649 matches
-
folosească prea des de laude ipocrite pentru a cîștiga bunăvoința celor din jur. * „Îți dezaprob spusele, dar voi apăra pînă la moarte dreptul de a le rosti.” (Voltaire) Cum s-ar mai putea dezvolta spiritul omenesc Într-o atmosferă de despotism sau de teroare? * „Din plăcere răsare nefericirea.” (Menander) Desigur, nu din orice plăcere: „Fugi de plăcerea care dă naștere mai pe urmă mîhnirii” (Solon). Mecanismul psihologic prin care acționează „plăcerea”este cunoscut, Însă ignorat de mulți: „Dorința de plăcere nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel mai ferm rege dintre toți predecesorii săi. A abolit autoritatea senatului, pe care l-a declarat senatul regelui și nu al regatului. Era econom, vigilent, neobosit; atribute care i-ar fi făcut pe supușii săi să-l iubească, dacă despotismul său nu ar fi transformat iubirea lor în frică. “ II.1.3 Anglia istoria oficială și istoria apocrifă în zorii secolului al XVII-lea, Marea Britanie suferea o serie de transformări politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca fervoarei religioase
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Paloda din 4 aprilie îi destina un întreg articol de fond „Starea noastră administrativă în ziarul Steaua", semnat Herodot, care nu încăpea în pagina întâi și care încerca să-i pună la colț pe conservatorii din localitate, acuzați de restabilirea despotismului... Cât despre Herodot, odată cu apariția ziarului „Steaua", avea teren de răfuială număr de număr cu opozanții, cu „Gazeta polițienească", cum o numeau cei de la Paloda. Dintre membrii colectivului de redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
era cu totul necunoscut în epoca sa. II.2.1.5. Charles Louis de Secondat Montesquieu ( 1689-1755) Despre spiritul legilor, este lucrarea în care Montesquieu a dezvoltat o teorie antropologico-sociologico istorică care descria cele trei forme statale : republica, monarhia și despotismul. Montesquieu considera Anglia statul ideal atunci când scria că aceasta este o ”națiune..., care are ca scop direct al Constituției, libertatea politică”. Despotismul este cea mai rea dintre formele de stat, cea mai bună ar fi structura liberală, în care cetățenii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în care Montesquieu a dezvoltat o teorie antropologico-sociologico istorică care descria cele trei forme statale : republica, monarhia și despotismul. Montesquieu considera Anglia statul ideal atunci când scria că aceasta este o ”națiune..., care are ca scop direct al Constituției, libertatea politică”. Despotismul este cea mai rea dintre formele de stat, cea mai bună ar fi structura liberală, în care cetățenii au dreptul să facă tot ce le permitea legea. Filosoful francez, atrage însă atenția că și în cadrul acestei democrații această libertate ar
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ar determina un element restrictiv, limitativ. Într-un parlament unicameral se creează o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de către forța politică care deține majoritatea, sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurării despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea și pentru șeful statului care și-ar putea impune mai ușor propria strategie politică, sau ar putea determina alianțe și constituiri de majorități constituite oarecum împotriva sensului votului exprimat de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
atribuia totalitatea puterilor suveranului, fără nici o limitare, dar permitea instaurarea unei administrații puternic structurate, controlul finanțelor și constituirea armatelor permanente. Mulți principi se întrec în a face din reședințele lor un centru de difuziune culturală. Unii dintre ei, partizani ai despotismului luminat, încurajează dezvoltarea științelor și creșterea spiritului critic, în măsura în care interesele lor nu sunt lezate. Pe plan economic, creșterea făcea loc, treptat, unei stagnări agravate de crize violente. Doctrina mercantilistă, care a inspirat politica economică a statelor Europei Occidentale, a favorizat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ca exponenți pe Frederic al II-lea al Prusiei, care suprimă Șerbia, Ecaterina a II-a a Rusiei sau chiar Francisc al II-lea de Habsburg, care încuraja învățământul și a îmbunătățit sistemul judiciar, care se erijează în adepți ai "despotismului luminat", admirat de Voltaire. Dar idealul căutat nu a fost atins, demonstrând că progresul și autoritarismul nu se pot acomoda: "totul pentru popor, dar fără popor". Un asemenea ideal de autonomie trebuia să se intersecteze în mod necesar cu problema
