscălescu), Const. Cantilli, Dem. Demetrescu-Piatra ș.a. Al. Macedonski recenzează volumul de versuri Romanițe al directorului revistei și, folosind recenzia ca pretext, întreprinde o trecere în revistă cuprinzătoare a situației literaturii naționale, urmărind mai ales principalele curente literare (romantism, simbolism ș.a.). Lui C. Dobrogeanu-Gherea i
POVESTEA VIEŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288991_a_290320]
-
lui Al. Popescu-Telega, a romanului Don Quijote de Cervantes și se vorbește despre Din jale se întrupează Electra, tălmăcire din Eugene O’Neill făcută de Petru Comarnescu, piesa fiind jucată la Teatrul Național din București. Alți colaboratori: N. Olt (D. Nicolescu-Olt), Dem. I. Iliescu Palanca, Victor George Dumitrescu, Nichifor Crainic, Septimiu Bucur, Eugen Victor Popa. I.I.
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Claude Fleury și J.-B. Massillon și îndeosebi în transpunerea după cartea lui Bossuet, Vorbire asupra istoriii universale (1853). SCRIERI: Cuvinte panighirice și moralnice, București, 1826; [Cuvântări], în J.-Th. Heineccius, Filosofia cuvântului și a năravurilor, Buda, 1829, în G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883. Traduceri: Dim. Darvari, Mai nainte gătire spre cunoștința de Dumnezeu prin privirea celor ce sunt, pref. trad., Buda, 1818; J.-Th. Heineccius, Filosofia cuvântului și a năravurilor, Buda, 1829; Sfânta Scriptură
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
1829; Sfânta Scriptură pe scurt, Buzău, 1836; ed. 2, București, 1847; Claude Fleury, Obiceiurile israielitenilor și ale creștinilor, București, 1845; J.-B. Massillon, Mic post ori Cuvinte alese, București, 1846; Bossuet, Vorbire asupra istoriii universale, București, 1853. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Fortunescu, amândoi afirmând că acestea sunt „pe nedrept hulite”. Papadopol mai intervine cu un articol, Rolul social al literaturii, în care creația literară este socotită „cea mai înaltă școală a omenirii”. Poezie și proză publică atât frații Constant, cât și Dem. Bassarabeanu, Numa Cartianu, C. Nisipeanu, Ion Th. Ilea. Câteva profiluri reușite ale criticilor G. Călinescu, Șerban Cioculescu și Mihail Sebastian sunt grupate de Tiberiu Iliescu sub titlul Momente de critică de anotimp. Pimen Constantinescu semnează traduceri din Giovanni Papini și
PROVINCIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289051_a_290380]