1,668 matches
-
îmi interceptau convorbirile telefonice, îmi confiscau scrisorile expediate și manuscrisele (chiar și pe cele științifice, care nu aveau vreo critică la adresa regimului). Scriau rapoarte despre mine, dar îi investigau și pe cei care intrau în relații cu mine. Ce ne destăinuiți despre Teoriei Dezert-Smarandache (TDSm) din Fuziunea Informației, în așa fel încât să înțeleagă toți cititorii? Spuneați că are și aplicații militare. Am pornit în anul 2002 împreună cu Dr. Jean Dezert din Franța să extindem Teoria Dempster-Shafer pentru cazul când ipotezele
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
cartea în cauză. Se numește „Istoria țărilor din Estul Europei de la origini până în zilele noastre” și este scrisă în limba franceză de Henry Bogdan, specialist în maghiară, finlandeză, estonă, letonă etc. Scurta prezentare biografică de pe coperta a 4-a, ne destăinuie secretul specializării în maghiară : autorul e născut din mamă franțuzoaică și tată maghiar! Departe de mine gândul de-a opera cu aluzii și insinuări! Însă maniera de prezentare a faptelor istorice prea seamănă cu a altor istorici maghiari trecuți și
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
Adierile vântului, scuturând câte o frunză din umbrarele dese ale plopilor și teilor de pe bordura aleilor, aminteau lumii un sentiment atavic. Inducea astfel sentimentul sfârsitului abundenței inconștiente și reînvia meditația însingurării prin care, periodic, lucrurile și ființele trebuia să se destăinuie asupra rostului lor acelui vameș nemilos - timpul - care respinge fastul de prisos pentru a reține doar esențele supraviețuirii . Karl Herold, profesor de literatură la Liceul Ștefan Vodă dintr-un cunoscut oraș de munte al Bucovinei, căuta să prindă sensurile filozofice
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Se poate crede că volumul ” Încăperile cerului” este un imn al dorinței omului de a ști că este om însă, parcursurile, ca niște rituri de trecere în timp ne dovedesc că poeziile lui Paolo Ruffilli sunt ”lumina libertății”, după cum singur destăinuie în mottoul care deschide volumul. Este o lumină dorită a unui felinar invizibil care pătrunde în sufletul cititorului prin poezia imn a libertății. În poezia sa, omul, ”Tați și mame, / și neveste, fii și frați” (Paturi, 2008:34), indiferent de
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
mereu, de flori de busuioc din casa mare și de amintiri în care mai trăiește tatăl meu... Autor, Mihail Janto Pentru a vă oferi dumneavoastră, dragi cititori și prieteni, o explicație în legătura cu geneza acestei poezii, doresc să vă destăinui împrejurările: Cu ocazia Zilei României, la o emisiune a domnului Bogdan Rareș, am văzut alături de alte imagini copleșitoare și copii români orfani, ai căror tați, militari, și-au pierdut viața în Afganistan. Poezia am scris-o în onoarea lor, din
MAI TRĂIEŞTE TATĂL MEU.., de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352676_a_354005]
-
toată acea întâmplare, cu greu reușea să nu se mai gândească la decepția pe care o suferise. Se hotărâ să vorbească și el cu o ființă omenească despre acea dramă a sa. Îi făcu o vizită lui Nicolae și îi destăinui totul. Nicolae după câteva clipe de tăcere îi spuse: „Așa sunt unele femei prin natura lor foarte înșelătoare, încearcă să nu te mai gândești la ea, ai să cunoști o altă femeie și cu timpul o vei uita pe Rodica
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (10) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352719_a_354048]
-
spus că prin romanul „Tragedie și triumf” - Dumnezeu le-a dat o viziune specială. În urma lecturării, ei s-au hotărât să înființeze o misiune specială, pentru a ajuta copii din orfelinate și copii străzii din România și Republica Moldova. „ Majoritatea, (îmi destăinuiau ei) dintre cei care citesc acest roman - sunt motivați la această lucrare și ni se alătură”. - Cine este cel mai mare critic al tău (în afară de tine însăți)? - Este cunoscut faptul că în procesul literar, rolul - cheie nu este jucat de
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
Sfânta Fecioară, Pruncul și buna-ntre copii/ Rămâne-vor de-a pururi scumpe icoane vii/ Căci rătăcind prin lume le port - dulce comoară,/ Doar ele mi-au sădit credință-n inimioară.” Născută „Într-o casă cu credință”, autoarea ni se destăinuie atât de frumos: „Călătoresc cu dorul ... ”, purtând mereu în suflet “nerostita” ei “căsuță” și șoptindu-i adesea cu sfială: „Așteaptă-mă, căsuța mea!” Speră, neîndoielnic, ca „Visele de ieri”, răsfirate peste locurile care-i sunt „Izvorul...” de lacrimă de iubire