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
îi cîntă inspirat metamorfozele, loc în care sînt cununate extazul și moartea. Conrad, capodopera bolintineană, adună totalitatea temelor care l-au preocupat pe poet: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast, în care mitologicul și politicul se succed într-o retorică destul de bine articulată. Însă, înainte de orice, Bolintineanu este, aici, într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul "tărîmelor lichide", poet neptunic în adevăratul înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și să se apuce să scrie dacă nu există ambianța favorabilă: cabinetul de lucru bine încălzit, candelabrul aprins, ceaiul aburind pe masă, focul pîlpîind vesel în sobă... Numai atunci simte îndemnul de a pune mîna pe condei, numai sub apăsarea "despotismului îngrozitor al iernei" poetul își notează impresiile. O recluziune jumătate impusă, jumătate căutată precede, dar, hotărîrea lui Alecsandri de a scrie" (E.S.). Pofta de scris și fantezia înfloresc pe măsură ce întreaga natură se îneacă în omături. E o plăcere ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acțiunile care au drept scop asigurarea interesul statului. Toate aceste aspecte fac din Principele un tratat de guvernare, o colecție de sfaturi adresate celor care se află la conducerea unui stat, fiind privit, adeseori, ca o sprijinire a tiraniei și despotismului unor conducători, precum Cesare Borgia. Formularea de către Machiavelli a principiilor istorice inerente într-o guvernare romană pot fi găsite în lucrarea Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius (1513-1521). În studiul său, Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
Giovanni Sartori spre ceea ce nu este ideologia democratică, ale cărei coordonate au fost tratate în capitolul anterior. Opțiunile pe care le avem la îndemânsă sunt, așa cum arată politologul italian, multiple. Astfel, putem vorbi, ca fiind opuse ale democrației, despre tiranie, despotism, autocrație, absolutism, dictatură, autoritarism și totalitarism 5. Reținem însă, din această enumerare, doar doi termeni, aflați într-o legătură directă cu tipurile de regim politic care s-au perindat pe scena istoriei în secolul al XX-lea: este vorba despre
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
pe urmele lui Sartori, pentru cea de a doua variantă, considerând că ideologia și regimul politic totalitar constituie o sumă a răului politic ce a caracterizat secolul al XX-lea. Din acest punct de vedere, nici tirania anticilor și nici despotismul oriental nu dețin aceleași caracteristici cu totalitarismul. Altfel spus, "totalitarismul este o denumire nouă pentru ceea ce a rămas nenumit până acum"17. Încercând să circumscrie totalitarismul, teoreticienii politici au apelat la analiza empirică a trăsăturilor sale. Astfel, Carl Friedrich consideră
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
l-a ars. Fiică de învățător, Agota Kristof s-a născut în 1935 în satul Csikvand, în Ungaria. După bacalaureat, se căsătorește cu fostul ei profesor de istorie și începe să muncească într-o uzină, deoarece, în buna tradiție a despotismului casnic din estul Europei, soțul nu i-a permis să meargă să studieze la Budapesta și chiar după instalarea lor în Elveția, tot el și-a continuat studiile, nu ea... Prin urmare, după revoluția din 1956, cuplul reușește să fugă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de entuziasm, izvorâte din patosul cărturarului care visează la emanciparea prin cultură a neamului său. În 1821 se refugiază cu alți boieri la Brașov. Atitudinea favorabilă mișcării lui Tudor Vladimirescu este evidentă în versurile Bunavestire, Cântec românesc, Glasul poporului subt despotism, Sfătuire și rugăciune, scrise atunci și puse sub titlul Sfătuiri patriotice. V. este cel care a păstrat cu pietate sabia lui Tudor Vladimirescu, încredințată mai târziu lui Ion Heliade-Rădulescu. La Brașov a făcut parte din Asociația Literară, continuată de la 1827
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
între „plugar” și „învățat” sunt „tablele de aur” din Bunavestire, iar Cântec românesc îi îndeamnă pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot mărețe”. Din Sfătuirile patriotice, scrise în 1821, cea mai cunoscută rămâne Glasul poporului subt despotism, străbătută de un grandios patos justițiar îndreptat împotriva „cumplitei tiranii” și de visul libertății robilor care „își rup fiarele”: „Răscoală-te, inima mea, din a răbdării boală!/Grozav! Grozav ai suferit! Grozavă te răscoală!/ Să tremure! Să tremure cumplita tiranie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
