26,387 matches
-
lumina soarelui, între două grindine răpăitoare, schimbarea gărzii la Palat (Palatul cui?). O urmăresc, nu fără amuzament, știind cum se developa cea de la palatul Buckingham. E o mică parodie balcanică, departe de procesiunea veche, în care schimbarea gărzii avea motivație deplină.Acum, flăcăii ăștia, vreo cinci-șase, într-un albastru foarte chimic, anevoie retinîndu-si rîsul, apar, nu prea cadențat, de după colțul clădirii și se îndreaptă, pe trotuar, catre majestuoasa poartă. Nimeni nu-i observa. În urma lor, ca la țară, vin leneși doi
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
Bienala de la Veneția. Prin această sinteză a lumii de astăzi, prin acest bogat inventar al gîndirii complet eliberate de convenții și al spiritului mereu în avangardă, Veneția și-a confirmat anvergură participării sale la contemporaneitate, dar a făcut-o în depline condiții de securitate și fără nici o concesie de fond; în esență ea continuă să rămînă în afara timpului, de o fidelitate profundă față de valorile sale istorice, majestuoasă că un vestigiu și convingătoare că însăși procesualitatea vieții. Cum memoria coordonează de multe
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
de reducere la absurd la fel de captivante că un numar de jonglerie. În românul Traversând Washington Square, ironia se transformă dintr-un spectacol într-o irizație discretă a fiecărei fraze. Autorul povestește la persoana întâi două aventuri erotice trăite la vârsta deplinei maturități (middle-age crisis!), iar istorisirea să, esențial patetica, produce un siaj de amintiri culturale și experiențe onirice care relativizează elegant, ca în proza lui Huxley, trăirea propriu-zisă. Personajul-narator este un roman stabilit la New York, Vlad, prizonier al unei existente zilnice
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
este o problemă de construcție lăuntrică, evident consolidată prin cultură generală și prin educație specifică. Fără a fi un spirit teoretic și fără a-și ambala retoric programul de creație, Dumitriu lucrează exclusiv în spațiul lucidității, al deliberării și al deplinei conștiințe a gestului său. Toate aceste elemente sunt enunțate ferm încă din perioada începuturilor sale artistice, iar acest lucru se poate vedea fără echivoc în schițele expuse acum la Timișoara. Chiar dacă el pare oscilant în acest moment, oarecum indecis în ceea ce privește
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
unui "final de-nceput de lume". Oamenii adormiți sînt asimilați unor morți ce deambulează printre noi: Dacă printre noi circulă astfel de oameni morți, care-au trăit cîndva în continentul somnului?". Sentimentul de inadaptare ia pînă la urmă înfățișarea părăsirii depline, forma vicioasă a unui expresionism însîngerat, catastrofic, de proporții continentale, denunțător de civilizații, criminal, în mijlocul unui decor mucezit, oglindă cruntă a vieții ce s-a iluzionat a se zbate în reflexul său estetic: " Noaptea părăsirea devine un viciu organic, secunde
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
născuți, atîția eroi ai umanității, de la cei din antichitate, pînă la cei angajați azi în aventura spațială... Am tot timpul, în acest loc exiguu al Statuii, simbolizînd centrul de comandă al ideii superioare de om și de libertate a lui deplină, să-mi spun și să fiu sigur că nimic nu poate învinge ceea ce nu învinge altfel decît lăsînd omul să fie, cu voia sa, acolo unde simte el că îi e locul să fie, iar acesta fără planul vreunor victorii
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
individului". Mutatis mutandis, întoarcerea la cărțile mai vechi ale unei culturi redă întreagă importanța acelor rodnice ploi și dezghețuri care ne pot ajuta, eventual, dar nu exclusiv, să "izvorâm" individual în cultură. Cu mai multă vigoare și cu o mai deplină conștiință a adâncurilor decât ar fi posibil printr-o simplă inventariere și datare a acestor tomuri. Ele nici nu sunt propriu-zis depășite (ci de o prospețime surprinzătoare), nici nu ar trebui, principial, "lăsate în urmă", decât prin includerea lor într-
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
cu "un rol strict popularizator", așa cum, cu excesivă modestie, îl prezintă realizatorul său, ci și unul recuperator, la cotele cercetării literare și, mai cu seamă, ale mentalității care trece de la o fază hagiografică și sentimental-imitativă la una a maturității critice depline, extrem de importantă întru devenirea spiritului cultural în urgisita Basarabie. Eugen Lungu: Poeti de pe vremea lui Eminescu, editia a II-a, revăzută siadăugită. Antologie, prefată, comentarii critice si adnotări de Eugen Lungu, Ed. Cartier, Bucuresti-Chisinău, 1999, 616 pag.
