1,067 matches
-
trăi în strânse relații cu ea.” Despot va mai avea multe aventuri, chiar va u cide și va ajunge până la urmă în grația curților domneș ti din E uropa. Noi vom reține din aceste amintiri doar cum gândea Iacob Heraclide Despot, acest ușuratic „vântură-lume” când ajunse domn în Moldova, și căruia Carol Quintul, împăratul Germaniei, îi acordă printr un Decret titluri de mare distincție. Dar mai întâi o sumară descriere a Moldovei în care Despot va domni: „... Valahia, despre care se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
amintiri doar cum gândea Iacob Heraclide Despot, acest ușuratic „vântură-lume” când ajunse domn în Moldova, și căruia Carol Quintul, împăratul Germaniei, îi acordă printr un Decret titluri de mare distincție. Dar mai întâi o sumară descriere a Moldovei în care Despot va domni: „... Valahia, despre care se crede că au locu it-o odi nioară Dacii și Geții, este împărțită în două părți: dintre acestea, prima care se întinde spre miază-zi, muntoasă și aspră, se cheamă Valahia Transalpină; a doua, șeasă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lui. Domnului i se aduc în vistierie în fiecare an de către birari, din venitul întregii provincii, cam 400.000 bani de aur, iar dintre aceștia sunt plătiți 60.000 sub titlul de tribut împăratului Turciei. în vederea creșterii recoltei anuale, el (Despot) a dat dispoziția ca agricultorii să-și sporească la dublu terenurile lor de semănături și a mărit cu de la sine putere impozit ele pe toate lucrurile.” Unul din motivele pentru care, desigur, cade în dizgr ația moldovenilor, fie boieri, fie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ația moldovenilor, fie boieri, fie răzeși, fie mân ăstiri. Dar cel mai rău i a subminat autoritatea reflecțiile sale de na tură t eologică: Grazianii înșiră toate aceste fapte pentru ca re s-a a juns la insurecția boierilor contra lui Despot și la omorârea lui: „Despot mergea rar la biserică, se abținea de la sacr ificiile lor, ba chiar râdea de ele și le obiecta în glumă fruntașilor credulitatea lor nedemnă pentru niște bărbați pentru că dau atâta importanță credinței învechite a poporului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răzeși, fie mân ăstiri. Dar cel mai rău i a subminat autoritatea reflecțiile sale de na tură t eologică: Grazianii înșiră toate aceste fapte pentru ca re s-a a juns la insurecția boierilor contra lui Despot și la omorârea lui: „Despot mergea rar la biserică, se abținea de la sacr ificiile lor, ba chiar râdea de ele și le obiecta în glumă fruntașilor credulitatea lor nedemnă pentru niște bărbați pentru că dau atâta importanță credinței învechite a poporului, încât el îngăduie să fie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
decât pe baza unei doctrine. El dobora la pământ chipurile lui Dumnezeu și ale sfinților, le sfărâma, le ardea, scuipa pe toate ceremoniile ser viciilor divine și afirma cu mândrie că părerea sa este de acord cu mărturiile cărților sfinte. Despot făcea acasă slujbe religioase particulare; la ele invita pe cei mai buni dintre prietenii săi, se mânia contra celor care nu primeau să asiste la ele, uneori înfrunta pe câte unul în parte și i sfătuia să se cerceteze fiecare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și-a arătat îndeajuns părerea și voința sa, cu o lăcomie grăbită el pradă din temple aurul, vasele sfinte și veștmintele și răpi t ot ce er a mai de preț în multe locuri....ʺ. Toate acestea, și altele, omul Despot, „vântură-lume”, „aventurierul”, care în mai puțin de doi ani cât a st at în fruntea Moldovei, preocupat de multiple reforme de toată natura, din care pe plan cultural și ridicarea Școlii latine de la Cotnari, înființarea bibliotecii și începerea construcțiilor, precum și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
