1,029 matches
-
tulburări depresive grave. Celelalte 7 cazuri se repartizează astfel: 3 cazuri proastă dispoziție, 3 cazuri criză anxio-depresivă și un caz depresivitate. În ceea ce privește sexul, notăm predominanța feminină (17 cazuri din 24). Totuși, ținând cont de faptul că există mai multe fete deprimate decât băieți deprimați, corelația cu sexul nu este semnificativă. În schimb, corelația cu gravitatea tulburării depresive este, din punct de vedere statistic, semnificativă (p = 0,02 pentru un episod depresiv major; p = 0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Celelalte 7 cazuri se repartizează astfel: 3 cazuri proastă dispoziție, 3 cazuri criză anxio-depresivă și un caz depresivitate. În ceea ce privește sexul, notăm predominanța feminină (17 cazuri din 24). Totuși, ținând cont de faptul că există mai multe fete deprimate decât băieți deprimați, corelația cu sexul nu este semnificativă. În schimb, corelația cu gravitatea tulburării depresive este, din punct de vedere statistic, semnificativă (p = 0,02 pentru un episod depresiv major; p = 0,03 pentru distimie): cu cât „depresia” este mai gravă, cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv major sau distimic au idei suicidare și 32% vor avea tentative de suicid în cursul vieții (Kovacs și colab., 1993). Reluând studiul lor longitudinal pe parcursul a 18 ani, Harrington și colab. (1994) au comparat 60 de copii și adolescenți deprimați și 67 de subiecți dintr-un grup de control din aceeași categorie de vârstă care au apelat la serviciul de pedopsihiatrie pentru o altă problemă decât depresia. În grupul celor deprimați, 32% au avut cel puțin o tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colab. (1994) au comparat 60 de copii și adolescenți deprimați și 67 de subiecți dintr-un grup de control din aceeași categorie de vârstă care au apelat la serviciul de pedopsihiatrie pentru o altă problemă decât depresia. În grupul celor deprimați, 32% au avut cel puțin o tentativă de suicid pe parcursul celor 18 ani de supraveghere (contra a 12% din grupul de control) și 20% au avut mai multe tentative dintre care două s-au soldat cu deces prin sinucidere. Prelungirea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ani de supraveghere (contra a 12% din grupul de control) și 20% au avut mai multe tentative dintre care două s-au soldat cu deces prin sinucidere. Prelungirea depresiei din adolescență la vârsta adultă este însoțită de risc suicidar: adulții deprimați prezintă un risc mai mare de a avea o tentativă de suicid dacă au suferit de depresie în copilărie sau adolescență. Această constatare nu face decât să întărească importanța identificării precoce și tratării depresiei la copil și adolescent. Unele studii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid dacă au suferit de depresie în copilărie sau adolescență. Această constatare nu face decât să întărească importanța identificării precoce și tratării depresiei la copil și adolescent. Unele studii s-au preocupat de identificarea indicatorilor de risc speciali la adolescenții deprimați care ar trebui să ne facă să ne așteptăm la o tentativă de suicid. Kienhorst și colab. (1991) au comparat astfel 48 de adolescenți predispuși la sinucidere cu 66 de adolescenți deprimați fără antecedente suicidare. Pornind de la un interviu semi-structurat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de reușită a sinuciderii în funcție de gravitate sa. O notă mai mare de 4 permite identificarea probabilității apariției unei tentative de suicid cu o sensibilitate de 90% și o specificitate de 83%. La un an după prima evaluare, 5,4% dintre deprimații care n-au avut până atunci nici o tentativă de suicid au înregistrat o primă tentativă și 12,5% dintre cei cu tentativă de suicid au avut o recidivă. Toți aveau un scor mai mare de 4. Sigur, nu trebuie să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
reușit să se sinucidă: mai multe antecedente în cadrul familiei în ceea ce privește tulburările de dispoziție și consumul de substanțe, în special alcoolism al tatălui (Renaud și colab., 1999). Klimes Dougan și colab. (1999) au fost preocupați în special de copiii cu mame deprimate: autorii au observat timp de mai mult de zece ani 98 de familii (fiecare cu câte doi copii), și au studiat frecvența ideilor, a proiectelor și tentativelor de suicid, în funcție de starea timică maternă. S-a constatat că în cazul copiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