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
lui Ion Pop cu privire la poemele ei din ultimul sfert de veac: ""Cuvintele nou născute" ale Gabrielei Melinescu din cele mai recente secvențe ale scrisului său poetic confirmă organicitatea unei opere consecvente cu sine, construite după o logică internă a imaginarului deplin articulată. E una dintre calitățile sale majore. Dar aceste texte ale ultimilor vreo douăzeci și cinci de ani aduc un plus de gravitate și profunzime, de inspirată asceză a eului confruntat tragic cu lumea și căutând o soluție de echilibru într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
consemna cei cincizeci de ani pe care Mircea Bochiș tocmai i-a împlinit, Muzeul de Artă din Baia Mare a organizat o amplă expoziție care cuprinde lucrările artistului din ultimii ani. Pînă aici totul este în regulă; un pictor ajuns la deplina sa maturitate este recunoscut în consecință de către comunitatea culturală în mijlocul căreia trăiește, iar expresia promptă a acestei recunoașteri este ea însăși un act de cultură, adică o expoziție importantă și nu o simplă gesticulație de circumstanță așa cum de multe ori
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
să și-l însușească cu totul. Toate astea în acordurile muzicii de operă, cîntată live de actori, "dirijată" și susținută de o violă de gamba și un flaut baroc. Silviu Purcărete face de mult, și aici în felul cel mai deplin și total, un teatru esențializat, filosofic, un teatru elitist. Reperele lui culturale sînt foarte vaste și profunde, conexiunile făcute de el sînt surprinzătoare și de o largă respirație spirituală. Inventivitatea lui în spectacolul De Sade întrece cu mult orice fel
O săptămână sadică la sfîrșitul lumii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17268_a_18593]
-
rupt jartiere, numai domnișoara Melania urcată pe masă/ trăgea cît putea catifelele chinezești dintre cizmele și bocancii/ dintre picioarele și spinările asudate. Sînul ei tînăr/ buzele ei spunîndu-le tuturor cu blîndețe/ gata, destul, e de-ajuns, nu mai am! Trupul deplin învățat/ cu poftele ei feminine s-a lăsat captivat de aceste volume/ șoldul ei asemănător animalelor tinere de pe mătasea de rochii de vară/ suplinind îngerii asexuați din întreaga Renaștere/ se fofilează cîteva clipe în învălmășeala comună/ și devoră în moliciunile
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
pe plămîni pe rinichi pe aortă/ pe flora intestinală și iar lin și flori de măr/ cum scade nivelul apelor Dunării cantitatea de litere-n sînge crește crește" (Omul de litere). Nimic nu mai e în măsură a cîștiga încrederea deplină a poetului, nici măcar propriul său scris... Un poem sintetic al mentalității de mare frustrat pe care o întrupează Ion Zubașcu este cel final al volumului, purtînd titlul, desigur revendicativ: La intrarea în noua declinare a următorilor 2000 de ani de
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
în spulber sînt gemeni cenușii" (cu ochii la cerul de ieri). Chiar simțămîntul limpede montat al "înstrăinării" de lume e încă o dovadă a prezenței lumii în conștiință, e drept că pe muchia pătrunderii în universul subiectiv, în "peștera" intimității depline. "Înstrăinarea" e încă o formă a obiectivității ce năzuiește a se preface în subiectivitate autarhică: "stelele-n larg cu numele lumină/ nu mai au har și muzica nu are/ nici luna destrămîndu-se pe mare/ străine-mi sînt și eu le
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
probabil lipsa de zel cu care membrii grupului s-au angajat în actul creației. Ca și în vechile CAP-uri, fiecare a lăsat salvarea situației în seama celorlalți. A scrie tot ce-ți trece prin minte Autorii practică improvizația în deplină libertate. Nu-i inhibă nici un fel de cenzură, dar nici nu-i mobilizează intelectual eventuala exigență a eventualului cititor. Ei scriu, pur și simplu, tot ce le trece prin minte. Această libertate este, din nefericire, neproductivă din punct de vedere
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
fie că ia forme sofisticate, gen concursurile bingo televizate, esența rămâne aceeași. M-am mirat, de asemenea, de fiecare dată când vreun politician sau șef al S.R.I.-ului evalua cu un aer expert cifra de afaceri a economiei subterane. în deplină naivitate, m-am întrebat și eu, ca multă lume: dacă guvernanții sunt capabili să diagnosticheze atât de precis ce se întâmplă în afara legii, de ce nu sunt în stare să stăvilească fenomenul? Răspunsurile întârzie. Iar când sosesc, ele provin tocmai din
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
e în măsură acum să se pronunțe asupra neajunsurilor semenilor săi. A renunțat la avantajul tipic pentru anii '90 în care toată lumea este împroprietărită cu pietre, toată lumea împotriva tuturor; singura sa proprietate - cea mai curată - a rămas vina. Semnul înstăpânirii depline asupra ei îl reprezintă tocmai imboldul de a merge mai departe și de a-și atribui întreagă o verticalitate până nu demult discutabilă. 7. Dar asimilarea vinei este nu doar de natura revelației, așadar instantanee, punctuală, ci ceva care nu
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
de esența ei romantică. Dar melomanii nu sunt interesați de disputele teoretice ci își urmează instinctul, nevoia de sensibilitate; Chopin rămâne pe primul loc în preferințele celor mai diverși ascultători, lăsându-se receptat la diferite nivele și oferind fiecăruia satisfacție deplină. La primul nivel se dezvăluie direct sentimentalul și spectaculosul, connaisseurul gustă elaborarea infinit subtilă a acestei muzici suprarafinate, iar interpretului îi este deschisă calea către miracolul clipei (dacă este în stare să îl atingă). André Gide spunea că nici o altă
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
întreaga poveste, iradiind prin toți porii o senzualitate provocatoare și totuși candidă, ridicînd temperatura montării glaciale și făcînd-o de neuitat. Această interesantă colaborare "serializată" de la Teatrul Tineretului ar merita să fie cunoscută prin turnee de amploare. Ceea ce ar asigura și deplina împlinire a experimentării unei formule de lucru ce s-a constituit într-un stil inconfundabil. Care nu trebuie lăsat să devină banală manieră.
