12,656 matches
-
mereu la fel: "Ființarea mea rătăcește în zona critică a reinventării, a descoperirii acelui nou moment zero al supraviețuirii decente, ai uitat?" Dar eram pregătită pentru singurătate?... Oare nu fug de singurătatea în doi alergând după o utopică lipsă de dependență față de alții, de un altul? E ca și cum aș pretinde că există drumeț fără drum și călător fără cale, nu? Știu asta, dar e un risc asumat. Nu spuneai tu că nu doar a te naște este un risc, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lemn care mă târăște prin lume. Într-o relație conjugală, ca sclav, ai uneori ocazia să comunici cu stăpânul, înjurând, urlând sau consumând momente efemere, poate chiar ipocrite, de tandrețe, dar relația mea cu șevaletul este un tip aiuritor de dependență: sunt la cheremul unui obiect care tace, tace, tace, oricât de multe i-aș reproșa, tace și mă poartă prin lume ca pe o anexă. Anexa unui lucru, înțelegi? Pricepi ce libertate este aceasta? Sunt liberă să fiu dependentă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
învățasem când eram student la Roma. Neurobiologia fericirii mă învață că în creierul meu informațiile cele mai răspândite pot produce endorfină euforizantă, hormoni ai fericirii, și pot da naștere senzațiilor de bucurie. În același timp mă avertizează că obișnuința provoacă dependență, iar sistemul nostru biologic de fericire nu este programat în spiritul duratei. De aceea sunt mereu sceptic în fața încercărilor de a procura fericire în mod artificial. Adesea, în mod greșit, căutarea fericirii ia o direcție politică, iar deseori se exploatează
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
existenței noastre de oameni înainte să suferim un șoc existențial, una din acele lovituri ale destinului, care cu trecerea timpului nu iartă pe nimeni. O pierdere de sens care poate ușor să ne conducă la depresie, la agresivitate sau la dependență. Am în fața ochilor pierderea sensului a numeroase persoane care, din anumite motive, au asistat la prăbușirea principiilor lor religioase sau politice, a viziunii lor despre lume, a Weltanschauung-ului. Mă gândesc la cine a muncit ani buni într-o companie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este lipsit de un nucleu substanțial și este, în consecință, tranzitoriu. De la Buda pot învăța cum să mă eliberez de propriul eu: eliberându-mă de acea dorință de sine specifică avidității, urii și iluziei, de egocentrism și de raportul de dependență cu eul meu, pot găsi calea altruismului. Calea celor opt brațe a lui Buda este o cale de mijloc rațională: nici căutarea plăcerilor senzuale, nici automortificarea, dar mai degrabă gândirea dreaptă și opinia corectă (înțelepciunea); cuvântul și acțiunea dreaptă, viața
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorbim de pildă despre sinucideri, acestea pot fi numărate. Simplei acumulări încă lipsite de inteligibilitate a acestor fapte empirice i se substituie în acest fel ceva diferit, un număr, care devine semnificativ dacă putem să-l punem în raport de dependență cu alte numere și să facem să apară între ele o relație ideală ca și ele. Pentru aceasta vom delimita într-o societate dată grupele de vârstă, categoriile sociale etc., vom face socoteala de fiecare dată în funcție de aceste referințe, ne
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale 223 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism 227 Capitolul V
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ajuns să identific o perspectivă asupra maternității cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte trebuie recunoscută ca un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
devenire a fiecărei persoane (I. Mitrofan, C. Ciupercă, 1998, p. 72), procesele de paternitate nu sunt decât un ultim tribut plătit tradiției patriarhale. Deși se doresc un gest de legitimare a mamei și a copilului, nu fac decât să accentueze dependența, fie ea și simbolică, de autoritatea masculină. Se confirmă încă o dată teza legăturii psihice dintre victimă și agresor. De data aceasta, se desfășoară un adevărat război civil, cu tabere ostile în care intră părinți, vecini, prieteni, colegi, asistenți sociali, medici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentale, intră în sfera atenției publice, apare ca un important conglomerat de idei și simboluri pe fondul căruia se vor articula sau nu șansele de a fi soluționată. Imaginea-simbol a mamei singure și sărace a fost consacrată drept chintesență a dependenței de tip welfare 16 (M.L. Shanley, U. Narayan, 2001, p. 65). Dependența de asistența publică (mai ales prin alocația pentru copiii aflați în îngrijire) este frecvent conotată negativ, iar beneficiarii unei astfel de susțineri din partea statului sunt purtători ai unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
