23,330 matches
-
și convingător studiu introductiv. Toată zbaterea acelor peste șase luni (iulie 1945-ianuarie 1946) când regele, ajutat de partidele istorice (PNȚ, PNL și aripa Titel Petrescu din PSDR) s-a străduit să revoce guvernul Groza, instaurând an România un regim politic democratic este surprinsă, ăn această ediție, cu acuitate și ăntr-un crescendo aproape gâfâitor. Documentele, conținând rapoartele misiunii SUA an România către Departamentul de Stat, foarte atente și la obiect, demonstrează că autoritățile americane au fost perfect informate despre evenimentele de la noi
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
a Declarației de la Potsdam preciza că cele trei mari puteri vor trebui să ăncheie tratate de pace cu Bulgaria, Finlanda,Ungaria și România, după care ele vor fi cooptate an Organizația Națiunilor Unite. Dar aceste tratative trebuie purtate cu "guverne democratice recunoscute" (după care marile puteri, separat, vor stabili, cu aceste țări relații diplomatice). Precizarea despre "guverne democratice recunoscute" a dat aripi și speranțe, la noi, regelui Mihai și ăntregii opoziții. S-au informat, ăn prealabil, la trimișii celor două puteri
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
cu Bulgaria, Finlanda,Ungaria și România, după care ele vor fi cooptate an Organizația Națiunilor Unite. Dar aceste tratative trebuie purtate cu "guverne democratice recunoscute" (după care marile puteri, separat, vor stabili, cu aceste țări relații diplomatice). Precizarea despre "guverne democratice recunoscute" a dat aripi și speranțe, la noi, regelui Mihai și ăntregii opoziții. S-au informat, ăn prealabil, la trimișii celor două puteri occidentale la București (șefii misiunilor diplomatice și reprezentanții lor an Comisia aliata militară de control) și au
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
la trimișii celor două puteri occidentale la București (șefii misiunilor diplomatice și reprezentanții lor an Comisia aliata militară de control) și au primit asigurări ăncurajatoare. De aceea au continuat acțiunile politice revendicative an favoarea instaurării unui guvern de largă concentrare democratică, pe care le desfășuraseră din luna iulie, anca ănaintea desfășurării Conferinței de la Potsdam, despre care trimisul diplomatic american informa, conștiincios și prompt, Departamentul de Stat. anca an timpul desfășurării Conferinței, Gh. Tătărescu, ministru de Externe an guvernul Groza, (care a
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
continuă să se bucure și să solicite sprijinul rusesc. Iuliu Maniu, precizează alt document datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e evident că nu-l consideră un "guvern democratic recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14 august 1945, de Rege, când, la o ăntrebare anume, "l-am informat asupra confirmatei rezerve a Departamentului față de guvernul Groza, dat fiind caracterul sau nereprezentativ... Am relatat
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
guvernul britanic nu dorește să dea nici un sfat și nici o ăncurajare Regelui ăntrucăt n-ar fi an măsură să protejeze pe Rege și pe liderii opoziției de consecințele unei ăncercări de răsturnare a guvernului, dar că nu consideră Frontul Național Democratic un regim democratic sau reprezentativ". (ăntelegerea Stalin-Churchil din 9 octombrie 1944 funcționa, deci, activ.) S-a ajuns astfel la o situație imposibilă. Constituțional, guvernul Groza era demis. Dar cum Groza refuză să dea ascultare deciziei Suveranului, acesta din urmă n-
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
dorește să dea nici un sfat și nici o ăncurajare Regelui ăntrucăt n-ar fi an măsură să protejeze pe Rege și pe liderii opoziției de consecințele unei ăncercări de răsturnare a guvernului, dar că nu consideră Frontul Național Democratic un regim democratic sau reprezentativ". (ăntelegerea Stalin-Churchil din 9 octombrie 1944 funcționa, deci, activ.) S-a ajuns astfel la o situație imposibilă. Constituțional, guvernul Groza era demis. Dar cum Groza refuză să dea ascultare deciziei Suveranului, acesta din urmă n-avea altă soluție
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
trebui să facă, în această clipă, intelighenția românească. Privită retrospectiv, activitatea "intelectualilor publici" poate fi descrisă drept un proces, lent la început, accelerat pe parcurs, de delimitare de actuala putere. E limpede (deși se uită acest lucru) că victoria Convenției Democratice a fost în bună măsură consecință sprijinului acordat, timp de șapte ani, de către cea mai valoroasă parte a românilor. În aceste condiții, eșecul Puterii se răsfrânge și asupra giranților. Spun aceste lucruri nu pentru a trage niscaiva beneficii din inspirația
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