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
fel de Europa ne situăm? În cea a prezentului și viitorului democratic, prosper, cutezător și anevoios la urcuș, ori în cea comunistă, neocomunista, rigidă, ineficientă, copie a uriașului cu picioare de lut, Golem? Alegerea se cere a fi făcută în deplină cunoștință de cauză, cu ochii ațintiți asupra copiilor care ne vin din urmă, cărora le datorăm, indiscutabil, mult mai mult decît s-ar părea la prima vedere. Copiii sînt vestitorii timpurilor noi. Cu cîrpeli și vechituri e greu, chiar imposibil
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
Prizonier, captiv într-o plasa perfida, tacticos manipulat, se refugia într-o voioșie factice, mecanică, de împrumut, mim îndurerat al încă unei crunte ratări de destin în spațiul culturii române, ultragiate de samavolniciile comunismului. Blaga își rotunjise sistemul, Petrovici atinsese deplină autoritate, el, Călinescu atinsese doar pragul marilor înfăptuiri ce-i stăteau în puteri. În consecință, judecată trebuie ferita de simplificări maniheiste. Categoriile tranșante - alb sau negru - nu-l epuizează tipologic. Blamatul semnatar al "cronicilor optimistului" comitea, cu bună știință, "sacrilegii
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
înalte. Citînd zi de zi și seara de seară, iar uneori și noaptea, în chiliile lor văruite, unde Ucigă-l toaca încearcă să pătrundă măcar în subconștientul, și-așa încărcat, al logodnicelor Bunului Isus. Nu pot să afirm cu o deplină sinceritate că aș fi un credincios de rutină. Cinstit să fiu, mă copleșește totdeauna exprimarea celor retrași sau retrase din lume; mă fac să mă minunez de sintaxa, de topica, de vocabularul și de toate elementele culte ce alcătuiesc firea
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
anului 1797. Și nu cu ifosele bucureștene ale bojuristului nostru de mai tîrziu. Nici cu amnezia conașului, căruia numele greblei nu i se revelează decît prin mișcarea nărăvașa a cozii proiectată în nas. Ci cu prestanta, cu morgă celei mai depline autenticități. Produsul este eminamente străin, importat, inimitabil, învelit în ambalajul sau original, marque deposée. Regalist înfocat odinioară, pe vremea Directoratului, june bogat, urînd vulgul porofan și tinîndu-l departe de el, scîrbit, cu palmele răschirate, leu al modei, întărîtînd opinia publică
Primul text publicat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17974_a_19299]
-
de Mariana Filimon am putut cîți în ultima vreme, de, atît de îmbelșugata, totuși, poezie românească. Transparente și, cu toate acestea, pline de încordarea imateriala a lacrimii, de fantomala energie a tăcerii: "Orice aș spune/ ating o rană// în puterea deplină a nopții/ sufletul e înfricosetor// ascult/ înapoi la muzică/ înapoi la rigoare// fiecare notă atîrnă/ între viață și moarte/ (Oare cînd începe omul/ să se resemneze cu adevarat)// cine îmi surpa malul/ îmi vine să tip/ în timp ce înlăuntru/ se surpa
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Mircea Mihăieș Felul mârșav în care parlamentarii puterii și opoziției, într-o deplină, frățeasca unitate, au mai aruncat o dată la coș legea dosarelor de securitate constituie ilustrarea perfectă a putreziciunii pe care e clădita așa-zisa democrație din România. S-au scris cantități enorme de articole și studii ale căror concluzii convergeau într-
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]