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Regimentul de la Cernăuți care trecea în pas de defilare, cântând, spre Sadagura. Cea mai mare parte a copilăriei, însă, a petrecut-o la Buhuși. „După ce m-am stabilit la București, o singură dată m-am întors la locurle copilăriei”, se destăinuie acum regizoarea. „Nu am regăsit nimic din ce avusesem, mi se părea totul urât, neasemănător cu ce trăisem de mică, sau cu ce îmi imaginam că voi revedea. N-am mai avut niciodată dorința să mă întorc acolo!”. Ștefan Ciubotărașu
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
le citeam pe chip. Avea acea sclipire a satisfacției, semnul relaxării sau al împlinirii fiindcă a avut posibilitatea de-a ajunge pe meleaguri atât de dorite, spre a le vedea . Nu îndrăzneam să scot un cuvânt, fiindcă domnul profesor, se destăinuia cu o mare satisfacție . Pregătindu-mă să-i mulțumesc pentru tot ce mi-a mărturisit, adăugă simplu: -Constanța, peste zece zile te invit la vernisajul expoziției mele de acuarelă, care se va numi simplu : *ȘOAPTA ACUARELEI*, și o dedic în
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
în când.../” , iar ,,privirile se lovesc de lumina aspră,/apăsătoare/îmi stăpânesc lacrima ce mi-ar smulge/un ultimstrigăt”(Din jurnalul unei zile - scriu cu fire de praf - ). ,,Pe talerul zilei”, ,,pe talerul nopții”, poeta, cuprinsă de angoase, ni se destăinuie: ,,Noaptea hienelor mă ajunsese/din urmă/și era în plină zi/fântânile își ofereau apele adâncului/în cupe răsfrânte/invitându-mă să beau/...dar n-auzeam decât un hohot” ca apoi să-și devoaleze sinistrul: ,,Deșertul și pustiul din mine
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
la Spitalul „Filantropia„ din Craiova. După câtva timp, cu sufletul și aripile frânte ca un albatros, se întoarce în Budele. Încearcă să termine Monografia Craiovei, dar boala nu-l slăbește și-l macină fizic și psihic. Într-o scrisoare se destăinuie: „Nici puterea de a visa nu o mai am. Acum gândul meu nu mai zboară spre viitor!„ Dă în tuberculoză. Suferă mult. Nu are nici posibilitatea ținerii unui regim sever și, în vara anului 1936, revine la București, internându-se
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
CU COPERȚI DE STICLĂ, SEMĂNĂTORUL, Editura online - noiembrie 2011 “Totdeauna am crezut că există un alt început” -Melania Cuc- Este îndeobște cunoscut că un jurnalist e cu atât mai bun cu cât știe să-l facă pe interlocutor să se destăinuie, stabilind o comuniune afectivă cu el, în așa fel încât să dispară orice barieră de vârstă, condiție socială, ori de altă factură. Dar când doi reporteri se întâlnesc și pun la cale un proiect, este dificil a stabili care din
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
să se mai poată opri. Răbufnise toată tensiunea din sufletul ei. Trebuia să se descarce într-un fel și cum putea altfel decât să plângă? Acest fenomen este mereu la îndemâna unei femei și o scapă de la multe neplăceri. Să se destăinuiască Doinei prin ce trecea, nu putea. Chiar dacă erau bune prietene, nu au ajuns niciodată să se confeseze una celeilalte, în legătură cu viața lor sentimentală. Când una simțea sau observa că ceva se întâmplă cu cealaltă, rămânea discretă și nu punea întrebări
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
s-a scuzat și și-a exprimat intenția de a se retrage. - Te rog să rămâi. Va trebui să lămurim acele situații care îți pot fi de ajutor. Este vorba de fratele meu. Îmi dau seama că aveai dreptate, se destăinui ea rușinată. Rostind ultima frază, a realizat că s-a descoperit, că el a înțeles cu ce neîncredere l-a tratat până în acel moment. - Dacă tu crezi că este bine..., rămân, domnișoară, dar te rog să mă ierți! rosti el
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
provincia asta mică, sentimentul sărbătorii e tradițional, nu s-a șters complet cu tot efortul tovărășesc de mai bine de 40 de ani.” (...) „Pregătirile au fost superbe și dramatice...” Nu răzbate de aici sentimentul emoționant de poezie ? Apoi ni se destăinuie autorul, care vine, ca în marile române, cu comentariile lui dramatico-subtile: „În noaptea asta sfîntă „ne-au dat” apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „De-atîta mîndrie („a eroinei polimerice
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
mult grotesc decât liniștitor: „Ea plânge, și-a căzut pe clape, / Și geme greu ca în delir... / În dezacord clavirul moare, / Și ninge ca-ntr-un cimitir” (Nevroză). Cum aș putea încerca desecretizarea trăirilor bacoviene decât lăsându-l să-și destăinuie singur crezul: „Și toamna, și iarna / Coboară-amândouă; / Și plouă, și ninge, - / Și ninge, și plouă” (Moină), stări atmosferice care nu fac altceva decât să dezintegreze materia eliberând eul fără umbră, lăsat să-și parcurgă drumul în singurătatea sumbră și palidă
