1,026 matches
-
și-mi spuse: - Cine știe ce va mai fi. Au și început să spună că suntem rupți de popor, deasupra, că însuși podiumul de pe care judecăm semnifică aceasta. Cel mai grav e că nici ei nu cred în ceea ce spun, e o demagogie ce le este necesară, oxigenul pe care-l pregătesc pentru mase. Ei știu bine că nu este adevărat. Cum să fie adevărat? Ca împărțitori ai dreptății trebuie să fim imparțiali, or asta nu se poate decât dacă ești deasupra societății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
un curaj neadus la clamare, le aplicăm forțând interpretări în lumina principiilor învățate la facultate, ce ne ajută a ne face că nu le înțelegem rostul voit deviat sau abscons. - Dar în felul acesta, chiar fără voie, ajutați întunericul și demagogia, iar tu, care crezi că ești pur! Eu de tine întreb! Se întoarse ușor în fotoliu și mă privi în ochi. - Sunt convins și acum, spusei. Dar ce înseamnă puritatea? Îți spuneam altădată, adu-ți aminte, am notat chiar, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și începe cu putere „Angel...”). Spre deosebire de Zița, care a fost considerată de critică „pedantul feminin a lui Venturiano”, Rică rămâne de domeniul șarjei, cum bine observa Ștefan Cazimir. Nu are o profundă determinare psihologică, ci doar una socială. „Galgariseala” și demagogia lui politică și cea sentimentală e o „formă fără fond” față de care Caragiale a rămas ostil întotdeauna, ca un junimist autentic. George Munteanu observă că Rică „e un cumul al celor mai de efect contradicții comice caragialene”<footnote G. Munteanu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
seninătatea sufletească, inventau, inspirîndu-se din Urmuz, jocuri numite, de pildă, Ismailuri, cu ajutorul cărora luau în tărbacă oameni și idei ale timpului, scriind fiecare, pe o temă dată, lucruri grotești și aberante, care constituiau răzbunarea inteligenței lor sclipitoare față de obtuzitatea sau demagogia 50 unora dintre contemporanii lor intelectuali care urcau cu energie și fără scrupule pe scena socială și care, dacă ar fi aflat, i-ar fi privat pe acești urmuzieni de libertate pentru multă vreme. Aveau însă grijă să distrugă acele
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
inechităților care scindează lumea în stăpîni și servi. Puțini la început, supușii au făcut în așa fel încît să se înmulțească. Astfel au apărut imperiile iar mai tîrziu sferele de influență. Antica sclavie a rămas aceeași în modernul dezmăț al demagogiei în care naivii se cred egali cu cei care, mai șireți ca ei, îi stăpînesc. De fapt în noua societate s-a instalat tiranocrația. Nu încape îndoială că doar la Judecata de Apoi va fi o turmă și-un Păstor
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
propulsa în fruntea popoarelor tot felul de pragmatici care au pescuit în apele învolburate. În felul acesta democrația noastră a devenit alta decît cea elină. Adevăratul spirit democratic s-a epuizat încă din antichitate. Chipul democrației în vremurile noastre este demagogia. Dintotdeauna Dumnezeu a fost un instrument: în viața industrială El se numește politicianism. Cel ce vorbește acum în dumneata, care te crezi profetul Lui, e Dumnezeul instituțiilor liberale ale Europei. - Avem dreptul să respirăm aerul care ne dă viață? - Nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
să n-aibă, de vreme ce nu mai pălăvrăgești despre Sir Neville și Sir Harley și despre Jodl și Speer, ci despre meleagurile noastre neverosimile, râsul și plânsul lor supercodificate, absente de pe harta lumii. „Anul 1940 al preliminariilor, cum știi. Degradare, corupție, demagogie. Un playboy pe tron are ceva simpatic, din perspectiva tragediei ulterioare, nu-i așa? Sunt 41 de tablouri, conform catalogului Leo Bachelin. Mulți El Greco, dar și Veronese, Caravaggio, Van Dyck, Rembrandt. Există și un mic tablou de Tizian, ai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un gând mai vechi, brusc renăscut. „Improvizația funcționează ca o salvare, cum am spus. Mai mult decât o diversiune, o salvare. Hm, papuci, da... Improvizația... Argentinienii. Uniforme, galoane, circ. Cum spuneam, sunt impulsivi și ageri. Fragili, palavragii. Mândria prostească... solemnitatea, demagogia, dar și cumetria șmecheroasă. Football-ul dumitale, improvizația, nea Gică, tocmai bun să descarce încărcătura asta...