144,535 matches
-
Tohătan și Vasile Varga. Cîțiva dintre acești artiști, Horia Bernea, Florin Mitroi, Vasile Varga, au dispărut între timp, devenind, ei înșiși, istorie, iar Paul Gherasim, ideologul din umbră și pictorul extrem de precaut, a pășit decis în spațiul public și a deschis, în ultima vreme, vreo trei expoziții. Prezența constantă este aceea a lui Mihai Sârbulescu însuși, moderatorul și, în același timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă și, implicit, participă la ampla discuție despre ucenicie. Pentru o mai bună înțelegere
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
reprezentat în concret./ știam asta și mă durea să n-o pot pune în cuvinte.// L-am descoperit într-o grădină, pe tijele uscate/ ce susțineau inflorescența unei buruieni./ întins, în toată splendoarea, în rețeaua anume/ compusă de el./ se deschidea ca o floare a venerii în brațele buruienii.// agresiv arogant aristocrat fără prieteni fără dușmani/ dacă l-aș fi atins, nu m-ar fi mușcat.// o viespe uriașă lichefiată: picioroange de antracit/ pictate cu galben./ (deschis) floare a venerii în
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Oare să fie numai atât? Aproape toată viața a bricolat și a lustruit idei. în cele din urmă le-a părăsit sau, pur și simplu, le-a lepădat. A venit însă vremea să le transcrie și să le trieze. Să deschidă ușa de la camera cu provizii pe care le-a tot îngrămădit și care, oricum, amenință să se reverse ca o lavă încinsă de amintiri și de fapte, de grațioase eșecuri și teribile confirmări. Am aflat-o direct de la sursă după
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
lume pentru studiile clasice) și apar primele colaborări din partea unor savanți străini de talia unui Marouzeau sau Carcopino. Cu alte cuvinte, în scurtă vreme s-a făcut în domeniul filologiei clasice saltul în Europa. Mai menționez că Revista Clasică era deschisă tineretului și că atunci au început să se afirme viitoare personalități precum Dionisie Pippidi și Valentin Georgescu. A intervenit cezura produsă de instaurarea comunismului și abia în timpul destinderii hrușcioviene tradiția a putut fi restabilită prin apariția revistei Studii Clasice care
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
pot vedea geneza anumitor idei, modul în care ele sunt convertite în ficțiune. Este un exercițiu de sinceritate (pe care autorul, o mărturisește de câteva ori pe parcursul cărții, nu are curajul să îl ducă până la capăt), o zi a porților deschise pe șantierul de creație al unuia dintre importanții prozatori români de azi. În ce-i privește pe obișnuiții degustători de jurnale și memorii, aceștia au toate șansele să rămână crunt dezamăgiți după lectura acestui jurnal atipic.
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
dar fără obsesia prezenței cu orice preț în spațiul public, el a participat constant, încă din timpul studenției, la diverse expoziții de grup, în special la cele din zona de acțiune a Fundației Anastasia, iar prima sa expoziție personală a deschis-o la Galeriile Catacomba, acolo unde a fost de la început încurajat și, într-o oarecare măsură, chiar format prin contactul direct cu ideologia și cu estetica grupului. Au urmat, apoi, încă două personale, una la Galeriile Academiei de Arte din
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
auzise făgăduința și vedea nădejdea întărită prin cele ce i se întâmplau. Căci, odată ce auzise că cei prigoniți pentru Domnul vor ajunge în Împărăția cerurilor, vedea ceea ce aștepta, întrucât era prigonit. Pentru că alergând prin mărturisire, i se arată ce nădăjduia, deschizându-i-se cerul și slava dumnezeiască privindu-l din înălțimea mai presus de lume, adică Însuși Cel mărturisit de către cel ce răbda în luptă. Căci arătarea Conducătorului luptei arată prin ghicitură ajutorul dat de El celui ce se luptă, ca
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