unei l ocalităț i bătrână ca vremea. Deși contemporanii l-au ucis și istoria ne demonstrează că asta-i soarta conducătorilor de popoare, rar ajung la bătrânețe, poate nu-i lipsit de importanță să cităm câteva rânduri din proclamația lui Despot Vodă la înscăunare : „Dorința mea nu este alta decât să liberez această țară a mea de tirani și să o conduc iarăși în stare bună, cu m a fost pe vremea prealuminaților mei străbuni. V-am eliberat de tiranul cel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și să și însușească averile voastre, să vă fa că pe toți robii lui. Sunt departe de gândul de a stăpâni astfel... Nu vreau să plătiți bir nimănui, nici nu voi îngădui să fiți vreodată apăsați cu angarii de cineva” Despot a avut chiar în vedere unirea celor trei provincii românești: Moldova, Ardealul și Țara Românească, lucru încercat mai târziu și de Mihai Viteazu. Numai că soarta omului, oricât de mare și de puternic la un m oment dat, are alte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mare și de puternic la un m oment dat, are alte planuri... Poate e necesar pentru o zugrăvire cât de cât a îndepărtatelor vremuri ale Cotnarului să mai amintim câteva din amintirile fostului educator Sommer la Școala latină întemeiată de Despot. Funcționarea acestei instituții de luminare a românilor, indiferent de religia împărtășită de unii sau de alții, avea loc în plină atmosferă a R enașteri i și a mișcării umaniste, când regi și prinți se întrec a se înconjura de artiști
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o lucrare intitulată „Vita Iacobi”(1574) Sommer lasă multe informații care fac parte acum din istoria Cotnariului. în această școală lecțiile se predau în limba latină iar în Cotnari locuiau mulți sași și ungurii care aveau și biserica lor. De ce Despot a așezat prima școală latină din Moldova la Cotnari, azi un biet sat cu vii (scria Ștefan Bârsănescu în 1957) împrăștiat pe spinarea unui deal? Pentru că n u numai că existau acolo mulți sași și unguri dar Cotnarul era p
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
populație de 15.000 suflete. Localitatea era condusă de pâ rcălabi români, ca acel Goea, care în 1569 cumpăra satul Ruși. Cotnarii veneau, deci, ca mărime, în Moldova de Sus, imediat d upă capi tala țării - Suceava. După dispariția lui Despot, Școala de la Cotnari, odată înființată, sunt dovezi că a mai trăit multă vreme, mai bine de un secol și jumătate, funcționând ca școală catolică de gramatică, alături de școala domnească din Iași. Dar ea și-a pierdut caracterul de școală a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe toate altele le întrec. Stăpânirea as upra lui este încredințată Paharnicului celui mare. Papistașii au întrânsul o Biserică de piatră prea frumos zidităʺ.( Este vorba de biserica a cărei ruine se văd și azi , constr uită în vremea lui Despot Vodă și devenită mai târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare pentru o iubită a sa, Cătălina, care era catolică. Nimeni
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
târziu catolică). Clădirea bisericii ar fi fost acoperită cu și ndrilă. Catolicii din localitate susțin că această biserică ar fi fost zidită de Ștefan cel Mare pentru o iubită a sa, Cătălina, care era catolică. Nimeni nu amintește numele lui Despot Vodă. Lângă ru inele bisericii se află o gârlă, pe unde ar fi fost drumul lui Ștefan cel Mare, Drumul ar fi dus spre satul Zlodica, la nord-vest unde se află într adevăr un pod de piatră de pe vremea lui
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a traco geților din epoca fierului (secolele IV-II î.C.), ale cărei sisteme de apărare sunt parțial conservate muzeistic. La Cotnari a existat în Evul Mediu un oraș , locuit de o puternică comunitate de catolici germani și unguri, în timpul lui Despot Vodă, funcționând aici un colegiu latin (Schola Latina). Vechiul Drum al vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice. Podu ri de pi atră (sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf.