idei și simboluri pe fondul căruia se vor articula sau nu șansele de a fi soluționată. Imaginea-simbol a mamei singure și sărace a fost consacrată drept chintesență a dependenței de tip welfare 16 (M.L. Shanley, U. Narayan, 2001, p. 65). Dependența de asistența publică (mai ales prin alocația pentru copiii aflați în îngrijire) este frecvent conotată negativ, iar beneficiarii unei astfel de susțineri din partea statului sunt purtători ai unui stigmat social. Dependența familiei de un bărbat, furnizor de venit, este o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
welfare 16 (M.L. Shanley, U. Narayan, 2001, p. 65). Dependența de asistența publică (mai ales prin alocația pentru copiii aflați în îngrijire) este frecvent conotată negativ, iar beneficiarii unei astfel de susțineri din partea statului sunt purtători ai unui stigmat social. Dependența familiei de un bărbat, furnizor de venit, este o posibilitate social dezirabilă și preferată dependenței față de stat (L. Gordon, 1992, p. 19). De cele mai multe ori, mama se dedică în exclusivitate creșterii și îngrijirii copiilor, dar când este părinte singur, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin alocația pentru copiii aflați în îngrijire) este frecvent conotată negativ, iar beneficiarii unei astfel de susțineri din partea statului sunt purtători ai unui stigmat social. Dependența familiei de un bărbat, furnizor de venit, este o posibilitate social dezirabilă și preferată dependenței față de stat (L. Gordon, 1992, p. 19). De cele mai multe ori, mama se dedică în exclusivitate creșterii și îngrijirii copiilor, dar când este părinte singur, este nevoită (din lipsa unei susțineri consistente din partea familiei de origine) să desfășoare o activitate aducătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
bunurile de subzistență și certitudinea unui loc de muncă, speranța de viață la naștere a scăzut 20. Fenomenele cu importante implicații asupra politicii sociale sunt reducerea populației active (considerând și pensionarea ca o alternativă la șomaj) și creșterea raportului de dependență demografică în favoarea dependenților vârstnici (în anul 2003, Institutul Național de Statistică arăta că raportul era de 1,5 pensionari la un salariat). Acest fapt decurge și din procesul de îmbătrânire a populației, dar mai ales din politicile de restructurare. Veniturile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
poate fi extrem de păgubitor pentru societate. Politica explicit pronatalistă supraevalua copiii chiar în detrimentul familiilor lor. În acest sens, Gail Kligman (2000, p. 245) arăta: În anii ’80, abandonarea copiilor era de multe ori o consecință a disperării combinate cu o dependență interiorizată față de stat până și în aspectele elementare ale vieții: statul controla când și câtă căldură, apă și lumină aveau locuințele oamenilor și instituțiile sale. Deși statul promova valorile familiei, totuși, ...în ultimii ani ai regimului Ceaușescu erau mai mulți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
legături care sunt recunoscute de către societate ca fiind legitime. Max Weber asocia un prim tip de autoritate cu legitimitatea tradițională, care avea un caracter impersonal; cei ce dețineau puterea o preluau în virtutea unor reguli transmise prin tradiție, iar raporturile de dependență erau de tip patrimonial (C. Pîrvulescu, 2000, p. 39). Tot pe tradiție se bazează, în cele mai multe familii, modul cum sunt articulate raporturile de putere. În familia patriarhală, cel care avea ultimul cuvânt în luarea hotărârilor era soțul, tatăl, fiindcă așa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
găsească motivația necesară pentru dezvoltarea personală. Drumul spre autonomie reprezintă o strategie de viață prin care acțiunile sunt liber asumate, în sensul coerenței unui proiect de viață personal. Dimpotrivă, lipsa de implicare în faptele de fiecare zi poate conduce la dependență, într-un sens negativ, față de sprijinul oferit din afara familiei 6. În diversele teorii politice, atunci când se avea în atenție emanciparea femeilor, acest fapt era apreciat ca fiind posibil mai cu seamă în spațiul public. Așa se explică observația conform căreia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a petrecut numai ca o înaintare parțială, față de o situație anterioară explicit mai dificilă, dar nu s-a produs ca un progres real. Dovadă faptul că, deși structurile politice se schimbau, femeile se confruntau, în continuare, cu exploatarea, violența, anonimatul, dependența etc. Mecanismul de emancipare nu se dovedea suficient de bun, femeile rămânând suprasolicitate