care trebuie să facă față astăzi; și, de exemplu, va trebui să aibă în continuare în ceea ce privește străinii atitudine amenințătoare; căci, spun semnatarii programului, "legați prin această solidaritate sfântă și prin precedentele Franței republicane, purtăm urările noastre dincolo de barierele pe care despotismul le ridică între națiuni: dreptul pe care îl dorim pentru noi, îl dorim pentru toți cei care suportă jugul tiraniilor; dorim ca armata noastră glorioasă să fie încă, dacă trebuie, armata libertății". Vedeți că mâna blândă a statului care dă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
voința sa și să concentreze, ca să zic așa, umanitatea în el însuși? Cu cât se examinează mai mult aceste școli avansate, cu atât este întărită convingerea că în fond nu au nimic de zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
duce în mod necesar la un rezultat general benefic; mai este și problema "pasagerilor clandestini". Apoi, nici blocurile regionale nu pot fi o soluție, pentru că ele nu pot funcționa într-o economie integrată. Ca soluție viabilă rămîne doar primatul sau despotismul binevoitor. Keohane a atacat această afirmație pe motiv că, teoretic, este posibil ca bunul public să fie administrat prin cooperare. De asemenea, propunerea de către Gilpin (1987: cap. 10) a unei diviziuni tripartite a lumii într-o hegemonie americană, una vest-euro-peană
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
S. se dovedește un temperament combativ, chiar pătimaș, preocupat de binele obștesc. A militat cu multă ardoare, în versuri sau în articole de presă (în „Reforma”, „Steaua Dunării”, „Dâmbovița”, „Românul” ș.a.), pentru cauza Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e un „timp de conștiință”, lansează energice apeluri către compatrioți, somându-i să își facă datoria către țară. În versuri răspicate, pe un ton patetic, el deplânge soarta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
vremii sunt mai degrabă interesați de menținerea la putere și de sporirea averilor materiale și mai puțin de greutățile și nevoile națiunii. Componentă marcantă a vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei cu cele ale despotismului, jurnalistul notează în Timpul, din 14 ianuarie 1882: "Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
marcantă a vieții politice românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei cu cele ale despotismului, jurnalistul notează în Timpul, din 14 ianuarie 1882: "Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românești, demagogia este aspru condamnată de Eminescu: comparând efectele demagogiei cu cele ale despotismului, jurnalistul notează în Timpul, din 14 ianuarie 1882: "Nu există în adevăr decât două forme ale tiraniei și ale decadenței unui stat omenesc: despotismul și demagogia. Și despotismul egalizează pe oameni, supuindu-i unuia singur, lăsând să degenereze cele mai nobile facultăți ale lor, patimele bune și inteligența; precum demagogia are acelaș fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ambele grupări politice ale vremii. Chiar dacă este redactor la publicația conservatoare Timpul, jurnalistul nu ezită să amendeze faptele politicienilor conservatori, atunci când acestea afectează politica țării, și nici să se declare liberal prin apărarea Constituției și a libertăților cetățenești. Eminescu condamnă despotismul și demagogia care caracterizează clasa politică a vremii, fără a identifica diferențe majore între politicile promovate de conservatori și de liberali: "Pe partidul roșu îl ține la un loc și îl disciplinează nevoia de funcțiile statului și neînsemnătatea individuală a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
despăgubit despăgubi 1 2 despăgubită despăgubi 1 2 despopula despopula 2 2 Despopulată Despopulată 1 2 despopulează despopula 4 2 despotic despotic 6 2 despotică despotic 4 2 despotice despotic 6 2 despotie despotie 1 2 despotiei despotie 1 2 Despotism despotism 1 2 despotism despotism 13 2 Despotismul despotism 4 2 despotismul despotism 23 2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică despotismului despotism 14 2 despotul despot 5 2 despotului despot 1 2 destrictuale destrictual 1 2 detașament detașament
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]