“ Nea Gică nu reacționă, asistența tăcea, surprinsă. „Apropo, ați văzut ridul de la ochi? Făcutul cu ochiul! Cumetria șmecheroasă. Cicatricea, zic. Un mic semn lângă sprânceană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rog, mă rog, nu mă interesează. Esențial este că nu voiau să fii ceea ce ești, nici să descoperi ce ești, nici să înțelegi ce ești. Nici să afirmi ceea ce ești, să nu mai pomenim de asta... Umanismul lor! Egalizarea, atât. Demagogie și egalitate! Unii mai egali decât alții, doar știm. Ei bine, nu. Suntem diferiți, puișor, vom rămâne așa. Avem un ce, fiecare. Un centru, un cerebel, ceva, acolo... Ca străină voiau să mă ardă pasionații, nevricoșii ăia. Înțelegi, puișor? Pronunțase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Pe față, se proclama „angajarea în educarea tineretului în spiritul înfloririi națiunii“ și mulți dintre cei care sprijineau acest „spirit“ și-au adus contribuția financiară majoră la ridicarea complexului. Nimănui nu îi era însă clar ce se ascundea în spatele acestei demagogii. Nimeni nu știa exact ce se întâmpla. Unii spuneau că ar fi fost vorba de evaziune fiscală, alții îl considerau doar un truc publicitar, iar alții pretindeau că ridicarea căminului nu era decât o fraudă prin care niște escroci încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
El atâta știe și asta îl doare. ― Iartă-mă, Alexandre, răspunse Iuga, calm, cu o lucire în ochi, care arăta că discuția îi frământa sufletul, dar așa cum o pui tu, problema devine un simplu pretext de propagandă electorală sau de demagogie ieftină și primejdioasă. A stârni pofte e foarte ușor. Mai greu e să le și împlinești. Cum vrei tu sa mă convingi pe mine, proprietar, să dăruiesc țăranilor pământul pe care-l muncesc, împreună cu dânșii din moși-strămoși, când în același
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
astâmpăra foamea și ne vor lăsa pe noi în pace! Parcă de mult ar fi așteptat acest răspuns, bătrânul zise deodată, fără mânie, cu glasul de imputare care știa că impresionează pe Grigore: ― Observ, dragul meu, cu mare-mare durere că demagogia ți-a strâmbat judecata cu desăvârșire și încep să mă gândesc cu spaimă ce se va alege de biata asta de gospodărie când voi închide eu ochii. Nu știu de ce, dar mereu mă ispitește amintirea lui Teofil, fie iertat, și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce-a auzit în județul lui și să-i scoată faima că e prefect slab. Se gândea la o replică zdrobitoare, nu-i venea nimic în minte și se enerva. Între timp, Miron Iuga observă liniștit: ― Toate astea sunt efectele demagogiei deșănțate ce se face la orașe. De acolo pornește răul și se propagă nemulțumirea țăranilor și spiritul de dezordine. Când oamenii pretinși serioși proclamă că țăranii nu pot trăi fiindcă n-au pământ, cum să nu ceară țăranul pământ și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de când lumea și pământul. Pot să admit eu la Amara o nemulțumire serioasă unde țăranii umblă forfota să cumpere moșia Nadinei, să facă concurență altora?... Buba e alta, dragii mei, orice mi-ați spune. Buba e slăbiciunea guvernului, care tolerează demagogia tuturor neisprăviților erijați în apărătorii țărănimii. Ia să-i apuce nițel de guler guvernul pe toți domnișorii cuprinși de dragoste subită și suspectă pentru bieții țărani și să umple temnițele cu dânșii, să vezi cum va dispare imediat toată agitația
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fie, că așa vrea și regele, și chiar mulți boieri, numai cei de la cârmă se împotrivesc și-i țin cu sufletul la gură. Lui i le-au povestit toate astea slujitorii mai de încredere, încît trebuie să fie adevărate. ― Rezultatele demagogiei uite-le, dacă într-adevăr e cum spui! zise bătrânul. Dar mă mir că eu n-am auzit încă despre treburile astea? ― Apoi dumneavoastră nu îndrăznesc ei să vă spuie, coane Miroane! făcu Cosma. Că li-e frică și rușine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și ogrăzile, parcă de mult nu le-ar mai fi văzut, și regretând că a consimțit să vie cu idiotul de Boerescu care își închipuie că cu palavrele lui poate să influențeze pe oamenii cu sufletele tulburate de toate vânturile demagogiei orășenești. În urma lui, la câțiva pași, veneau primarul și plutonierul, înconjurați de țărani, vorbind între ei încetișor, parcă să nu supere pe boierul lor care, cum mergea acuma în fruntea mulțimii, părea păstorul urmat de turma lui. La cârciuma lui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
schimb, ne gândim cu toții la acea lume străină de după război, dominată de o Rusie ajunsă stăpână la gurile Dunării, la Marea Neagră ! Atotputernică ! Profesorul își aude glasul vibrând de o emoție care îl rușinează. Și jena că își profanează gândurile, făcând demagogie de salon ! Și o irepresibilă dorință de a vorbi înainte, antrenat de acel sentiment necercetat și neplăcut ! Ca un pui de vulpe ascuns în sân, dincolo de cămașa cu guler tare... Dar bine, sunt convins că îmi vei răspunde, en ce
