821 matches
-
căuta o cale ca să-l liniștească. Dacă i-am spune sergentului Nagata despre distanța de o mie de metri... japonezii n-ar mai doborî avioanele, dar s-ar putea să ne dea niște alimente...? Doctorul Ransome zîmbi pentru prima oară. Descuie dulapul de medicamente și scoase dintr-o cutie de metal două prezervative de cauciuc. — Jim, tu ești un pragmatic. Dă-i astea lui Basie, o să aibă el ceva pentru tine. Acum, mănîncă roșiile și du-te. 26 Studenți În anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tata. Am avut un Packard, domnule Tulloch. — A scormonit ultimul rahat... Tulloch scoase inelul de chei al sergentului Nagata din punga cu muniții a revolverului. Era Încă nedecis dacă să-l primească pe Jim În lagăr. — Un Packard? Bună mașină... Descuie poarta și Îi făcu semn lui Jim să intre. Auzind zăngănitul lanțurilor, englezul cu mîinile bandajate, care Îl Împușcase pe soldatul Kimura, veni dinspre casa paznicilor. Deși slab, avea un fizic puternic, nervos și o paloare accentuată de Încheieturile Însîngerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Clătină din cap spre Jim și apoi văzu cutia Spam din mîna lui. — De unde ai asta? Tot ce pică În Lunghua ne aparține nouă! Urlă În chineză spre țărănci, bănuindu-le de complicitate la furt. — Tulloch... Fură din cutiile Spam! Descuie poarta, voind să-i smulgă cutia lui Jim, cînd se auzi un strigăt de la turnul de pază. Bărbatul cu binoclu coborî pe scară, arătînd spre cîmpurile de dincolo de șoseaua spre Shanghai. Două avioane B-29 apărură dinspre vest, motoarele lor huruind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
mici copiii cu ochi negri, În tunicile lor chinezești. Jim privi de la fereastra lui Basie, din Blocul E, zîmbind mulțumit, cînd Tulloch și locotenentul Price coborîră de pe acoperișul casei paznicilor. Porniră spre poartă, dar nu făcură nici un gest ca să o descuie. Urmă o dicuție zgomotoasă Între Price și foștii prizonieri de la Lunghua, care arătau furioși spre Blocul E, pustiu acum, În afara băiatului de paisprezece ani care rîdea În sinea lui la fereastra ultimului etaj. Jim bătu cu pumnii În pervazul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ușa toaletei, cu cartea în mână. Voi să alerge după el, dar capul îi zvâcnea prea tare. Se reîntoarse în cabină ca să se odihnească și se simți și mai deprimat. Ce avea să-i spună doamnei Reilly despre carte? George descuie, cât de repede putu, compartimentul din sala de așteptare a autogării și scoase pachetele învelite în hârtie cafenie pe care le depozitase acolo. Fără să mai închidă apoi ușa compartimentului, ieși în goană pe Canal Street și fugi, în sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
gest involuntar al mâinii întinse către un prieten imaginar. În cele din urmă, bătrânul s-a ridicat și am pornit. După ce ne-am hârjonit cu veverițele, târâș-grăpiș am ajuns în grădina din poiană. Cu gesturi încete și moi, bătrânul a descuiat lacătul de la portiță. -Hai să vedem dacă sculerle sunt în bună stare și ascuțite - m-a îndemnat el. L-am urmat în magazie. Toate cele trebuincioase pentru săpat erau în cea mai desăvârșită stare. --Părinte, eu zic să luăm doar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să pot cerceta În liniște Biblioteca Divină, căci domnul va chema un taxi, domnul Îmi va sta la dispoziție... Ce-mi rămînea altceva de făcut decît să accept amabila propunere. Portarul mă conduse În fața unei uși uriașe pe care o descuie, după care aprinse o lumină chioară și mă lăsă singură. În spatele meu am auzit cum se Întorcea cheia În broască; acum mă aflam În biblioteca aidoma unei cazemate. De undeva se făcea simțit un curent de aer legănînd pînzele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
apoi să bem ceva cu soții Gerstein. M-am prefăcut prost dispusă și-am scăpat. — Credeam că tu și cu Mickey vă iubiți. — Iubirea are și ea un revers. Știai că ești singurul Turner Meeks din cartea de telefon? Buzz descuie ușa. Audrey intră, își aruncă blana pe jos și studie camera. Mobilierul includea canapele și fotolii de piele din London Holiday, iar capetele de zebră de pe pereți erau din Jungle Bwana. Ușile batante care dădeau spre dormitor fuseseră recuperate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
