691 matches
-
Ups! exclamă Prâslea. A avut noroc bietul Prâslea, deoarece mașina ciudată cu care merse la închisoare îl prinse pe Jony și îl arestă. Agentul îi împrumută lui Prâslea o nouă pereche de pantaloni și plecară, dar de data aceasta Prâslea, derutat, se luă după altcineva și se rătăci. Sfios, ajunge pe un vas frumos și strălucitor, care se balansa ușor pe valurile apei. Prâslea văzu că nu i se pare nimic cunoscut și începu să strige: Agentule! țipă Prâslea. Ce ai
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
viețile oamenilor se pot schimba miraculos, și nu numai ale lor, ci și ale creațiilor lor. Și asta se întâmplă doar ca zeii să nu se plictisească! Și, cu ei deopotrivă, nici d-voastră, domnilor!... Și doamnelor... (Albina, tot mai derutată și nervoasă, produce un bâzâit strident și se așază pe chelia rezonerului ce-și agită mâinile iritat pe deasupra ei. Atacă precis și năvalnic chelia plată și strălucitoare. Se aude un răcnet nevralgic și sfredelitor ca de burghiu. Se stinge lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se apropiase grăbit cu gândul la o nouă comandă. Căldura devenise insuportabilă. — Acestea ar putea fi proiectul lor! strigă ridicându-se cât ai clipi, aproape răsturnând băncuța. Apoi se Îndreptă către Ponte Vecchio, după ce Îi azvârlise o monedă cârciumarului, din ce În ce mai derutat. — Nu era messer Durante, omul acela? zise unul din ceilalți mușterii, care urmărise scena. Noul prior? Doamne, apără-ne și păzește-ne. 14 În aceeași zi, pe la amiază În raportul despre membrii celui de Al Treilea Cer era indicat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi fost dispusă să Îmi ofere ea bani ca să o facă, dacă aș fi refuzat-o. — Dar tu nu ai refuzat. Nu. Nu cred că există un bărbat În toată Florența care ar fi făcut așa ceva. Dante era tot mai derutat. Baldo păru să Îi citească gândurile. — Eu nu sunt un om de litere ca dumneata, messer Alighieri. Dar am văzut multe, peste mare, poate că mai multe decât sunt scrise În cărțile dumitale. Și multe altele le-am auzit povestite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Prin jgheabul inimii Lichefiate. Privești cu ochii duși pe gânduri (scăldați de lacrimi amare) Fantasma ce-ți joacă-n minte Știind că niciodată, de rușine, Nu o vei privi deschis Spunându-i adevărul care doare. Strângi pumnii cu înfocare, privind derutat. Ești plumb în mănușa de mătase Dar te prăbușești cu multă jale în groapa din suflet Ce pare o casonă din timp în care ard comori inutile, doruri ostile. *** Esti o curioasă nălucire omenească ce vrea ca simțirea unui om
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a hazardului. Tradiții, rezultate, accidentări, arbitri, formule de echipă sau tot felul de alte impresii. Trebuie să-i spui despre ideea care ți-a venit chiar în clipa asta, numai așa o să te eliberezi, acum e momentul, ia uite ce derutat e și Poștășică, nu mai știe cum să te liniștească, pe ce să pună mîna, încotro să alerge. Mai luă o înghițitură de apă, dar puse imediat paharul pe măsuța aflată alături, de data asta simțind parcă un sloi de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
avea vreo satisfacție? Observi că toate privirile pietonilor sînt ațintite asupra ta, cum zeci de figuri tîmpe se hlizesc la tine ca la un sinucigaș sau, mai grav, ca la un nebun scăpat de la ospiciu. Pentru o clipă te simți derutat, vrei să te smulgi din mîna Părințelului, te gîndești că nimic nu justifică un asemenea risc, dar îți dai seama că e prea tîrziu, că n-ai încotro decît să mergi înainte, să-ți urmezi pas cu pas planul. Curistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe o pagină Întreagă, cu poză și prezentare entuziastă semnată de Alex Fard, rampa critică a marilor glorii locale și, implicit, naționale. Citindu-l, amatorii de literatură bună aveau să recunoască că nu au fost nicicând mai mândri și mai derutați ca la lectura acestor versuri: Se poate să crezi Că fără Ihab Hassan greva De la Metrou Nu are sens Precum Toată vorbăria asta Goală Din Parlament? Se poate zici pățit Cum ești Orice se poate măi dragă Hoțomanule Ori animalule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