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
alții ! Și de aceea intenționam să te întreb, dragul meu, dacă ai mai văzut vreun popor european atât de puțin încrezător în sine ? M-aș hazarda chiar să spun mai mult : un popor care să se disprețuiască astfel singur ? Lasă demagogia sau, dimpotrivă, ține seama și de ea, pentru că formele la care ea poate ajunge la noi tocmai aceasta arată : un înspăimântător, da, da, un înspăimântător dispreț de sine. Noi înșine găsim cuvenit să spunem despre un lucru prost făcut : treabă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vi-l datoresc. M. Eminescu București, 15 fevruarie 1883 185 [IOSIF VULCAN] [București, vara 1883] Mult stimate d-le și amice! Mulțumesc pentru onorarul trimis - cel întîi pentru lucrări literare pe care l-am primit vrodată-n viață. În România domnește demagogia și în politică și în literatură; precum omul onest rămâne aci necunoscut în viața publică, astfel talentul adevărat e înecat de buruiana rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinență și prin admirație reciprocă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vulgară. Problema războiului, a intrării țării noastre într-o astfel de înfruntare, apare, în prima parte a cărții prin cuvintele proprietarului, avocatul: Aceeași temă se dezbate și în tren, la Cameră, în ziarele vremii. Discuțiile relevă incultura, gândirea superficială și demagogia amintind de stilul caragilian: În prima parte, problema războiului este dezbătută în așa fel, încât să justifice psihologic motivele și detaliile care vor interveni în "jurnalul de front", cum a fost considerată cea de-a doua parte. Camil Petrescu, prin
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
încheie acorduri economice dezavantajoase pentru a cumpăra bunăvoințe europene. Avem nevoie de politicieni care să aibe conștiința parteneriatului demn, or aceasta este o problemă de integrare mentală care nu trebuie să se împiedice în subsolurile unor conștiințe duplicitare. De fapt, demagogia discursului euroconform al activiștilor național-comunismului ceaușist, așteaptă în dosul vorbelor prilejul hoțiilor viitoare. Șprițurile ratate ale președintelui cu premierul Viitorul imediat al României se joacă între pamflete râsu-plânsu și supărări prezidențiale cu gust de amiciție ratată care nu prea au
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cu inși buni de "una mică" pe la Golden Britz. Mare dezamăgire! Primejdiile ascunse ale mandatului Monicăi Macovei Ani de zile Europa a avut parte de strategia bravei noastre nomenclaturi nelustrate formulabilă în zicala: vorbim ca voi și facem ca noi. Demagogia duplicitară a acestui nărav a fost temeinic însușită în național-comunismul ceaușist și aplicată în toată vremea integrării. Dacă în economie lucrul acesta nu prea ține, pentru că legile ei nu au sensibilități demagogice, în justiție și învățământ demagogia este la ea
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
facem ca noi. Demagogia duplicitară a acestui nărav a fost temeinic însușită în național-comunismul ceaușist și aplicată în toată vremea integrării. Dacă în economie lucrul acesta nu prea ține, pentru că legile ei nu au sensibilități demagogice, în justiție și învățământ demagogia este la ea acasă. De aceea reforma justiției ca și a educației nu au ajuns la un punct ireversibil. E adevărat că astăzi nimeni nu va mai putea desființa cu superioritate suficientă ceea ce a reușit să facă Monica Macovei, dar
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ce mă privește cred mai degrabă că Traian Băsescu i-a oferit o stenogramă în care Radu Stroe s-a angajat principial într-un anume fel pentru a acționa public pe dos. Numele de largă folosință al acestei îndeletniciri este demagogia, or aici reprezentanții liberalismului autohton sunt în top. Ei și nu numai. Politicienii noștri practică încălcarea angajamentelor cu lejeritate și cu o lipsă gravă de responsabilitate publică, începând cu premierul însuși, așa că gestul președintelui a stârnit inutil o furtună în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în haos și în umilința la care ne supun colegii răposatului mahăr interlop Caiac din Craiova. E destul. Exproprierea! Atenție mare la interesul național, această vorbă de duh a politicienilor menită să pună pirostriile cununiei cu toate abuzurile, afacerile și demagogiile. Ce vrea să spună interesul național în vorbe, altceva decât ceea ce ar trebui să spună în fapte. Până mai ieri interesul național era în grija securiștilor reșapați, a tovarășilor care l-au dibuit pe Domnul după ce s-a dat liber
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]