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
provincia asta mică, sentimentul sărbătorii e tradițional, nu s-a șters complet cu tot efortul tovărășesc de mai bine de 40 de ani.” (...) „Pregătirile au fost superbe și dramatice...” Nu răzbate de aici sentimentul emoționant de poezie? Apoi ni se destăinuie autorul, care vine, ca în marile române, cu comentariile lui dramatico-subtile: „În noaptea asta sfîntă ne-au dat n apă caldă și am putut face baie, ehe, ca boierii.” În altă parte, zice cu nostalgie parcă: „De-atîta mîndrie („a eroinei
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
Bădescu îl pune în gardă pe Eminescu despre legăturile lui Caragiale cu Veronica la Târgu-Neamț, legături fanteziste si exagerate de informator. Veronica l-a primit pe Caragiale în casa ei și l-a ascultat. L-a rândul ei, i-a destăinuit și ea secretul despre ,,boala” lui, ,,păcat” pentru care Eminescu o iartă. Eminescu s-a manifestat de mai multe ori „într-un acces de gelozie!” față de Caragiale.Se spune că chiar ar fi vrut să-l împuște cu un pistol
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
ajunși la Paphos, romanul a dorit să asculte învățăturile prorocilor lui Dumnezeu și i-a chemat pe Barnaba și Saul la el; în timp ce Sergius Paulus le asculta cuvântul, vrăjitorul se străduia din răsputeri să-l abată de la ceea ce aceștia îi destăinuiau. Saul, deranjat de atitudinea lui Elima s-a uitat țintă la vrăjitor și i-a prorocit orbirea, „pentru o vreme”, pentru că a batjocorit Cuvântul lui Dumnezeu. Minunea s-a întâmplat pe loc și dregătorul roman a văzut cum Elima a
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
țară. Și apa aici e , parcă, amară. Ovidiu a spuso! Romă iubită, adevărul să-l crezi! Vino aici în sălbăticie. Și-ai să vezi. ( După o pauză.). Prea iubite împărate, misiunea mi-am îndeplinit. Am multe știri. Gânduri multe de destăinuit. ( Bagă cu grije un vraf de papirusuri în sân.). Pe toate, aici, le păstrez lângă inima mea, Să-și fie calea ușoară, călăuzită de-o stea, Spre Sarmisecetusa. Atâtea străji la porți ... Liberați pe Licinus! Zei! Ooo ... prea mulți morți
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Înlături! Să facem loc fecioarelor! Privindu-le ne va trece de dor. DOCHIA (Spre celelalte fete. Am ajuns. În urechi ... aud atâtea șoapte ... Repede trece timpul când vorbim de fapte, (În șoaptă.). Zada! Pe tine te iubesc, Ție întotdeauna mă destăinuiesc. Păstrează secretul în taină, căci lumea ... Se apropie de fântână. Apoi cu glas tare. ). E clipa să începem rugăciunea. Apropie urniciorul de izvor. Se aude picurând apa.). “Fântână sacră, ce porți legănat la sân Izvorul plăpând de la Istrul bătrân, Pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
și-au apărat, veacuri de-a rândul, țara. Grânar al Moldovei, zona dimprejur are priveliști minunate și o populație neaoș românească, nu deznaționalizată de către ruteni ca în ținutul Hotinului. Tot Nicolae Iorga afirma: „Întâlnești oameni, a căror față singură îi destăinuiește ca Moldoveni, acea față bună, cu ochi luminoși. Bătrânii au chipuri de boeri, de voevozi din vremurile cari s'au îngropat în fundul pământului, de unde nu mai pot să iasă. Acești oameni sunt mai mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
proză purtând titlul „De vorbă cu stelele” - interviuri (Vol 1). Alături de românii de acasă Volumul de față a fost scris cu ocazia aniversării, în 2004, a 500 de ani de la nașterea marelui domnitor. Vorbind despre acest eveniment, autorul însuși se destăinuie: „Departe de țară, aflat la antipozi, la peste 20.000 de kilometri de locurile unde se desfășurau serbările, slujbele și revocările dedicate marelui Ștefan, am simțit nevoia să fiu alături de cei de-acasă și sa-mi aduc aportul la cinstirea
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
și a întâlnit șarpele. -Te simți cam singur în pustiu. -Singur te simți și printre oameni. Nu cauți găini că vulpea. Nu cauți bunuri materiale. Cauți oameni. Cel mai greu de găsit în deșert. Și totuși, trandafirii... Ei îți vor destăinui un mare secret. „Limpede nu poți vedea decât cu inima”. Va trebui să îmblânzești vulpea. Va trebui să uzi floarea și să o protejezi cu un clopot de sticlă. E tare delicată. Și are doar patru spini să se apere
TABLETĂ SPIRITZUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357685_a_359014]