observat timp de mai mult de zece ani 98 de familii (fiecare cu câte doi copii), și au studiat frecvența ideilor, a proiectelor și tentativelor de suicid, în funcție de starea timică maternă. S-a constatat că în cazul copiilor cu mama deprimată, aceștia sunt supuși unui risc mai mare de a prezenta idei suicidare, mai ales în categoria copiilor care ocupă poziția de frate mai mare. Studiul lor nu scoate în evidență nici o diferență semnificativă în ceea ce privește tentativele de suicid, dar trebuie ținut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la consultație. Un număr oarecare de treceri la act au fost, fără îndoială, evitate în acest mod. Autorii au sintetizat motivațiile folosite în general pentru a explica gradul mai mare de risc suicidar pe care îl prezintă copiii cu părinte deprimat: - lipsa unei susțineri în cadrul familiei, lipsa unei disponibilități afective a părintelui deprimat atunci când tânărul este confruntat cu un eveniment de viață negativ; - climat familial marcat mai puternic de conflicte și mai angoasant; - cazuri de expunere la tentative de suicid în cadrul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
îndoială, evitate în acest mod. Autorii au sintetizat motivațiile folosite în general pentru a explica gradul mai mare de risc suicidar pe care îl prezintă copiii cu părinte deprimat: - lipsa unei susțineri în cadrul familiei, lipsa unei disponibilități afective a părintelui deprimat atunci când tânărul este confruntat cu un eveniment de viață negativ; - climat familial marcat mai puternic de conflicte și mai angoasant; - cazuri de expunere la tentative de suicid în cadrul familiei; - vulnerabilitate biologică familială în ceea ce privește depresia, dar și privind sinuciderea. Antecedentele suicidare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei persoane apropiate, schimbarea școlii, rupturi sentimentale sau în cadrul grupului de prieteni, modificări ale vieții de familie (șomaj, pensionare, boală a unuia din părinți) etc. Pentru De Wilde și colab. (1992), adolescenții cu tentativă de suicid se deosebesc de adolescenții deprimați și de adolescenții obișnuiți prin aceea că primii au suferit o mai mare cantitate de evenimente de viață negative, în special conflicte familiale continue apărute încă din copilărie, abuzuri sexuale, situații de instabilitate socială (profesională și familială) sau repetenții școlare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
grijii de a respecta procesul maturativ și travaliul psihic propriu acestei vârste, abordare care s-ar integra într-o concepție developmentală simplistă. Într-adevăr, proasta dispoziție, tristețea au și un potențial pozitiv și favorabil, deoarece aceste afecte permit eului adolescentului deprimat în mod tranzitoriu să se angajeze într-un travaliu de dezinvestire-renunțare și să depășească teama unei prăbușiri depresive. Dacă ulterior vor apare unele perioade de depresie, de dificultăți interne, subiectul va ști, datorită vechilor sale experiențe, că are capacitatea de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu aspect depresiv și, în cel mai rău caz, l-ar putea determina să elaboreze comportamente de apărare de tip maniacal („maniacal” fiind aici înțeles în dimensiunea sa psihodinamică). Riscul „tratamentului” depresiei în adolescență este de a transforma un adolescent deprimat (în sensul unei depresii clinice) și a face din el un adolescent „maniac” (în sensul unor manifestări de apărare de tip maniacal), blocat într-o depresivitate ce nu poate fi elaborată (tulburare de personalitate narcisiacă de limită de exemplu). Trebuie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
abordare îi putem enumera pe Blos și Masterson în Statele Unite, Jeammet, Gutton în Franța. Odată ce am definit acest cadru, trebuie să răspundem la două întrebări: PIP prezintă unele particularități în adolescență în raport cu alte perioade de vârstă; PIP aplicate unui adolescent deprimat prezintă unele particularități față de alte patologii? Prima întrebare constituie obiectul a numeroase dezbateri și avem un bun exemplu în revista Adolescence, numărul consacrat psihoterapiilor din anul 2000. Dacă pentru majoritatea analiștilor, ascultarea analitică nu se segmentează și are propria sa
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pot fi tentați să se întoarcă spre copilărie, primul pentru a se distanța de scenele pubertare care îl îmbolnăvesc, cel de-al doilea cu iluzia că poate descoperi acolo cheia oedipiană sau pre-oedipiană familiară. Psihoterapiile de inspirație psihanalitică aplicate adolescentului deprimat prezintă oare unele particularități? Cu cât depresia apare din punct de vedere semiologic mai evidentă, cu atât mai mult trebuie să ținem cont de aceste particularități. Într-adevăr, există două pericole diferite care pot amenința continuitatea psihoterapiei: un transfer pozitiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un transfer ostil și negativ intens și nemobilizabil. Reorganizările investițiilor provocate de dinamica transferențială pot într-adevăr antrena o excitație psihică, amenințând rapid adolescentul cu un exces traumatic; această ardere transferențială este cu atât mai de temut cu cât adolescentul, deprimat, avea sentimentul că nu este înțeles de cei apropiați lui până în acel moment; deodată el are sentimentul că, în sfârșit, cineva îl înțelege, dar foarte repede acest sentiment se poate transforma în teamă majoră de dependență sau de alienare, impunându
