2,039 matches
-
lângă Oceanul Înghețat de Nord, de unde evadează curând și, după un ocol uriaș, prin Norvegia, Anglia, Franța, Austria, în septembrie 1879 ajunge din nou în România. Peste mulți ani, episodul răpirii și evadării va fi evocat în Amintiri din trecutul depărtat (1916), care dovedește talentul autorului pentru proza memorialistică. După reîntoarcere, participă la organizarea cercurilor socialiste și la editarea primelor publicații românești de orientare socialistă: „Besarabia” (1879), „România viitoare” (1880) și, îndeosebi, revista „Contemporanul” (1881). Odată cu obținerea concesiunii restaurantului gării din
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
III, București, 1923, vol. IV-V, îngr. Barbu Lăzăreanu, București, 1925-1927; ed. îngr. și introd. George Ivașcu, București, 1967; ed. îngr. și pref. Z. Ornea, I-II, București, 1976; Concepția materialistă a istoriei, București, 1892; Neoiobăgia, București, 1910; Din trecutul depărtat, București, 1910; ed. (Amintiri din trecutul depărtat), București, [1916]; Scrieri social-politice, îngr. și introd. Damian Hurezeanu, București, 1968; Corespondență, îngr. I. Ardeleanu și N. Sorin, București, 1972; Asupra criticei, îngr. și postfață Mircea Iorgulescu, București, 1973; Opere complete, I-VIII
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Barbu Lăzăreanu, București, 1925-1927; ed. îngr. și introd. George Ivașcu, București, 1967; ed. îngr. și pref. Z. Ornea, I-II, București, 1976; Concepția materialistă a istoriei, București, 1892; Neoiobăgia, București, 1910; Din trecutul depărtat, București, 1910; ed. (Amintiri din trecutul depărtat), București, [1916]; Scrieri social-politice, îngr. și introd. Damian Hurezeanu, București, 1968; Corespondență, îngr. I. Ardeleanu și N. Sorin, București, 1972; Asupra criticei, îngr. și postfață Mircea Iorgulescu, București, 1973; Opere complete, I-VIII, București, 1976-1983. Traduceri: A. N. Ostrovski, Furtuna
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
FARUL, revistă apărută la Dorohoi, lunar, între 15 martie și octombrie 1915. Director: Stelian I. Constantinescu. Publicația își propune „ridicarea vieții intelectuale deasupra nivelului comun în acest singuratec și depărtat colț al țării”, apelând la contribuția tinerilor universitari. Are rubricile „Recenzii”, „Note și reflexii”, „Portrete”, „Însemnări”. În primul număr este reluat din „Revista idealistă” un medalion dedicat lui I. Păun-Pincio, iar Stelian I. Constantinescu îl evocă pe Raicu Ionescu-Rion. Colaborează
FARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
Macedonski (Spre ocultism), Zoe Fialski, Nicolae Gregorian. Apare și semnătura lui Gabriel Donna (Alte simboluri), ce se războiește cu cei de la „Sămănătorul”, iar Victor Anestin scrie despre romanul spaniol modern. Mai publică poezie Ion Petrovici (În toamnă), Ștefan Petică (Vara depărtată) ș.a. M.Pp.
HERMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287430_a_288759]
-
editate de Mihail Kogălniceanu, adăugând: „Știam pe de rost fabulele din Florian, care nu-mi ziceau nimic, deși erau pentru mine, și Orientalele lui Hugo, care, deși nu erau pentru mine, îmi dădeau visuri de lupte crâncene și de locuri depărtate.” Ca student la Iași, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității, și-a dat toate examenele într-un an și trei luni, iar în decembrie 1889 își susținea licența în limbile clasice, stârnind explozii de admirație în mediul academic
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
și pledează pentru conservarea tradițiilor, fie că recomandă sau denunță vreo carte ori prin radio dă „sfaturi pe întunerec”, fie că își rememorează anii parcurși ori comunică impresii adunate de prin „sate și mănăstiri din România” sau de „pe drumuri depărtate”, fie că evocă „oameni cari au fost” sau rostește de la tribună cuvinte menite a răscoli și inflama conștiințe, el articulează frecvent propoziții pătrunse de un suflu care, cu trecerea timpului și perimarea unora dintre chestiunile abordate, nu și-a pierdut
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
altfel întreaga proză a lui I., include particularități de tipul celor întâlnite în opera lui Neculce, combinate cu altele, care amintesc de cronicarii munteni. Impresionantă pe mari porțiuni prin acuitatea și profunzimea observațiilor este și memorialistica de călătorie (Pe drumuri depărtate, 1904, Drumuri și orașe din România, 1904, În Franța, 1921, Câteva zile prin Spania, 1927, America și românii din America, 1930, ș.a.). Cât privește valoarea operei propriu-zis literare a lui I., aceasta este mai mult de ordin documentar. Versurile conservă
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
XVIII-lea (1688-1821), I-II, București, 1901; ed. îngr. Barbu Theodorescu, București, 1969; Istoria lui Mihai Viteazul, București, 1901; Sate și preoți din Ardeal, București, 1902; Scènes et histoires du passé roumain, București, 1902; Cuvinte adevărate, București, 1903; Pe drumuri depărtate, București, 1904; Drumuri și orașe din România, București, 1904; Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688, București, 1904; Istoria lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Gânduri și sfaturi ale unui om ca oricare altul, București, 1905; Povestiri, scrisori și cronici