atât mai repede o să ajungi în tren, ca să poți fugi din nou. Nu-i așa că e un motiv numai bun ca să fii sinceră cu noi, Linda? Fata începu să se joace iar cu șervețelul. O simțeam cum își stoarce creierii derutați și cum întoarce situația pe toate fețele. Într-un târziu oftă: — Spuneți-mi Lorna. Dacă mă întorc în Iowa, va trebui să mă obișnuiesc cu numele ăsta. Millard zâmbi. Harry Sears își aprinse o țigară și își așeză stiloul peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pentru care cortina stătea să se ridice În orice clipă), reușea să Își amintească vreo replică din a lui Wilde și să priceapă de ce era considerată amuzantă, dar Între timp dialogul mersese mai departe și el era Încă și mai derutat. Stătea Înțepenit pe scaun, cu o expresie fixă și lipsită de Înțelegere, fără să clintească un mușchi, parcă cioplit În piatră, În timp ce În jurul lui oamenii se clătinau pe locurile lor, zgâlțâind din umeri și dându-și coate cu Încântare. [La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
atingîndu-și-le aproape de creștetul nostru. Izbutisem să ne refugiem, tuspatru, două ziduri către sud-vest, în vestiarele și cabina de machiaj ale trupei studențești de teatru "Podul". Fornăind, paparuda în raglan putrezit dădea semne totuși că ne mirosise. O vârâsem pe mânecă. Derutat însă de absența clătinărilor luminoase ale cubului, deșiratul nu izbutea încă să se decidă în ce direcție să-și declanșeze atacul. Își extrase ușurel pumnalul de tablă afară. (Mai târziu, aveam să ne informăm.) Între timp, nu-și abandonă nici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai hârjâit, cu catarama, fiecare osișor. Și Maria C. Nicolici, cu ochii închiși, după ce-i desfăcu trei din cei cinci nasturi ai cămășii, se despuie și ea. Străduindu-se să-și conserve, sub pleoape, imaginea unui Mircea Eliade ce, alături, derutat și el de așteptare, își făcea din nou de lucru cu pipa. Și abia după ce roșcovana temperamentală reveni la poziția orizontală, izbuti și Profesorul de Istoria Religiilor din mințile ei să se lungească cumsecade alături de ea. Înfășurînd-o (concomitent cu acțiunea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tăcut la întreaga șuetă, intervenise tocmai cu această minusculă remarcă, pe care, ca de obicei, nimeni nu știu cum s-o ia, dar care nu împiedică pe nici unul dintre ceilalți șapte să-și întoarcă privirile nedumirite către el. - Poftim? se opri derutat povestitorul. - De victimele lui dragi, repetă amabil cel care întrerupsese și inclusiv zâmbi prietenos, arătând că nu dorise să comunice nici mai mult, nici mai puțin, decât atât. - Sigur. Pe de altă parte, nici nouă, celor cărora ni s-a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai calmase puțin. —Mă gândeam... Știu că nu e deloc o situație ideală, dar, până la urmă, poate că așa e cel mai bine. La început, Juliei i s-a părut că nu l-a înțeles bine și-a căscat ochii derutată. —Iartă-mă. Ai spus că poate așa e mai bine? Da. Gândește-te puțin... James s-a sprijinit pe coate, cu o expresie serioasă. —Tu nu vrei să faci un copil, iar acum eu am unul. Nu înțelegi? E perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
furnizează opiu maselor, spuse Ignatius. Vultur-în-Zbor le urmărea pe Irina și Elfrida. Nici una nu părea în largul ei. Cerkasov își ștergea fruntea chiar mai febril decât de obicei. Nu-l luați în seamă, spuse în grabă Cerkasov. E un om derutat. Gândul lui Vultur-în-Zbor? Doar dacă superstițiile nu se bazează cumva pe fapte. în acest caz negarea lor ar fi într-adevăr o formă de sclavie. în încăperea vecină zdrăngănitul începu iar. Irina Cerkasova se ridică în picioare. — Dacă am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cu vârful degetelor la coada stufoasă, animalul sări ca ars, mârâind scurt, apoi, cu un lătrat strașnic, se repezi spre mine cu sălbăticie. I-am simțit respirația fierbinte și colții perforându mi palma Înghețată. La vederea sângelui șiroind, am țipat derutat, zăpăcit de-a binelea. Apoi a venit și durerea. O senzație tăioasă, care-mi ghilotină inima, Împânzind-o cu-o spaimă adâncă. Și-am Început să zbier, alergând Îngrozit spre casă și Împrăștiind pete mari și roșii peste aripile frumoșilor
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Îngrozit, pronunțând dintr-o dată)! Nu vreau să am probleme de nicio natură, de niciun fel, cu absolut nimeni. Și nu e nevoie să... A dispărut veselă pe ușa de la intrare, fără să mai spună ceva, fără să salute. Eram uimit, derutat, de parcă jucasem rolul cuiva Într-o piesă necunoscută. Totul se Întâmplase atât de repede... și atât de firesc! A revenit după câteva ore, cu două geamantane uriașe, cărate de un taximetrist burtos, care s-a uitat la mine ironic, pe sub