statutul de martor al apărării și imunitate completă, cu condiția să ne mai răspundeți la câteva întrebări și să ne permiteți să luăm cu noi jurnalul dumneavoastră. Eisler se ridică în picioare, se apropie cu picioare tremurânde de birou și descuie sertarul de jos. Căută, scoase un jurnal legat în piele, se întoarse cu el și îl așeză pe masă. Puneți cele câteva întrebări și plecați. Dudley coborî o palmă foarte încet: Ia-o ușor. Mal spuse: Vom avea astăzi încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Mickey îngropaseră securea războiului. Niles făcea parte din divizia Hollywood, centrul furtunii stârnite de Brenda Allen. Buzz alergă pe partea cealaltă a străzii, mânat de teamă. Văzu că sedanul era un Vicky din ’46, cu numărul de înmatriculare JS 1497. Descuie portbagajul și alergă înapoi în casă. Trase plapuma mare de pat, îl înveli pe Niles, cu tot cu pistol, în ea, îl aburcă pe umăr și se întoarse la Vicky, unde încuie cadavrul în portbagaj, îndoindu-l de mijloc în jurul roții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Buzz privi norii negri ridicându-se dinspre ocean. Se gândi: rezolv-o, rezolv-o, rezolv-o! Fii omul cu rezolvările. Fii ceea ce căpitanul Mal i-a spus puștiului ăluia să fie. Fii polițist. PAGINĂ NOUĂ CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI NOUĂ Danny descuie ușa și bătu încet în perete. W-urile de sânge pe care le văzuse de când fusese la morgă dispărură când ajunse în camera lui curată și frumos aranjată. Totuși ceva părea în neregulă. Cercetă încăperea cu privirea până când descoperi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
diverse organizații de stânga, un carnet de conducere din 1936, emis de statul California, cu o etichetă pe spate: „Informații pentru urgențe medicale”. Alergic la penicilină, mici crize recurente de artrită, grupa de sânge 0-I. EL? Danny închise sertarele, descuie ușa de la toaletă, își șterse fața cu un prosop și se îndreptă agale spre sala de proiecție. Luminile erau aprinse, ecranul alb, iar Claire stătea pe canapea. Ea îi spuse: Nu credeam că un băiat dur ca tine poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
începuseră să se strângă pe alee. Danny le făcu semn să plece și ei se retraseră, aruncându-i priviri piezișe și scuturând din capete. Duarte spuse: — Scoate-mi chestiile astea și poate că stau de vorbă cu tine. Danny îi descuie cătușele. Duarte se frecă la mână, apoi se ridică în picioare, dar simți că i se înmoaie genunchii și alunecă în fund, cu spatele rezemat de gard. — Cum poate să-i pese unui mercenar angajat de studiouri de vărul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
toată lumea. Danny spuse: — Nu. Dudley Smith îi răspunse: — Ba da. Îl sărută pe gură și se îndepărtă, fluierând un cântec de dragoste. *** Mașini care știu. Droguri care nu-ți dau voie să minți. Danny luă un taxi și ajunse acasă. Descuie ușa, apoi se duse direct la dosare: fapte pe care le poți cumula în adevăruri, Dudley și Breuning și EL dovediți la 11.59, eliberarea în ultimul minut. Exact ca în filme. Aprinse lumina de pe hol și deschise ușa ascunzătorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
partenerii lui în schema cu Loftis, iar tu o să ne spui toootul despre Reynolds și fiul lui. Toootul, flăcău! Ușa ascensorului se deschise. Mal văzu un „311” pe cheie și un hol pustiu. Ieși, găsi apartamentul la patru uși distanță, descuie ușa și se dădu un pas în spate. Stompanato îl împinse pe Minear înăuntru și îi dădu drumul la gât. Chaz căzu, inspirând lacom. Mal zise: — Știi ce să-l întrebi. Fă-o cât timp eu caut dosarele. Când încercă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
a doua operație, probabil că i-a folosit ca să-și rezolve propria dependență. Un rând de aplauze pentru Coleman Loftis: se vindecase de obiceiul de a consuma morfină și trecuse la sacrificii rituale pentru șobolani. Vreau lista aia. Acum. Lux descuie fișetul de lângă interfonul distrus. Extrase o pagină plină de însemnări și câteva coli goale. Buzz zise: — Păstrez eu originalul. Și înșfăcă foaia. Doctorul dădu din umeri și continuă să-și curețe unghiile. Buzz tocmai se apucase să-și bage bastonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sud - în direcția locuinței lui Minear. Mal se apropie de casă - un bărbat înalt, distins, într-un costum la două rânduri, având în mână un pulover împăturit. Văzu o fereastră lângă ușă, îi arse un pumn, vârî mâna înăuntru și descuie. Intră, încuie ușa și blocă încuietoarea. Existau cel puțin cincisprezece încăperi care trebuiau cercetate. Mal se gândi: dulapuri, debarale, camere cu birouri. Dădu peste masa de scris de lângă scara interioară. Trase afară cel puțin o jumătate de duzină de sertare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un pachet de lame Gillette. Și-a adus aminte că în seara aceea AUFT organiza o petrecere/întrunire, a făcut rost de patru doze de heroină și de o seringă de la vechea lui sursă, Roland Navarette, a luat un Buick descuiat de pe Strada 67, ca să aibă cu ce să se deplaseze, a cântat un ultim număr la Zombie, după care a intrat în chip de Coleman în toaleta bărbaților de la stația de benzină Texaco de pe Strada 68 și a ieșit sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