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în slujba convingerii lor defensive că nimeni nu poate nici să-i înțeleagă nici să-i ajute... Dacă aceste două pericole sunt comune tuturor psihoterapiilor cu adolescenți, ele sunt în mod sigur și mai importante atunci când este vorba despre adolescenți deprimați (în sensul unei semiologii depresive). Altfel spus, trebuie să ne preocupe terapiile bi sau plurifocale așa cum le recomandă Jeammet (1992). ABORDĂRI PSIHOTERAPEUTICE: TERAPIE DE GRUP, PSIHODRAMĂ, RELAXARE Aceste abordări nu prezintă particularități în raport cu problema depresiei. Grupul este fie deschis fie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ABORDĂRI PSIHOTERAPEUTICE: TERAPIE DE GRUP, PSIHODRAMĂ, RELAXARE Aceste abordări nu prezintă particularități în raport cu problema depresiei. Grupul este fie deschis fie de preferință închis (aceeași adolescenți se întâlnesc în mod regulat într-un cadru definit). Grupul este uneori rezervat doar adolescenților deprimați, dar cel mai adesea primește adolescenți ce prezintă patologii mai diversificate (Chapelier, 1999). Psihodrama este fie individuală (un singur pacient pune în scenă un scenariu pe care l-a propus cu ajutorul unor co-terapeuți care joacă unele roluri, în regia unui
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
constatare ține mai mult de confortul experimental decât de o oarecare superioritate terapeutică a abordării de grup. Aceasta fiind situația, au fost anunțate protocoale care studiază adaptarea în vederea aplicării lor la adolescent a unor terapii cognitive individuale utilizate la adultul deprimat, cât și unele psihoterapii interpersonale. Să ne reamintim că această abordare înseamnă plasarea simptoamelor depresive ale pacientului în contextul lor interpersonal actual. Terapeutul este activ, se implică, și trebuie să transmită speranță și susținere. Nu putem decât să regretăm faptul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simptoame depresive subclinice. Studiile realizate de către acești autori demonstrează, într-adevăr, o diminuare a numărului de episoade depresive ulterioare, acestea manifestându-se la un interval de până la 24 de luni după acest tratament. O mai bună identificare a acestor adolescenți deprimați implică, de asemenea, și o informare a publicului, în special a acelui public care intră în mod obișnuit în contact cu adolescenții. Rolul educatorilor, al profesorilor poate fi esențial. Un adolescent vine la consultație cu atât mai rar cu cât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
asemenea, și o informare a publicului, în special a acelui public care intră în mod obișnuit în contact cu adolescenții. Rolul educatorilor, al profesorilor poate fi esențial. Un adolescent vine la consultație cu atât mai rar cu cât este mai deprimat. Poate fi deci necesar să venim în întâmpinarea lui: acest lucru s-a realizat prin organizarea unor servicii permanente de consiliere asigurate de profesioniști (asistenți medicali, psihologi) în cadrul școlilor. Adolescenții se pot prezenta la aceste cabinete în mod spontan, sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frumoase și verzi au început să își schimbe culoarea... în portocaliu și brun... și apoi treptat, una câte una, au fost smulse de vânt.. și micul copac s-a simțit foarte trist și singur.. și a continuat să se simtă deprimat și singur în timpul întregii ierni... dar atunci au venit ploile de primăvară și primele raze ale soarelui, energia s-a ridicat din rădăcinile sale, spre ramuri, astfel că florile au înflorit în culori frumoase și încă odată micii boboci s-
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
fi probabil inadecvat dacă un asemenea pacient ar începe să sape în grădină! De asemenea este important să spunem pacientului despre controlul durerii. Următoarea abordare poate fi utilizată. Intervenția 44Utilizarea experienței de control a durerii Știai că atunci când ești îngrijorat, deprimat, ai dureri sau anticipezi durerea îți încorzi mușchii frunții, ai gâtului și brațelor...iar atunci când ești liniștit relaxezi acești mușchi și în consecință te simți mai confortabil?...Este dificil să relaxezi acești mușchi intenționat... trebuie să o faci indirect amintindu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mod semnificativ în cele învățate atât la nivel conștient cât și inconștient. Ședința a continuat cu o scurtă poveste, care a fost introdusă natural și fără explicații. Există o poveste despre un călugăr din vremuri străvechi care se simțea foarte deprimat și trist. Era iarnă și se uita afară în grădină simțindu-se foarte deprimat și decăzut. A devenit conștient de pomii golași, fără frunzișul lor frumos. I se părea că și ei se simt triști și deprimați când și-a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]