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
București, 1927; Fata babei și fata moșneagului, Vălenii de Munte, 1927; Médaillons d’histoire littéraire byzantine, Paris, 1927; Cleopatra, București, 1928; Livres populaires dans le Sud-Est de l’Europe et surtout chez les Roumains, București, 1928; Țara latină cea mai depărtată în Europa: Portugalia, București, 1928; Art et littérature des Roumains, Paris, 1929; Istoria literaturii românești. Introducere sintetică, București, 1929; ed. postfață Mihai Ungheanu, București, 1977; ed. îngr. Rodica Rotaru, pref. Ion Rotaru, București, 1985; Fratele păgân, Vălenii de Munte, 1929
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
special prin virtuțile lui comunicaționale, a produs schimbări notabile pe mai multe planuri: se pot coagula și pot funcționa grupuri mici și mijlocii, uneori centrate pe interese foarte specifice, cum ar fi o temă de cercetare, din puncte geografice foarte depărtate, practică fără limite de distanță fizică; studiile din ceea ce poate fi denumit deja cybersociologie arată la unison că, inclusiv în cazul grupurilor mai restrânse, comunicarea prin internet este mai dezinhibantă, se încalcă mult mai frecvent și virulent norme și reguli
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupului (desfășurarea efectivă a acestui fenomen de escaladare urmează tipicul escaladării conflictului; mai precis, dacă cineva își exprimă un punct de vedere foarte îndepărtat de o medie a discuției, există tendința echilibrării acestuia printr-un punct de vedere opus, mai depărtat, de asemenea, de media respectivă). Utilitatea luării în considerare a unor asemenea fenomene este multiplă, interpretarea acestora putând să explice anumite neconcordanțe în activitatea pe care o desfășurăm la clasă în ipostaza folosirii unor metode ce presupun interacțiunea. Iată de ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și pe loc repaus. Întoarceri prin săritură, la stânga și la dreapta. Pornire cu mers pe loc și oprire (pornire și oprire din mers). Trecerea din linie pe un rând în formațiile de semicerc și cerc. 2. Dezvoltarea armonioasă Pozițiile: stând depărtat, pe genunchi, șezând și culcat. Mișcări: duceri ale brațelor (înainte, sus, lateral); ale unui picior înainte, înapoi, lateral; ale palmelor pe șold, pe umeri, la ceafă; îndoiri și întinderi ale brațelor, ale trunchiului, ale picioarelor; răsuciri ale gâtului, ale trunchiului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mers pe loc și oprire (pornire și oprire din mers). Trecerea din linie pe un rând în formațiile de lucru semicerc și cerc, trecerea din coloană câte unul în formațiile de semicerc și cerc. 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile: stând depărtat, pe genunchi, șezând, culcat. Mișcări specifice segmentelor corpului. Fazele actului respirator. Postura corectă în poziții și acțiuni motrice variate. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali și auditivi, viteză de execuție cu obiecte portative, viteză
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
un sistem de reguli acceptate B. CONȚINUTURlLE ÎNVĂȚĂRII 1. Capacitatea de organizare Formații de adunare în linie pe două rânduri (formație de adunare în semicerc). Alinierea în linie (alinierea în adâncime). Pozițiile drepți și pe loc repaus (pozițiile stând, stând depărtat, pe genunchi, șezând și culcat). Întoarceri la stânga și la dreapta (întoarcere la stânga împrejur). Pornire și oprire din mers (pornire și oprire din mers în doi timpi, formarea și strângerea coloanei de gimnastică). 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile de bază și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în funcție de un sistem de reguli acceptate CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Elemente de organizare a activităților practice sportive Formații de adunare (în linie pe unul și pe două rânduri). Alinierea în linie și în adâncime. Pozițiile drepți și pe loc repaus; poziția depărtat - repaus. Întoarceri la stânga și la dreapta; la stânga împrejur. Pornire și oprire din mers în doi timpi. Formarea și strângerea coloanei de gimnastică. 2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase Postura corectă în poziții și acțiuni motrice variate. Pozițiile: stând, stând depărtat
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
depărtat - repaus. Întoarceri la stânga și la dreapta; la stânga împrejur. Pornire și oprire din mers în doi timpi. Formarea și strângerea coloanei de gimnastică. 2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase Postura corectă în poziții și acțiuni motrice variate. Pozițiile: stând, stând depărtat, stând pe genunchi, șezând, culcat. Mișcări specifice segmentelor corpului Complexe de dezvoltare fizică cu/ fără obiecte portative, cu / fără fond muzical; complexe de dezvoltare fizică în perechi. Educarea actului respirator; reglarea respirației în efort. Exerciții corective pentru atitudini deficiente (cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