intelectualilor publici este pus, așadar, el însuși sub semnul întrebării. Ce fel de credibilitate avem noi, ca susținători ai lui Constantinescu (iată, mă solidarizez cu cei care s-au făcut luntre și punte pentru a impune la conducerea țării Convenția Democratică!) când, din primele clipe ale existenței sale, acest regim a arătat un dispreț inimaginabil tocmai celor mai entuziaști lobby-sti? Cum să dăm față cu studenții, cu colegii noștri profesori sau doctori, cănd cederistii declama sforăitor susținerea prioritară a "educației, sănătății
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
cu toții, pătură intelectuală din România (chiar și când îi criticam, fiindcă era o "critică din interior"!), giranții nefastei politici a guvernării Constantinescu. Mulți dintre noi am contribuit, din primele clipe ale preluării puterii, la consolidarea ideii de invincibilitate a forțelor democratice, fără a bagă de seamă că "agenții progresului" erau niște trepăduși de mâna a treia, niște neisprăviți refugiați în politica tocmai pentru că în carierele lor (majoritar universitare) nu erau tocmai niște genii. Că nu s-au compromis doar pe șine
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
pe șine, ci și pe noi, n-ar fi un capăt de lume. În fond, nicăieri pe mapamond intelectualitatea nu joacă roluri prea importante în politică. Ireparabila e compromiterea speranței pentru marea majoritate a populației. Din nefericire, între înfrângerile forțelor democratice (mă încăpățânez să le numesc altfel, deși e pură autoiluzionare!) trebuie înscrise atât voturile explicit anti-CDR și aliații, cât și masa (de 46 la suta!) a nehotărâților. Eșuarea proiectului reformist, blocarea să încă înainte de a începe cu adevarat sunt contraperformanțe
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
ajutat mai mult România, si de câștigat n-ar fi câștigat doar aceia care vorbesc germană. Ce câștigăm făcăndu-ne dușmani peste tot, sugerând Europei imaginea unor regimuri politice slabe, resentimentare, instabile, si a unei populații kosovare, irascibile, imprevizibile că opțiune democratică pe termen lung? Agitam nervos steaguri an interior, pentru a ascunde frustrarea că nimeni nu se mai uita la ele când le fluturam an afară? Am pierdut, ăn zece ani, toate micile campanii de ridicare a capului pe care le-
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
știre cititorilor despre ce se ăntămplă an acest microunivers, mereu agitat și mișcător. Era pur și simplu de neconceput un ziar respectabil fără pagina culturală, obicei care, astăzi, s-a pierdut aproape cu totul. Facla era un cotidian de stânga democratică, pe care al conducea Ion Vinea. Dar cum directorul era mereu ocupat, lipsind uneori zile și chiar săptămâni, ziarul al făcea și al conducea, de fapt, N. Carandino, secretarul general de redacție. an 1935 Facla a inițiat, pentru pagina ei
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
să fie convinși că nu dragostea pentru ei a contat, ci votul negativ al celor ce suporta duritățile reformei.) Că alegerile bat la ușă, e doar o figură de stil. Pentru că până la momentul lor e un răstimp an care forțele democratice din țară ași pot eșalona strategiile an așa fel că lovitura - ultima, speram - dată reziduurilor comuniste să fie decisivă și ireversibilă. Economia, care va cunoaște, ăntre timp, impulsul atât de mult așteptat, revenirea an forță a Alianței Civice, capabilă să
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
vechilor structuri comuniste și securiste, ci presă realmente convinsă că România contemporană nu poate ieși la liman decât an absența fardului comunist. Să nu-și dea seama, oare, aceasta presă de mare forță persuasiva că, mai ales după alegerile net democratice din 1996, măcinând zilnic nouă democrație an lupta ei pe viață și pe moarte cu betonul armat al comunismului și postcomunismului și ăntretinănd o atmosferă agitată și disperată, a făcut - inconștient? Interesat? - jocul structurilor iliesciene care, iată, aspiră iar, periculos
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
recentă de revendicări a studenților. Pe lângă alte lucruri absolut îndreptățite (locuri decente de cazare, demascarea mafiilor ce repartizează discreționar camerele în cămine, burse raționale etc) există unele care n-au de-a face în nici un chip cu ideea de societate democratică. Evident, nu e vina lor. Ei pornesc de la experiența empirica: daca bunica are liber pe tramvai, dacă mama plătește reducere la curent, daca tata a primit apartament pe gratis, daca unchiul Gogu are apă pe conducta separată, atunci de ce eu
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