după moarte pentru adulter, fărădelege și îndrăzneală? Observă după cele spuse cât de mare e puterea celui legat și cât de mare e neputința tiranului! Fiindcă unul n-a putut să pună frâu unei singure limbi, ci suprimând-o a deschis în locul ei și împreună cu ea mii de guri; iar celălalt s-a înfricoșat și atunci îndată după înjunghiere - căci frica îi zdruncina atât de mult conștiința, încât a crezut că a înviat din morți și făcea minuni -, și acum și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu mult mai mult trupurile sfinților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 388) „Deschide ochii credinței și vezi puterea lui Dumnezeu care stă alături de ei, vezi harul Domnului care-i îmbracă, vezi slava luminii cerești care-i acoperă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia I la Sfinții Macabei și la maica lor, I, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
izvoarele naturale dau din belșug apă tuturor celor care vor să scoată, și cât este de mare găleata celui ce vrea so umple, atâta și scoate, la fel se întâmplă și cu aceste izvoare duhovnicești. Căci și aceste izvoare sunt deschise tuturor și nu fac nici o deosebire între persoane, ci fie de este bogat, fie sărac, fie rob, fie liber, fie bărbat, fie femeie, atât primește din aceste ape dumnezeiești, câtă ardoare se preocupă să aducă. Ceea ce este acolo găleata pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acolo. Dus acolo, a obținut să i se permită să atingă cu batista sa sicriul sfinților care avuseseră o moarte scumpă înaintea Ta (Ps. 115, 6). După ce a făcut acest lucru și a dus-o la ochi, i s-au deschis ochii imediat”. (Fericitul Augustin, Confessiones - Mărturisiri, Cartea a IX-a, VII, (16), în PSB, vol. 64, p. 194) „Și după cum o rădăcină minunată nu se vede, căci e ascunsă în sânurile pământului, dar arată prin roade puterea soiului ei, tot
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
foc, nici de secure; focul și securea le are în sine și Duhul Sfânt este acesta. Slujiți-vă de această secure pentru a tăia, pentru a înlătura tot ceea ce este străin și în plus în inima voastră și pentru a deschide urechile voastre care sunt astupate”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXXIV, 3, p. 381) „Dar ce să fac, zici tu, dacă astăzi nu mai este vreme de mucenicie? Ce spui? Nu este acum vreme
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trebuit a lua o măsură cui să se dee întâimea întrărei. Dar Bakauenii nu debatează mult nici se ruga ca Grecii la temniță, ii au încheet între dânșii o convenție de etichetă. Așadar neguțitorii avură astă dată întâimea, ii au deschis teatrul și se folosiră și de nemerirea reprezentației cii întâi, ce se făcu în 20 Ianuarie, eară în 27 pentru boeriť. " O savuroasă mostră de cronică dramatică, de expresivitate involuntară și totodată o legitimare serioasă pentru scena și pentru publicul
Ochiul Magic by Damian Necula () [Corola-journal/Journalistic/10422_a_11747]
-
O lași în parcare și în felul ăsta sunt și eu la doi pași de casă. Organiza totul, ca de obicei, însă nu-mi închipuiam până unde avea să ajungă în seara aceea cu aptitudinea lui de lider. Când am deschis mașina - un Ford Fiesta roșu cu două uși, caroserie fățoasă și motorul făcut praf, căci îl moștenisem de la mama, o șoferiță atât de proastă că vreo două companii de asigurări nu mai voiseră să aibă de-a face cu ea
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
la director fiecare își cunoaște rolul și locul. Am să vă spun ceva: în aproape fiecare școală s-a creat un grup de profesori privilegiați - noi le spunem "mafioții" -, cei care predau materiile pentru bac. În timpul examenelor, după ce s-au deschis subiectele, aceștia se închid în câte o sală lăturalnică, unde rezolvă de zor subiectele. Desigur, pe bani grei. Apoi, după vreo jumătate de oră, acestea sunt introduse în săli, elevilor aleși pe sprânceană, fii și fiice de VIP-uri sau
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
fereastră și să privești cum se decolorează grădina" (anul în scădere). Sau: "era ca și cum m-aș fi oprit în fața unui colț/ pe o stradă necunoscută, cu certitudinea de neexplicat/ că dincolo, dacă aș fi făcut cîțiva pași,/ s-ar fi deschis o piață măruntă, cu fîntînă leneșă,/ cu scări în fund, pe care să le pîndesc de aici din colț,/ și n-am să urc niciodată" (remușcare). Sau într-o mai complexă compoziție (un soi de voyeurism baroc): "o privim pe
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
cave tempus! Vremea viziunilor: "Din biblioteca largă, de pe rafturi încărcate/ Manoil, ca într-o doară, carte mult ciudată scoate: Are fila orbitoare, ca foițe de cleștar,/ Pe copertă-n literi d-aur, într-un fabulos chenar/ E încondeiat/ LEVANTUL/ O deschide spre sfîrșit/ Și citește ce urmează cu glas moale și pierit." Să zicem că urmează așa: Mahina apartamentul mi-l zobește și se-ntinde/ Pînă ce tot Bucuresciul sub carcasă îl coprinde,/ Pînă carul i se-nalță pîn-la stelele dîn