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Cotnari SA și datorită vestigiilor arheologice și de arhitectură datând din epoca daco-getică și medievală (Fortificația daco-getică de pe dealul Cătălina, lângă Cotnari, unde a ființat un muzeu până în 1992 - ulterior vandalizat; ruinele bisericii catolice de la Cotnari și a „Academiei” lui Despot Vodă, biserica Sf. Paraschiva din Cotn ari, atribuită lui Ștefan cel Mare; ruinele așa-zisei curți domnești, podul de piatră din Cârjoaia atribuită perioadei - Ștefan Cel Mare; Castelul lui Carol al II- lea din dealul Cotn ari. La nivelul comunei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și prinse încă de o negreală a unui foc mai de mult, semănau de-a binelea cu o uriașă măsea stricată. - O văd, cucoane Stejărel. - E, ceea ce mai vezi, e tot ce a rămas dintr-o biserică zidită de Eraclide Despot Vodă. Și mai află, domnule profesor, că lângă acea biserică a fost ridicată întâia școală mai răsărită a vremurilor de atunci, așa ca un fel de Univer sitate a timpului. Și tot de Eraclide Despot ridicată. Ba a adus și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o biserică zidită de Eraclide Despot Vodă. Și mai află, domnule profesor, că lângă acea biserică a fost ridicată întâia școală mai răsărită a vremurilor de atunci, așa ca un fel de Univer sitate a timpului. Și tot de Eraclide Despot ridicată. Ba a adus și un învă țat străin, pe profesorul Iacob Sommer, dar care n-a apucat a împărți multă lumină pentru că s-a răzvrătit norodul la cuvântul boierului Ștefan Tomșa, alungând din țară și pe domn și pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de cei care însemnau populația locală, că de la oamenii de rând mai cu seamă se colectau dări le, care nu erau puține... Cetatea de la „Dealul Cătălina”, biserica „Sf. Maria” din Cotnari, „Curtea Domnească” de aici, însăși Școala academică înființată de Despot Vodă - care l-a detronat pe Lăpușneanu - sunt opera oamenilor, sudoarea lor. Ei, oamenii simpli, în întrecere cu bogătașii, și-au zidit aici, spune și cartea lui C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-l îndepărteze în 1890 (în vârstă de 75 de ani, Bismarck și-a înaintat demisia)440. Împăratul dorea să domnească el însuși, dar îi lipseau cunoștințele și perseverența. Mai mult în vorbe decât în fapte, el făcea o figură de despot războinic. Sub conducerea lui, Germania începe să intervină în problemele mondiale. Căutând să ajungă din urmă marile puteri, care luaseră un avans considerabil, Imperiul se izolează din ce în ce mai mult. În politica internă, Wilhelm al II-lea îndulcește pozițiile sale față de muncitori
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
omenirii, Nemira, București, 1994. NYE, Joseph S. Jr., Descifrarea conflictelor internaționale. Teorie și istorie, Ed. Antet, 2005 OGG, D. (professeur à l'Université d'Oxford), L'Europe du XVIIesiècle, Payot, Paris, 106, Boulevard St.-Germain, 1932. OPPENHEIM, Walter, Europa și despoții luminați, All, București, 1998. OPPENHEIM, Walter, Habsburgii și Hohenzollernii, 1713-1786, All, București, 1998. OȚETEA, Andrei (coord.), Istoria lumii în date, Ed. Enciclopedică Română, București, 1969. OȚETEA, Andrei, Reformațiunea și Războaiele religioase (sec. al XVI-lea), Curs predat la Facultatea de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
pp. 286-292. 263 J. Streisand, op. cit., p. 94. 264 Acestui rege nu i se pot contesta nici talentul militar, nici iscusința diplomatică. Prin iscusite raționamente "filosofice", acest "filosof de la Sans-Souci" (palatul-reședință de la Potsdam) reușea să-și ascundă adevărata fire de despot. Istoria diplomației, I, p. 287. 265 W. Oppenheim, op. cit., p. 36. 266 Istoria diplomației, I, p. 282. 267 W. Oppenheim, op. cit., pp. 6-7. 268 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 104-105. W. Oppenheim, op. cit., pp. 59-60. Kalevi J. Holsti, op. cit., pp. 109-110
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
focuri, a încercat să tergiverseze luarea unei hotărâri. După zeci de demersuri diplomatice, către sfârșitul anului 1852 problema părea că se va putea rezolva pe cale pașnică, datorită dorinței de reconciliere manifestată de Franța. Dar țarul Nicolae I avea alte intenții: despot auster, în mijlocul popoarelor supuse el se pretindea reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ, obligat să impună o ordine riguroasă în Europa. El a reluat visul lui Petru cel Mare: să repună crucea pe catedrala-moschee Sfânta Sofia din Constantinopol. În timp ce transmitea complimente
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
între 15 și 30 % în secolul al XVIII-lea, față de 5-10 % în secolul al XVII-lea și 3-5 % în secolul al VI-lea161. Această schimbare a statului monarhic afectează profund întreaga Europă, în mod deosebit țările mai puțin dezvoltate supuse unor despoți luminați cum ar fi în Prusia Frederic II, apoi Frederic Guillaume III, în Austria Josef II, în Spania Charles III și chiar în Portugalia. În cazul acestora, ideea de consimțămînt popular sau de reprezentare, în mod evident, nu este luată
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]