rapidă, dezvoltarea coordonării segmentare și dezvoltarea lovirii mingii cu piciorul. Organizarea jocului: Două echipe de câte 4 elevi. Echipele sunt așezate în coloană. Elevii din prima echipă sunt așezați la câte un pas distanță unul de celălalt în poziția stând depărtat, cu spatele la cealaltă echipă. Primul elev din echipa adversă are mingea la picior. Desfășurarea jocului: La semnalul profesorului, elevul cu mingea o transmite prin „tunelul” format de elevii din prima echipă (1), alergă urmărind mingea pe lângă acest „tunel” (2), opresc mingea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
visurilor”, iubita eterică, văzută ca o apariție miraculoasă. Nuclee și formulări convenționale sunt risipite într-o masă de textualizări improprii și confuze, într-un limbaj sărac, cu construcții uzate sau plate. După două cărți insignifiante de proză scurtă: Din vremuri depărtate... (1918), Virtuți strămoșești („legende și istorisiri morale”, 1934), S. trece la roman. Moartea locotenentului Fulga (I-II, 1937) încearcă o reconstituire parțială a întâmplărilor din perioada august 1916-august 1917. Pe fondul reacției generale de entuziasm, la intrarea României în război
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
1937), Cântecul mamei (povestiri pentru copii, 1943), dar și sute de pagini rămase în manuscris completează imaginea unui autor plin de osârdie, dar fără vocație. SCRIERI: E ceasul din urmă, Iași, 1915; Tăcere, pref. V. Demetrius, Iași, 1916; Din vremuri depărtate..., Siliștea-Neamț, 1918; Murmur de izvoare..., Târgu Neamț, 1931; Spre lumină, Târgu Neamț, 1932; Virtuți strămoșești, Piatra Neamț, 1934; Inscripții pe frontispiciul unui secol..., Piatra Neamț, 1935; Ramuri de stejar, Târgu Neamț, 1937; Păcatul domniței Irina, I, București, 1937; Moartea locotenentului Fulga, I-
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
La această ocară au sositŭ casa lui Ieremiei-vodă și poate hi pentru răutățile ei, că era o feméie răpitoare, precum spunŭ, și de vréme ce au otrăvit pe cumnatu-său, pre Simion-vodă (de va fi așea), și de frica lui Dumnedzău depărtată...” 122. Dar, alăturând și acest „caz” lângă celelalte, putem spune - împreună cu Franck Collard - că, uneori, în casele domnești, otrăvirea, mijloc radical de rezolvare a litigiilor și a chestiunilor complicate, era une affaire de femmes. De mâna turcului se putea muri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor. Această atitudine este dată de teama nemărturisită, inconștientă, că suferința celor apropiați mie reprezintă un pericol vital pentru aceștia, pericol care ar putea duce la moartea lor, lipsindu-mă de o prezență de care sunt atașat. că Durerea celor depărtați mie este o suferință pe care, ca om, eu o știu, o resimt și care mă obligă la reflecție. Eu am față de această durere o atitudine de Înțelegere, de compasiune, dar nu am aceeași participare emoțional-afectivă, aceeași compasiune, ca față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
permanentă problemă pentru ea Însăși. Eu ignor, nesocotesc pericolele și urmăresc plăcerea, satisfacția realizărilor, a succesului personal În orice domeniu și cu orice ocazie. În felul acesta, viața mea devine o competiție continuă pentru realizarea nevoilor mele imediate sau mai depărtate, dar și a aspirațiilor mele spirituale. Totul este o luptă de depășire a limitelor vieții. Această preocupare a omului pentru propria sa persoană este forma sublimată a grijii, a neliniștii sale interioare, a angoasei pe care o Întâlnim, ca temă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai putem interveni cu nimic este trecutul. Cu toate acestea, există o cale de reparație. Și anume proiecția mea către viitor. Viitorul este perspectiva orizontică a vieții mele către care aspir, este spațiul speranței, al planurilor mele ideale, imediate sau depărtate și, de ce nu, cel al iluziilor. Persoana trăiește viitorul, ca și trecutul, la fel de subiectiv, de personal. Ea așteaptă de la viitor ceea ce trecutul nu i-a oferit și În, plus, o soluție favorabilă, reparatorie, ceea ce a omis să facă sau la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și, trebuie știut, grație d-lui Honigberger În particular, prin atenția pe care a acordat-o acestor monumente de la Jelalabad și povestirilor fantastice ale păstorilor afgani. De altfel aici, În părțile cele mai abrupte ale acestor munți și cele mai depărtate de trecătorile care servesc ca drum invaziilor și comunicațiilor pacifice ale popoarelor, e de sperat să Întâlnim monumentele cel mai bine conservate, probabil pentru că n-au avut alte daune de suferit decât pe acelea ale trecerii timpului și pentru că mâini
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]