era o natură de farsor, s a văicărit în tot timpul parcursului stând cu gura la crăpătura dubei și strigând: — Săriți, fraților, că ne omoară! Săriți de ne scăpați!... Suntem studenți români!... etc. În sfârșit, ajungem la Văcărești. Duba e descuiată, suntem scoborâți. Unul câte unul sărim sprinten, afară de Rădulescu, care, făcând pe mortul, urmează să se vaite și este dus pe mâini! Poarta Văcăreștilor se deschide!... Și intrăm... în cea dintâi curte vedem o mare desfășurare de forțe. Postul de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
cei dinafară, care tropăie plănuind un asalt sângeros, e foarte clar: cetatea nu trebuie atacată și distrusă, în ea se poate intra firesc, nu are porțile ferecate. Dar pentru reformă e nevoie de participarea ambelor părți; și cei dinăuntru să descuie poarta, dar și cei dinafară să apese pe clanță și să pășească înăuntru". Cum se vede astăzi lumea scriitoare din România? E USR-ul un Turn Babel? E structura de conducere a USR un turn de fildeș, bun de cucerit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
O anchetă a revistei "Lire", de acum trei ani, despre "desuetul" concept de inspirație, realizată între scriitori importanți de limbă franceză, a scos la iveală o concluzie considerată șocantă: chemată sau provocată, venită intempestiv, inspirația e cheia cu care se descuie orice text de calitate... Definițiile date de scriitori, inclusiv cea dată de Saint Simon, laureatul Nobel, semănau cu definițiile romanticilor despre aceeași chestiune... Ne așteaptă un nou romantism în literatura lumii? Cred. Te poate inspira un câine șchiop, o clădire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
merge ca unsă, scursă. Atenție la cursă! Curăță-ți dinții zimțați, șterge praful colorat, desfă-ți rucsacul venerat. Namaste*, can I have some honeyyyyyyyy?! În nări aer cald, în ochi fum întortochiat, pe față un coș de mărimea third eye*. Descuie visul, închide Atlasul, pricepe extazul, dă-mi înapoi macazul și-ntinde obrazul. Răbdare. Mâine începe legarea-dezlegarea, pândirea-găsirea, prăjirea-nemurirea, oul-găina, râsul-idioțenia. Început de excursie de european integral: mizerie, puzderie, migrene, egzeme, lepră, igienă, hienă, indigenă. Calcă pe marmură, șterge numele, ia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mama amenințând că se sinucide pentru că se teme prea mult că o să moară; pe tata furios că nu ne-au mai rămas bani să îi dăm lui Miep pentru mâncare; și pe mine, cerându-mi scuze că am uitat să descui ușa de la stradă. Noaptea, după ce muncitorii pleacă, ne furișăm afară din anexa secretă, jos, în birourile și în depozitul de la etajele inferioare. Pentru câteva ore, stăpânim clădirea, dar întotdeauna încuiem ușa de la stradă ca să fim în siguranță. Era treaba mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
stradă. Noaptea, după ce muncitorii pleacă, ne furișăm afară din anexa secretă, jos, în birourile și în depozitul de la etajele inferioare. Pentru câteva ore, stăpânim clădirea, dar întotdeauna încuiem ușa de la stradă ca să fim în siguranță. Era treaba mea să o descui înainte să ne întoarcem în ascunzătoare, dar în noaptea asta am uitat și dimineață muncitorii nu vor putea intra. Acum stau întins în pat, jurându-mi că mă voi întoarce. Voi descuia ușa. Voi îndrepta greșelile. Îi voi salva. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
fim în siguranță. Era treaba mea să o descui înainte să ne întoarcem în ascunzătoare, dar în noaptea asta am uitat și dimineață muncitorii nu vor putea intra. Acum stau întins în pat, jurându-mi că mă voi întoarce. Voi descuia ușa. Voi îndrepta greșelile. Îi voi salva. Dar când zorii au bătut la fereastră, am știut că nu mă voi mai întoarce. Nu mă mai puteam întoarce în acea lume. Miep și soțul ei, Jan, și Kleiman, și Kugler și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]