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
urmărit în timp, din pasiune, creația interlocutorilor ei. Fiindcă e în primul rînd scriitoare, trăiește în lumea artistică și a fost o vreme galerist, convorbirile ei cu artiști nu sînt niciodată plicticoase: știe ce să-i întrebe, cum să-i deschidă spre mărturisire, raportînd biografia la operă și pe aceasta din urmă, la context. Cu un asemenea om avizat, dialogul devine firesc și serios. Și mai e ceva. Iolanda Malamen nu caută doar "vedete", știind bine că vizibilitatea nu are neapărat
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
ciorchini de plumb ce atĺrnă pe tastaturile pianului și vibrafonului, și care se scutură în poala crotalelor, gongurilor thailandeze, cow-bells-urilor ori a tamburelor de lemn. Totul aduce cu un ritual în care sunt abandonate referințele și formalizările pentru a se deschide larg poarta subiectivității și spontaneității. Despre muzica lui Hurel, Grisey însuși spunea că este prin excelență una obiectivă. Parcă ar fi vorbit de propria-i operă. Căci, oricât de protagonist într-ale spectacolului, ca expresie sublimată a unui naturism sonor
Mitul ca realitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10461_a_11786]
-
a fi jucat un rol important în al doilea Război Mondial, să numere în film vreo 90 și de anișori, pe care nu pare să îi aibă la activ. Bizara sa angajată, remarcabil de cinică și abilă, al cărei nume deschide toate ușile, interpretată de Jodie Foster, rămîne bizară pînă la capăt prin faptul că te chinui să îi afli profesia, fie ea și de fațadă, și nu reușești defel. În interiorul băncii exista o cutie-depozit de valori în care jefuitorii se
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
de valori în care jefuitorii se înfig din prima - nu afli nici pînă la final de unde știau unde să caute, cu atît mai mult cu cît ți-e clar că nu știau ce vor găsi în recipient înainte de a-l deschide, ca să nu mai zic că respectiva casetă nici nu figura în inventarul stabilimentului. La fel de complicat e să înțelegi de ce șeful hoților (Clive Owen) îi dă o bucată de dovadă polițistului (Denzel Washington), care clar va înțelege la cine duce, și
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
culturale, sau ai fi putut crede că, în orele libere, se plimbă lăsîndu-se în voia unor asociații de idei pe care întîmplările petrecute în jurul lui i le scoteau în față, sau ai fi putut crede că, din cînd în cînd, deschizînd un dialog de Platon sau o carte de Hegel, conspecta sau interpreta d'emblée un pasaj al cărui înțeles îi atrăsese altădată atenția. Orice ai fi putut crede despre el, dar în nici un caz că scrie, și în nici un caz
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
Belles lettres, cu coperțile gălbui, cu acele pagini mate mirosind a ceai de tei, voi, cai, încălecați în fugi nebune spre Epidaur, Naxos și Cythera, voi vrăjitoarelor, voi ursitoarelor, voi, frumoaselor ediții?". Unde sînt, însă, oamenii care știau să le deschidă? Unii sînt profesori, magiștri de Odobescu, apărînd, boreal, fantastic, din zăpezile care îneacă drumul spre Universitate. Așa iese la iveală Călinescu, din visul unei dimineți de iarnă. La el, Costache Olăreanu va reveni des. Și, sigur, la cenaclul ad-hoc care
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
-l facem să creadă că nu este singur, că ne este apropiat (uneori pentru a-l putea sugrumá - e drept), că se poate sprijini pe umărul nostru (pe care l-am vrea de vată)... Mami - nu mă întrerupe! (Soacră-sa deschisese gura rămânând cu fălcile înțepenite în poziția "căscat", n.d.h.). Așa, deci, ce spuneam? A: de exemplu: la televiziunea X, (TVR1, Pro Tv, Prima Tv, Realitatea Tv, Național Tv, Etno Tv sau pur și simplu "Xn" Tv - nu contează), apare una
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]
-
locuitorii celor trei principate au trăit în realități politice diferite, au suferit influențe culturale greu compatibile, s-au adaptat la sisteme de valori configurate altfel. Punctele de referință în domeniul culturii nu au fost, aproape niciodată, aceleași. În Argumentul care deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]