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Stropii de ploaie se prelingeau pe chipul său stins, măiestrit. Câteva fire de iarbă i se lipiseră de obrajii alungiți. Goanță și Pistruiatul s-au apropiat și ei și au Îngenuncheat lângă noi... Îl priveam de minute În șir. Uimiți, derutați și impresionați totodată. O fi fată sau băiat?, Întrebă Goanță pătruns de curiozitate. Cu toții, ca la un semn, ne-am Întors privirile Întracolo unde, În mod firesc, trebuia să existe ceva. Dar În locul acela nu exista absolut nimic. Picioarele i
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cel mai fin și Îndrăzneț amestec de impertinență și respect, În fine, geniul ținutei, susținut printr-o replică Întotdeauna spirituală. Firește, În tot acest triumf al succesului mai era ceva, dincolo de extravaganța ambelor părți. Cuvântul extravaganță e folosit de moraliștii derutați, așa cum cuvântul nervi e folosit de medici. Începând din acel moment, Brummell s-a trezit plasat undeva foarte sus. Putea fi văzut mai ales În preajma marilor nume ale Angliei; el, fiul micului proprietar, al secretarului particular, cu un străbunic ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
care s-a văzut scos din funcție în câteva luni după ce au fost dezvăluite încercările de la Camp David. Ceea ce era mai rău, i se confesa acum lui Amir Tal, în timp ce scuipa în palmă cojile de semințe, era că se simțea derutat. —Ascultă, la o pigua, un atentat sinucigaș din partea Hamasului sau a Jihadului m-aș fi așteptat. I s-a întâmplat lui Rabin, i s-a întâmplat și lui Peres. I s-a întâmplat până și lui Bibi, pentru numele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de el ca de un posibil atacator. După tot ce i se întâmplase, era normal. Și totuși s-a dovedit a nu fi diferit de soția lui, un străin care pur și simplu a vrut s-o ajute. Se simți derutată și își aminti încă o dată zonele în care fusese atinsă. Își aminti de asemenea vocea celui de-al doilea bărbat, răsuflarea lui fierbinte: Altfel punem mâna pe tine din nou. Cine era? Alungă întrebarea și îi întinse mâna zâmbind. —Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Damocles, respectiv, spectrul posibilei distrugeri a poligonului experimental care a devenit planeta noastră. Sau, mă rog, care a fost de la bun Început. Eva a intervenit insinuant-tolerantă : - Să admitem că acesta ar fi scopul. - Există Îndoieli În privința asta? am Întrebat puțin derutat. - Să spunem că nu există certitudini. Continuă... - Premisa ar fi aceea că, livrându-le Celorlalți spre monitorizare o imagine fabricată ad-hoc a evoluției noastre, i-am putea Împinge Într-o capcană letală. Adică, fiind ei mai fraieri, s-ar lăsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se radicalizaseră sensibil: nu mai vroiam doar să-l văd și să-l răsfoiesc, intenționam să-l iau cu mine, să mi-l Însușesc, pur și simplu. Aveam să văd eu ulterior la ce-ar fi putut să-mi folosească. Derutat și neputincios, cu o brichetă neaprinsă În mână, singur În fața ușii care refuza să se deschidă, care voiam și nu voiam să se deschidă, pentru că dincolo de ea se Întindea necunoscutul, un alt Întuneric În care pândea dușmanul - Zoran sau altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cât și de jucătorul de tenis În scopul de a câștiga o competiție. În realitate, majoritatea șahiștilor, amatori sau profesioniști, nu sunt foarte interesați de aceste ghicitori rafinate, fanteziste, foarte specializate și, deși apreciază o problemă complicată, ar fi total derutați dacă li s-ar cere să compună și ei una. Procesul de creație a unei probleme șahiste de acest gen implică o inspirație de tip cvasimuzical, cvasipoetic sau, mai exact, poetico-matematic. Mi se Întâmpla În mod frecvent, În miezul plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
se apropie de odaia Valericăi Scurtu. Bătu discret, așteptând câteva clipe cu urechea lipită de ușă, apoi bătu mai insistent. Privi contrariată spre maior și chemă cu glas tare. ― Valerica! Dormi, draga mea ? Valerica! întoarse o față speriată. Sânt extrem de derutată, nu știu ce să cred... ― Încercați ușa, propuse calm maiorul. ― Sigur... e o idee. Melania Lupu apăsă pe clanță. În odaie era întuneric. Lumina din hol căzu pe divan. Se vedeau cuvertura de pluș și ruloul de la capăt. ― Extraordinar! suflă. Încă nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]