1,136 matches
-
complementare, FIN) (ca și Dobrovie-Sorin 1994, 2001; Stan 2007; Cotfas 2011; Zafiu 2013a: 30-31; Gheorghe 2013: 467-469; Nicolae 2013d: cap. IV). Analiza elementului să ne va permite să facem o cartografiere cât mai corectă a domeniului C, indispensabilă pentru înțelegerea derivării structurilor cu inversiune. Fidel principiilor de analiză pe care le-am adoptat până în acest punct, distribuția va avea prioritate față de orice fel de alte argumente. În primul rând, poziția lui să în raport cu negatorul nu și cu cliticele pronominale este un
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
domeniului verbal. În §III, am arătat că analiza inversiunilor în termenii deplasării lungi a centrului are impedimente atât teoretice (i.e. omiterea de centre intermediare), cât și empirice (încorporarea semiadverbelor, efectele de blocare induse de negatorul nu etc.) și am propus derivarea inversiunii prin deplasare XP a verbului (XP-movement), i.e. aceeași operațiune propusă de Mensching (2012); în §2 supra, am arătat că analiza deplasării verbului în termenii deplasării XP se poate extinde și la româna veche. Punând cap la cap aceste observații
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
doar le ilustrează pe scurt, cu scopul prezentării comparate sistematice a românei prin raportare la alte faze vechi ale limbilor romanice, discutate în §3.1 supra. În legătură cu aceasta, vom pune în valoare periferia stângă a propoziției românei vechi și pentru derivarea structurilor cu verb plasat la finalul propoziției / frazei. Caracteristica (i), ilustrată prin exemple precum cele din (116), arată că în structurile cu deplasare a verbului la C, efectul de "gât de sticlă" (engl. bottleneck effect, Poletto 2002) - i.e. un singur
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
engl. verb fronting). Confirmarea faptului că verbul se deplasează la C vine din faptul că acesta precedă subiectul și alți constituenți argumentali, ordinea SOV fiind deci alterată. Ledgeway (2012: 150-151) propune reprezentarea simplificată (fără scindarea nodului C) din (133) pentru derivarea structurilor V1 (131) și a structurilor XP + V (132). (131) Miserati enim ei Pharnaces coronam auream ti 'Pharnaces îi trimisese într-adevăr o coroană de aur' (latină; de Bello Alexandrino; Ledgeway 2012: 150) (132) IdemifacitjCaesar ti tj ' Cezar face același
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mai multe motive, dintre care cele mai importante sunt următoarele două: în primul rând, discontinuități de tipul celor înregistrate în româna veche se pot găsi și în alte varietăți romanice vechi; în al doilea rând, analiza sintactică va arăta că derivarea structurilor cu interpolare se bazează pe procesul sintactic de ACORD la distanță, disponibil și în derivarea altor fenomene și eliminat în trecerea la româna modernă. Tot legat de statutul acestui fenomen în limba veche, să cuvine să indicăm faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
tipul celor înregistrate în româna veche se pot găsi și în alte varietăți romanice vechi; în al doilea rând, analiza sintactică va arăta că derivarea structurilor cu interpolare se bazează pe procesul sintactic de ACORD la distanță, disponibil și în derivarea altor fenomene și eliminat în trecerea la româna modernă. Tot legat de statutul acestui fenomen în limba veche, să cuvine să indicăm faptul că unii autori (e.g. Alboiu, Hill și Sitaridou 2014; Hill și Alboiu 2016) consideră dislocarea nucleului verbal
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de adiacență cu verbul). În concluzie, este de amintit aici observația lui Poole (2007: 188), invocată și în§II.1.1.2, și anume că fenomenele de interpolare din faze romanice vechi nu prezintă aceleași trăsături, fapt care sugerează că derivarea lor se bazează pe procese sintactice diferite. Este însă de reținut posibilitatea ca elementele funcționale, în mod tipic adiacente la verb în varietățile moderne, să apară în nonadiacență la verb în varietățile romanice vechi, dând naștere astfel la complexe verbale
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trimisesă singur craiulu unu copil din casa sa, sănu cumvasă să ispitească să între în Muldova, CLM.1700-50: 173v-174r), ridicarea verbului lexical la [Spec, FINP] și omiterea lui să din pricina efectelor de tipul (Generalized) Doubly-Filled COMP Filter (v. discuția și derivările în §§2.2; 3.2.2.1.3; 3.2.2.1.4 supra). În alte structuri, nu există dovezi empirice cum că recomplementarea lui să ar fi avut loc, astfel că singura analiză posibilă este deplasarea joasă a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi ajuns până în 6 după-amiaza, și Rab de asemenea' b. Morag should be fired this week, and Rab should be(√fired), too. 'Morag ar trebui să fie concediat săptămâna aceasta, și Rab de asemenea' (engleză (britanică și americană); Thoms 2011) Derivarea unui exemplu simplu cu dislocare (164) (=(160)) are reprezentarea din (165); în exemplul de față, grupul care dislocă structura auxiliar-clitic este un constituent focalizat, deci ocupă specificatorul unei proiecții de FOCP din periferia vP; subliniem încă o dată faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
