3,128 matches
-
din acest loc. Prin urmare, oricine, dușman ori prieten, care cunoaște în trecutul meu o pată, este un nemernic dacă tace. Aceasta este, cred prima și cea din urmă socoteală serioasă cu d[omnul] Soricu*, pe care cititorii noștri sunt deprinși să-l cunoască numai târât de guler prin coloanele ziarului nostru. R. Cioflec redactor la „Românul” Această intervenție polemică a fost generată de invectivele poetului și publicistului I.U. Soricu (1882-1957). 2. Alexandru C. Cuza (1857-1947), profesor universitar, poet, jurnalist
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
nu neaparat cea din centrul metropolei, comunitatea universitară, cea artistică, parohială, familia, familiile, peisajul lor natal, bisericile, vilele, liceele celebre, cartierele, orientarea după medievalele sau renascentistele "palazzi." Să trăiești simultan în trecutul glorios - în prezentul colorat, senzorial. Mircea Popescu a deprins, cred, cu darul lui natural acest act cultural și existențial deopotrivă. Respectul sincer al unei culturi mai temeinice, cea italiană, civilizația sentimentelor creștine, altruismul ca normă de conviețuire, o anumită perseverență studioasă, ținuta demnă și inteligența, poate un farmec al
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
net. "Nu știu de ce toată lumea mi-a zis să nu cedez, să rezist, dar nu știu exact la ce se refereau", a declarat Ponta, adăugând că românii trebuie să fie mândri de țara lor și să renunțe la atitudinea umilă deprinsă în ultimii, pentru că România este un stat la fel ca toate celelate state europene. Sunt convins că putem să avem o țară mai puternică, o țară de care să fim mai mândri. Cred că am stat destul cu capul plecat
Ponta: Ne-am învățat în ultimii ani să stăm în genunchi, dar trebuie să ne ridicăm capul () [Corola-journal/Journalistic/40806_a_42131]
-
XIX), insertul documentului de arhivă, reprodus în carte cu parcimonie, mai ales pentru parfumul lingvistic de epocă. Consultarea arhivelor (o trudă imensă!) este evidentă, dar, așa cum se cuvine este topită în ficțiune, autorul, conștient de riscul colajului de documente, a deprins să vadă „ca prin sita unui timp expus pe un ecran, ca un film” și să depene firul epic. Construcție solidă (10 capitole temeinic articulate), romanul, preponderent istoric, beneficiază de o liberă și permanentă circulație a autorului pe firele temporale
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
o adresă din strada Povernei, au pus în operă a doua "Revoluție de iarnă" din Piața Universității. Cum de au scăpat scenariștii și regizorii controlul evenimentelor? Au ales un prim-ministru de mucava. Un Pinocchio cu apucături de domnișoară sadomasochistă, deprins la SIE cu tertipurile ieftine ale celor ratați în ale spionajului, care l-au umflat cu alune și îmbălsămat în whisky. Pe seama speranțelor învestite în această sugativă politică, avidă de putere, onoruri și avere, Chevron i-a impus să contracteze
Ciutacu face teoria conspirației în cazul deputatului Ion Stan () [Corola-journal/Journalistic/41027_a_42352]
-
dincolo se petrece cu gândul la mai binele pe care îl vor aduce acasă, pentru cei în căutarea unui loc pe măsura proiectelor personale, e urgentă construirea uitării și a unei noi identități. Existența e una suspendată între. Viața cotidiană deprinde gesturi noi, o altă libertate și o altă anvergură, dar interiorul continuă să lucreze fără pământare, cu fire greu de rupt și legături greu de ignorat („Matei începu să frece nes-ul în pahare. [...] De fiecare dată când îndeplinea acest
Un purgatoriu degradat by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4203_a_5528]
-
ca să poată cânta „ca Arpi“), a descifrat structurile muzicii populare specifice diferitelor etnii din Banat (a colaborat cu numeroși soliști vocali și instrumentiști de primă mână). Fire generoasă, Arpi, amintindu-și cum l-au ajutat alții pe când se străduia să deprindă arta chitarei, nu a ezitat să dea sfaturi celor mai tineri care doreau să mânuiască chitara electrică, explicându-le tainele acestui instrument (de la importanța materialului din care este făcut corpul chitarei la poziționarea coardelor) și secrete ale marilor chitariști străini
Agenda2005-31-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284025_a_285354]
-
vreau frumoși.... fiindcă știu că pot fi atât de frumoși. Regina avu un surâs prin care mijea o nuanță de melancolie. - Da, pot fi foarte frumoși, repetă ea. Dar le este uneori atât de greu s-o creadă, să se deprindă cu frumusețea ori să rămână frumoși. ("Regina României în intimitate", Revue des Deux Mondes, Martie 1935.) Despre cine vorbea, cu atâta suverană eleganță, acea Doamnă a țării ? Despre cei pe care-i întâlnea prin sălile Palatului și prin Curtea sa
Europa by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10042_a_11367]
-