în sfera privată, grija pentru copii și eforturile în organizarea gospodăriei putând fi recunoscute drept constante ale vieții lor. Acestea sunt premise prin realizarea cărora familiile funcționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de tip contractual. Teoriile bazate pe contract promovează libertățile individuale. Iată și unele rezerve: reglementările de tip contractual nu modifică mediul economic și condițiile sociale ce creează relații de dominare și subordonare între femei și bărbați; nu pot surprinde adecvat dependențele care se stabilesc în cadrul relațiilor umane. Familia monoparentală rezultată după un astfel de model este una independentă, în care părintele singur și-a propus în mod deliberat să fie părinte și se receptează drept compatibil cu situația creată. Aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
decât cele individuale; ea nu se sprijină în primul rând pe înțelegeri contractuale și acorduri (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 128). Teoreticienii comunitarieni arată că nici o persoană nu devine autonomă fără a parcurge mai întâi o perioadă îndelungată de dependență. Personalitățile individuale sunt modelate de apartenența la anumite comunități etnice, regionale și religioase, ale căror valori pot fi diferite de cele ale societății predominante. Jean B. Elshtain (1991, p. 268) susține că „familia constituie precondiția oricărei forme de viață socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei. Recunoaște natura politică și caracterul negociabil al normelor și valorilor sociale. Deoarece în această perspectivă se ține cont de faptul că indivizii sunt angajați în diferite relații, drepturile acestora trebuie gândite astfel încât să se țină cont de inegalitățile și dependențele existente în rândul membrilor familiei. Drepturi specifice relațiilor de familie (dreptul la divorț, drepturile maternale și paternale, drepturile la custodie, vizite și întreținerea oferită copiilor) se circumscriu dimensiunilor normative ale relațiilor familiale. Căsătoria produce mai multe efecte patrimoniale asupra persoanei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
drepturi și responsabilități relaționale" Un ultim model avut în atenție este cel bazat pe drepturi și responsabilități relaționale (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 137). Persoana este o entitate distinct individuală, dar și o ființă puternic implicată în relații de dependență, îngrijire și responsabilitate. De exemplu, o femeie care acceptă să poarte o sarcină pentru altcineva trebuie percepută atât ca un agent responsabil, cât și ca o persoană care, în timpul sarcinii sale, a stabilit anumite relații cu copilul. Familiile sunt asociații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
armatele otomane pătrundeau în București pentru a reprima mișcarea revoluționară (R.M. Popa, în M. Bucur, M. Miroiu, 2002, p. 42). Femeia este în primul rând soție și mamă, apoi cetățeană. Ion Ghica, „liberalul clasic” (R.M. Popa, 2002, p. 48), analizează dependența femeilor de bărbați, arătând legătura dintre libertate și muncă. Participarea femeilor la munca industrială, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este redusă. Dacă au acces la un tip de muncă salarizată, atunci aceasta este ca o valorificare a expertizei lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de familie. Ponderea nevoilor, structurarea consumului sunt reglate prin raporturi de tip cerere-ofertă. Astfel, instituțiile de producere a bunăstării sunt complementare pieței, iar rolul redistribuirii bunăstării este secundar. Principiile și practicile universaliste sunt considerate drept pârghii prin care se creează dependența. Important este ca oamenii să fie stimulați să facă eforturi directe pentru bunăstarea lor. Ajutoarele oferite sunt modeste, punctuale, menite să amelioreze o situație de criză. Pentru acordarea lor, se apelează la filtrarea beneficiarilor prin testarea mijloacelor. Contextele de investigare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copii în îngrijire”, Nancy Fraser și Linda Gordon au arătat că acestea stabiliseră condiții dificile pentru primirea ajutorului respectiv. Intenția fusese protejarea veniturilor familiei. Protecția presupunea însă costuri în plan moral. Acțiunile publice erau de așa natură încât făceau preferabilă dependența de un bărbat aducător de venituri decât față de stat. Pentru acordarea sprijinului public, se impunea verificarea mijloacelor de trai, verificarea probității morale, supervizare morală, vizite la domiciliu, stipendii extrem de modeste. Într-un cuvânt, ...aceste programe au umilit, au infantilizat și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]