contradicție cu speculațiile financiar bancare, ajungând să constate CARACTERUL ARTIFICIAL AL CRIZELOR...” Este o carte în care se explică, pe înțelesul oamenilor, ignoranți în funcționarea sistemelor bancare, cum a fost posibil ca Băncile corporatiste să devină mai puternice decât guvernele democratice și ce ar mai fi de făcut, în condițiile în care guvernele și parlamentele par lipsite de preocupare și de răspundere privind soarta națiunilor, ajunse pradă mondializării. Această carte a fost prezentă la standul 520 al ACSR, unde m-am
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
el "România a rămas o țară sfâșiata, care și-a defulat complexul originar ăntr-o violență tot mai sporită, tot mai irațională an aparentă, ăn care instituțiile fundamentale ale statului nu mai sunt respectate, ăn care legitimitatea dată conducătorilor de votul democratic nu mai ajunge și este repede contestată de o parte a populației." Nu neapărat pentru a-l contrazice pe editorialistul Curierului, dar până ce contestarea să ajungă la populație, ea se produce mai ăntăi, violent și irațional adesea, ăn mediile politice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
determinate de ideea de "selecție" a "moștenirii culturale". Postulatul acesteia îl formă teza lui Lenin referitoare la "cele două culturi", disociate și chiar antagonice, în temeiul apodictic al luptei de clasă: "din fiecare cultură națională noi luăm doar elementele ei democratice și socialiste, le luăm numai și indiscutabil în opoziție cu cultura burgheza". Cu drept cuvînt, criticul ieșean observa: "Cu alte cuvinte, Lenin este inconsecvent cu sine, deoarece în alte rînduri, pomenea de un alt pol al dezvoltării că unitate a
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Giurescu și nimeni nu-l ia la palme! Numai la noi e posibil așa ceva, ca argumentul de natură științifică să fie călcat în picioare de tribalismul gureș și de xenofobismul sinucigaș. Iar faptul că într-un parlament care se pretinde democratic se cere arderea unor cărți, e de neimaginat într-o lume normală. Oricâte păcate ar avea manualul de istorie de clasa a XII-a (și probabil că are - nu în ultimul rând datorită lipsei de experiență a autorilor, dar și
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
pentru că lucrurile merg atât de prost în România. La alegerile următoare, există toate șansele că mașinăria distructiva a lui Iliescu să revină la putere. Pedeseristii vor câștiga pentru că au de-a face cu un adversar total dezinteresat de regulile jocului democratic, si ajuns, tocmai din această cauză, la grosolane auto-faultări. Evident, după ce și-au uzat crampoanele cu care s-a repezit bezmetic tocmai asupra suporterilor! Dl. Constantinescu se autogratulează considerându-se "un președinte antipatic". Se înșală. El nu e decât un
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
dlui Adrian Niculescu cu regretatul Emil Ghilezan, care a rămas neplăcut surprins de faptul că imediat după 23 august 1944 prim-ministru al țării era un general oarecare și nu, cum s-ar fi cuvenit, chiar șeful recunoscut al opoziției democratice, Iuliu Maniu. Întrebat de ce această anomalie, marele bărbat de stat a răspuns că nu și-a putut asuma această înaltă responsabilitate pentru că rușii pretindeau supremația asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord. Și astfel de procedee s-au mai produs în
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
nobilimii, cît și pe cea a "maselor populare". Din această victorie "dubioasă și labila" a clasei burgheze derivă starea de spirit antiburgheza ce alcătuiește o "constantă evidență" a celor două secole ce s-au scurs de la evenimentul de la 1789. Regimul democratic este unicul regim politic înregistrat în istorie, apt de-a secretă propria să contestare, de-a se supune mereu unor critici pe care el însuși le consideră perfect legitime. Acest caracter permisiv al democrației parlamentare liberale i-a încurajat mereu
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
modului în care socialiștii urmau să respecte principiile care le-au permis propria lor apariție și dezvoltare". Deși izvorîte de pe poziții antinomice, atît mișcarea fascista, cît și cea comunistă au în comun, mai întîi de toate, acelasi obiectiv: distrugerea sistemului democratic pluralist și a burgheziei care-l promovează. Discursul lor se desfășoară în termeni similari, în pofida motivațiilor diverse, naționaliste sau internaționaliste. Tipul de stat pe care amîndouă ideologiile l-au transpus în realitate, după primul război mondial (pentru ele, un veritabil
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
DeCe News aflăm că Ministerul Administrației și Internelor a postat recent pentru dezbatere proiectul Legii privind organizarea adunărilor publice. Potrivit acestui proiect, actualii guvernanți și-au propus să le ia românilor și dreptul de a protesta, fundamental în orice societate democratică.
Trăiască regele! () [Corola-journal/Journalistic/24955_a_26280]