îmbrăcați în straie Ťmonstruoaseť, ca prințul din poveste. Și fiindcă, din păcate, încă n-a avut cine să dezlege blestemul, iubindu-ne. Sau, fiindcă istoria, împrejurările, geografia (pe cine să mai dăm vina?) ne-au împiedicat ,să credem, să ne deprindem" cu ideea că suntem ,frumoși". Și, mai ales, ,să rămânem" frumoși! Cine va fi Frumoasa care, prin sărutul ei, ne va elibera de aceste straie? Ar putea fi chipeșa zeiță iubită de Zeus: . Dar, ne va săruta ea, oare? Și
Europa by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10042_a_11367]
-
cântecul orb în cântecul sărăciei cu duhul ca vinul și pâinea * o mie de ani de trufie a minții după o tinerețe fră de bătrânețe și o viață fără de moarte în trupul acesta de uitare și dragoste în care mă deprind să fiu trecător * desigur, iluzie bucurie-a nebunului la schimbarea domniilor desigur, doar amânare dar ce ușor era mortul, dragoste, în coconul tău de mătase * demiurgie a plânsului/ plânge un ochi începutul și altul sfârșitul - patima/ și cântecul patimei timpul
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
un suflet bîntuit de fantasme. Este aici un cifru pe care îl vom identifica în obscuritatea tensionată pînă la paroxism a poeziei dezrădăcinatului Paul Celan. Deznădejde amestecată cu revoltă, un fior sumbru convulsionînd gesticulația aparent enigmatică. Deocamdată, fragilul cernăuțean se deprinde cu ritmurile vioaie ale Ťmicului Parisť. Verdeața parcurilor încîntă ochiul, frumusețea fetelor îl înviorează chiar și pe trecătorul apăsat de melancolie. Totul îmbie la neastîmpăr și delectabilă aventură. Și iată-l pe introspectul Paul lecuindu-se, parcă, de amărăciune și
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
era a unui "parizian rafinat" (scria Al. Rosetti). Tot astfel l-au văzut Leca Morariu, care a remarcat la el "subțirimea occidentalului", Iorgu Iordan, pentru care Densusianu a fost "reprezentantul cel mai autentic al spiritului latin în cultura noastră", care deprinsese din cultura franceză, din spiritul francez raționalismul, măsura, armonia, eleganța stilului, gustul calității, care s-au vădit la el atât în ceea ce a creat, cât și în manifestările sale. Un stil care mergea până la vestimentația sa, Emil Isac consemnând că
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
cerșindu-mi un blid de lumină mâine îi strig dar vorbele nu se aud muțenia neagră le înghite - mi-e frică Identitate La marginea marginei respiri aerul îngenuncheat prea multe nuanțe se aprind în lucruri obișnuite le netezești cu nepăsarea deprinsă de atunci de când pasărea albă ți-a sărutat părul în zori risipind ce mai lăsase somnul trucat din visele tale copilărești și a dispărut apoi în văzduh cu propria-ți umbră Matrice Drumul pe care pășeam se arcuia precum o
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
glas acestor cugetări; chiar dacă le credea demne de a fi auzite și de cei din jur, erau subiective. Mai târziu, încercă să se adapteze pe sine la situații, căci atitudinea asta îi fusese confirmată de cele învățate, auzite ori citite. Deprinsese respectul față de om întâi de la mamă-sa, Aura. Doamne, ce femeie fusese! Nu o auzise nicicând judecând asper vorbele, faptele altora! Fără emfază, ierta, încercând o corecție fie prin puterea exemplului, fie printr-o șaradă din care, cine avea minte
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
din link în link. În fiecare zi îmi propun să nu mai fac asta și în fiecare zi eșuez. Norocul meu că nu dă și dependență fizică, să mă trezesc că îmi umblă coropișnițe pe sub piele sau că mi se deprinde un picior de corp și joacă singur “Șotronul”. Ah, și sunt dependentă și de mail. Chiar, putem să facem o pauză minusculă, ca să mi-l consult cu mâinile tremurânde? Ce ți-ar plăcea să schimbi în lume cu blogul tău
Un interviu din Unica de martie și cum arată revista în haină nouă by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19097_a_20422]
-
pentru copii, exemplul oamenilor mari cântărește cel mai mult în balanță, în anii de formare. Comunitatea de români de aici, în jur de opt mii de suflete, seamănă cu o familie mai mare, astfel ca si odraslele au șansa să deprindă de la adulții căutători de Dumnezeu și deschiși la provocările Sale, valori precum disciplină, ascultarea, onestitatea. În Denver există deja un obicei că pastorul, preotul, profesorul, doctorul, omul cu influență să se strângă laolaltă în mod regulat, din dorința de a
PASTORUL DORU ILIOI PRACTICĂ O PROFESIUNE DE CREDINŢĂ ÎN DENVER, COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361242_a_362571]
-
2011 Toate Articolele Autorului Pentru Ionatan Piroșca versurile pe care le plăsmuiește sunt o exprimare a întregii sale vieți. Nu l-a “ajutat” nimeni, niciodată să făurească stihuri, ci s-a trezit pur și simplu făcând acest lucru de îndată ce a deprins literele. Avea doar opt ani când a așternut primele rime pe hârtie, fără să știe că se apucase de ceva special, de o activitate complexă. Poeziile lui se remarcă printr-un stil literar inconfundabil, în care calitatea se împletește cu