d. arătarea [a dooavenireei lui] (CC2.1581: 536) Arhitectura grupului nominal adoptată este cea din (167) (v. §II.2), iar fenomenul de ACORD la distanță primește formalizarea din (168) (pentru exemplul (166c)); se poate observa analogia cu structura propusă pentru derivarea dislocării în (165). (167) DP > DEMP > QP > (> NUMP >) NP (168) DP ei D QP [i+def] [1]ei CardP Q' ei P NP [u+def] [1] 4 zece cuvintele ACORD Diacronic, structurile din (166) au fost eliminate: structurile în care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
topicalizare a complementului verbului modal, cunoscut ca topicalizare a CP-ului (engl. CP-topicalization); în ambele exemple avem a face cu un infinitiv scurt verbal precedat de complementizatorul nonfinit a, ceea ce califică structura infinitivală ca având natură propozițională (CP)). După cum arată derivarea schematică a exemplului (179), complementul infinitival al verbului putea este deplasat în periferia stângă a regentului său. (179) Mai cu de-adins [CP1 [CP2pre Dumnădzău de bine făcătoriul de pre ale sale minunate fapte a-l cunoaște][IPvii putea tCP2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a reda un model străin (o gramatică cu centru final), Cantemir se folosește de o structură sintactică diferită, disponibilă în limba-țintă, și anume topicalizarea CP în scurta analiză de față. Structura sintactică folosită are o interpretare pragmatică specială (pe care derivarea prin roll-up movement din gramaticile cu centru final nu o are), care contravine modului în care este utilizată de Cantemir. Putem deci conchide că una dintre sursele "artificialității" stilului lui Cantemir este folosirea unor fenomene de topică în mod obișnuit
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche). 2 Alboiu, Hill și Sitaridou (2014) și Hill și Alboiu (2016) argumenteză explicit pentru deplasare V-la-FOCUS; vom arăta în capitolul 4 că deplasarea la Focus ridică o serie de probleme distribuționale pe care deplasarea V-la-FIN (în general acceptată pentru derivarea sistemelor V2 din limbile romanice vechi, v. Ledgeway 2007, 2008; Wolfe 2015b i.a.) nu le întâmpină. 3 În acestă direcție, este relevant comentariul lui Ledgeway (2012: 138) privitor la concurența structurilor HABERE + infinitiv / infinitiv + HABERE, care stau la baza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FOFC = Final-over-Final Constraint (v., pentru o discuție mai recentă, Biberauer și Sheehan 2013; Sheehan 2013; Biberauer, Holmberg și Roberts 2014), vezi discuția în §2.3. 23 Simbolul "t" și coindexarea din exemple marchează urma constituenților extrași (engl. t = trace). 24 Derivarea acestui exemplu este mai complexă: se extrage întâi adjectivul posesiv [al nostru] în periferia propozițională internă (periferia vP), iar apoi obiectul direct conținând copia/urma elementului dislocat [cestu om ti] se dislocă în periferia stângă propozițională (periferia CP). 25 Exemplele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
judecăților de gramaticalitate): (i) a. Qui capirà il problema? cine înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă ' Cine va înțelege problema?' b. ??Capirà il problema Gianni înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă Gianni 'Gianni va înțelege problema' 17În afară de rezultatul punctual privitor la derivarea propozițiilor VOS și la relația dintre object shift și derivarea propozițiilor VSO, articolul lui Gallego (2012) confirmă o observație adesea făcută în lucrările de sintaxă romanică, și anume că, din punct de vedere sintactic, limbile romanice se împart în două
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă ' Cine va înțelege problema?' b. ??Capirà il problema Gianni înțelege.VIITOR.3SG DEF problemă Gianni 'Gianni va înțelege problema' 17În afară de rezultatul punctual privitor la derivarea propozițiilor VOS și la relația dintre object shift și derivarea propozițiilor VSO, articolul lui Gallego (2012) confirmă o observație adesea făcută în lucrările de sintaxă romanică, și anume că, din punct de vedere sintactic, limbile romanice se împart în două subgrupuri cuprinzând, pe de o parte, galiciana, portugheza europeană, spaniola
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu o trăsătură de temporalitate interpretabilă (iT). Astfel, spre deosebire de DP-uri, CP-urile nu au nevoie de a primi caz, fapt care explică distribuția diferită a complementelor propoziționale, observată încă de la Stowell (1981). 27 La fel se întâmplă și în derivarea topicii VOS din italiană, cu toate că VP se deplasează în periferia internă (periferia vP) în această limbă (Belletti 2004) (v. §2.4 supra), spre deosebire de germană și engleză unde locusul acestei deplări este periferia CP (v. Müller 1998 și bibliografia). 28 Pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de gramaticalizare (e.g. am să plec / aveam să plec / o să plec). 47 Analiza lui Ledgeway (2015a) este ușor mai complexă decât versiunea prezentată în textul principal, însă inuiția este aceeași: în tradiția Benveniste - Kayne, Ledgeway (2015a) aduce argumente solide pentru derivarea auxiliarului avea (perfectiv) din încorporarea unei prepoziții nule în structura lui fi. Structura internă a lui avea îl conține astfel pe fi, ceea ce explică incompatibilitatea celor două auxiliare. 48 O altă soluție pe care am sugerat-o pentru a rezolva