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]
-
județene. Printre cărți, mă simțeam, în sfârșit, mai acasă și, printre bibliotecari, mai printre de-ai mei. Dar nu mă simt bibliotecar adevărat, pentru că n-am făcut o facultate biblioteconomică, ci numai niște cursuri de câteva săptămâni, în total. Am deprins meseria mai mult din mers. Când am împlinit o jumătate de secol de existență, m-am mutat, subit, în Baia Mare. Lucrez, aici, tot la biblioteca județeană. - Ești autoarea mai multor articole și studii literare de substanță, publicate în diferite reviste
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
a moștenit două calități. Meseria și drumeția. Este tinichigiu și aurar. Din mâna lui ies comori de artă între care și ibricul tronconic în care ne-a făcut cafeaua. Excelentă, jos pălăria. Drumeția adică spiritul peregrin este genetic. De îndată ce a deprins degetele cu munca de artă și capul cu înțelegere a plecat în lumea largă. Prin rezultatul muncii sale câștiga oriunde poposea mai mult decât cămătarul locului. Nu făcea nicăieri pureci. A vizitat Europa și jumătate din Asia. La început cu
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
Până la ultima picătură’ ”- (Autodialog XII) Dăinuie, neclintiți, de la un capăl la altul al straniei anecdotici, cei doi poli care străjuiesc, clipă de clipă, balansul sufletului, între o timidă nădejde și o nevindecată și, s-ar zice, nevindecabilă deznădejde (calmă, însă, deprinsă cu sine). Pe de o parte, fericirea (iluzorie și necruțător de instabilă): „ - Ce demon destramă vraja aceasta? De ce redevenim prozaici după atâta poezie? De ce n-aș fi mereu Rusalca ta? Fără vârstă, fără început, fără sfârșit, fără teamă? De ce nu
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
îi mai zic localnicii. A îndrăgit meșteșugul de când n-avea decât 18 ani și l-a învățat bine de tot de la meșterul Mihai Stanca din Moșnița Veche, unul care „lucră ca neamțu’”, spune Costel Seculin despre dascălul de la care a deprins meseria. „La el nu stai locului nici o clipă. Cu meșterul Stanca, munca-i până-n pod, dar te și alegi cu o treabă făcută ca lumea”, mai adaugă el. „Să ai un potcovar priceput și un veterinar bun de partea ta
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
poate mai limpede: "poetul, foarte cult, instruit mai ales în filologia clasică, ignorează legile limbii literare în care scrie, pentru că n-a studiat-o niciodată, organizat, în școală, dar pe care o cunoștea perfect în aspectele ei dialectale, așa cum a deprins-o din copilărie, pe cale empirică". M-au frapat unele neologisme curajos introduse de Ion Budai-Deleanu, confirmate de relatinizarea limbii de-a lungul secolului XIX: "prioecturile nu i-s coapte" ( p. 343); Eu nu vă grăiesc din teorie,/ ci din practeca
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
cu începere din luna decembrie). I. BÎTEA Sesiune de cursuri l Oferta Centrului Cultural Francez În perioada de timp cuprinsă între 10 octombrie-10 decembrie, Centrul Cultural Francez din Timișoara organizează o nouă sesiune de cursuri destinată celor care doresc să deprindă limba franceză, dar nu numai. Se poate opta pentru franceza generală - cursuri standard, intensive sau semi-intensive, de conversație, de perfecționare a scrisului; cursuri specializate, în domeniul juridic, economic, comercial, relații europene, turism, industrie hotelieră și secretariat; pregătire pentru obținerea noilor
Agenda2005-40-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284268_a_285597]
-
joc. DUȘAN BAISKI Artă și tehnică fotografică l Curs pentru elevi și studenți Casa de Cultură a Studenților din Timișoara organizează un curs de fotografie ce se adresează atât elevilor și studenților, cât și absolvenților de studii superioare, interesați să deprindă cunoștințe de profil. Programul cuprinde patru module ce vor fi predate în paralel-tehnică fotografică clasică și digitală, ce va consta din prezentarea aparatelor de fotografiat, a accesoriilor, a studioului foto; artă fotografică - concept, compoziție, estetică, perspective, folosirea luminii; genuri fotografice
Agenda2005-40-05-general13 () [Corola-journal/Journalistic/284270_a_285599]
-
perioada 21-22 octombrie 2005. O altă acțiune a lui British Council îi vizează strict pe adulți, care vor putea urma un curs de 12 ore cu profesori britanici cu experiență în mediul internațional de afaceri, în cadrul căruia se vor putea deprinde procesul de comunicare, standardele lingvistice și uzanțele sociale specifice mesajelor scrise etc. Participanții vor avea timp de 1 an acces gratuit la resursele (cărți, resurse electronice sau multimedia) British Council dedicate dezvoltării profesionale, prin cardul KLS Professional/KLS e-learning. Înainte de
Agenda2005-41-05-general13 () [Corola-journal/Journalistic/284301_a_285630]