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dirijare a Învățării În spiritul metodelor bazate pe problematizare: - tratarea, Înțelegerea și abordarea corespunzătoare a elevilor creativi; angajarea elevilor În activități curente de tip creativ, care includ solicitări similare celor din activitățile social-productive. Problema fundamentală a organizării Învățământului creativ reprezintă derivarea sarcinilor divergente din conținutul conceptual al științelor. Sarcinile de tip divergent trebuie concepute șsi administrate În cadrul procesului de Învățământ Într-un mod operativ, deoarece prin procedeele ce raționalizează căutarea soluțiilor la probleme noi, subiectul are rolul de a transforma informația
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de tineret pentru scopuri de apărare" începea mult mai devreme, de la 16 ani (Loghin, Petricean: 1974, 133; Chaplin: 1983, 273). Tinerii urmau, sub îndrumarea armatei, programe detaliate de instruire pentru lupta corp la corp, utilizarea diferitor tipuri de armament și derivarea de avantaje din poziția și resursele terenului pe care s-ar fi desfășurat respingerea agresorului extern. Manualul "de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei", editat de către Ministerul Apărării Naționale este foarte concludent în acest sens (Toma et. al: 1974). Aceste
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mod predominant din soiul inițial, menținându-și totodată expresia caracterelor esențiale care rezultă din genotipul sau combinația de genotipuri ale soiului inițial; (îi) se distinge în mod clar de soiul inițial; și (iii) cu exceptia diferențelor care rezultă din actul de derivare, este în conformitate cu soiul inițial în expresia caracterelor esențiale care rezultă din genotipul sau combinația de genotipuri ale soiului inițial. c) Soiurile esențial derivate pot fi obținute, de exemplu, prin selecția unui mutant natural sau indus ori a unei variante somaclonale
CONVENŢIE INTERNATIONALA din 2 decembrie 1961 pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130934_a_132263]
-
construcții hidrotehnice 45.24 4524.1 Lucrări de construcții hidrotehnice 45.24.1 4524.11 Lucrări de construcții de porturi 45.24.11 51330.1 4524.12 Lucrări de construcții de asigurare a surselor de apă, baraje, diguri, canale, apeducte, derivare, regularizare, combatere a eroziunii solului, corectare a torenților (inclusiv întreținerea acestora) 45.24.12 51330.2 4524.13 Lucrări de construcții de ecluze 45.24.13 51330.3 4524.14 Lucrări de construcții subacvatice 45.24.14 51330.4 4525
HOTĂRÂRE nr. 461 din 9 mai 2001 (*actualizata*) pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134683_a_136012]
-
5. Digurile de apărare împotriva inundațiilor 6. Lucrările de regularizare a albiilor 7. Cantoanele hidrotehnice și alte construcții asimilate 8. Stații și instalații ale rețelei de supraveghere a calității resurselor de apă 9. Canalele stațiilor de pompare și conductele pentru derivare de debite 10. Stații și instalații ale rețelei naționale de observații și măsurători hidrologice și hidrogeologice, precum și ale rețelei de observații și măsurători meteorologice specifice gospodăririi apelor 11. Alte construcții și lucrări hidrotehnice, bunuri proprietate publică a statului. Anexă 4
HOTĂRÂRE nr. 981 din 29 decembrie 1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Apele Române " - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122734_a_124063]
-
etc.; • substantive denumind animale, întrebuințate peiorativ pentru ființe umane: animalule, măgarule, dobitocule etc.; • substantivele omule, domnule, bunicule, moșule, unchiule etc. • substantive etnonime: albanezule, danezule, italianule, turcule etc. Face excepție substantivul român care prezintă ambele forme: române/românule; • substantive formate prin derivare, care evită prin dezinența -ule omonimia cu femininul plural: muncitorule, semănătorule, învățătorule, dresorule, artistule; când omonimia nu s-ar fi produs, substantivele pot primi și dezinența -e: rotare/rotarule, directore/directorule, profesore/profesorule etc. Alegerea între cele două dezinențe este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care le substituie, cel mai adesea anaforic. MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINALTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINAL" Sub aspect morfologic, pronumele ordinal se distinge de pronumele de cuantificare, de la care se formează, prin structură și prin modul de desfășurare a flexiunii. Morfemul discontinuu al derivării de la pronumele de cuantificare, variabil în funcție de gen, se constituie în morfem distinctiv al subclasei pronumelui ordinal: al...le(a)/a...a: al patrulea/a patra Rămâne în afara acestei structuri, pronumele ordinal corespunzând pronumelui de cuantificare numerică de singular: unu - întâiul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]