703 matches
-
Aslan, vere? --Întâi dă-mi voie să-ți amintesc că pe “Toader Balș căminariul” l-am mai întâlnit când Alexandru Ioan Calimah voievod a cumpărat casa lui Toader Balș vel vornic pentru Consulat. Și acum să-ți răspund la întrebare. Destăinuirile lui Iordachi Aslan sunt emoționante. --Iordachi avea cel puțin două motive ca să fie plecat lui Toader Balș: întâi Balș era mai mare în grad ca el și apoi îl ajutase la nevoie... Încurcate-s căile domnului, omule. Asta o spun
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dacă una dintre perechi era cumva atașată de Amory Blaine. Deși nu-l Întâlnise Încă, respectivul tânăr Îi ocupase o parte considerabilă a zilei - a primei zile de la sosirea aici. Venind cu mașina de la gară, Sally, În torentul de Întrebări, destăinuiri și exagerări, Îi spusese din proprie inițiativă: — Sunt sigură că-l ții minte pe Amory Blaine. Ei bine, pur și simplu arde de nerăbdare să te revadă. Și-a amânat cu o zi Întoarcerea la colegiu și vine deseară. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și câteva tăieturi de la bărbierit pe pielea palidă. Arăta suplu și musculos. Ceva de la el amintea de băieții chipeși din fotografiile lui Claire De Haven. Vocea îi era de bariton. — Dă-o peste cap și scuipă tot ce știi, Vincent. Destăinuiri. Confesiuni. Requiescat en pace. Scoppettone bău apa cu nesaț, apoi își linse buzele. — Ești catolic? Upshaw se așeză pe scaunul din fața deținutului. — Nu sunt nimic. Mama e la Martorii lui Iehova, iar tata e mort - exact cum vei fi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
teacă și tare mi-e teamă ca Încropita lor căsnicie să nu alunece pe o pantă dezastruoasă. Când apele s-au mai liniștit, am continuat lectura Începută ieri și până spre miezul nopții am pus punct volumului Personalități la ora destăinuirilor de Victor Munteanu (Editura Fundației Culturale Cancicov, Bacău, 2012, 338 pagini). 18 iunie 2012 După un tur de forță de 5 ore, până la prânz am scris cronica la volum, iar după amiază am transferat pe format și noua carte de
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
autentic. Eu m-am considerat mai ales un observator al lumii înconjurătoare și ajungând la anumite concluzii filozofice în fond, am încercat să le redau într-o formă concentrată, dar în același timp simplă. Sunt mai ales un fel de "destăinuiri" necompromițătoare ale unor realități complexe care de fapt nu au nimic de a face cu "starea" mea sufletească atunci când le scriu. Am impresia că "rumeg" inconștient mult timp câte o idee sau problemă și așa tam-nesam mă apucă scrisul (nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
începuturilor carierei ei, povestite de pianista Dina Avrech, în scrisoarea următoare... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE BOBO Proba N-am nimic de zis. Astăzi chiar n-am nimic să vă spun. Degeaba vă așteptați la cine știe ce destăinuire din partea mea. Azi sunt indispus și n-am chef să vă satisfac curiozitățile bolnave. M-am săturat! Mi-a ajuns până în gât. În fiecare zi, același lucru. În fiecare zi, aceleași întrebări. Ce mai vreți să știți? N-am spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
DESTĂINUIRE Când marea se-ntâlnește cu țărmul, Lumina cu noaptea, tăcerea cu vorba, Bucuria cu lacrima, visul cu-mplinirea Și viața cu moartea, în fiecare clipă, Nici sărutul apelor dat pământului, Nici victoria nopții asupra luminii, Nici lacrima secată de bucurie
DEST?INUIRE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83784_a_85109]
-
noapte am scris tot timpul, pînă-n zorii zilei... 4 poezii... care o să-ți placă... Sînt... sînt de dragoste... Ilinca îi aruncă o privire piezișă, de parcă ar fi vrut să vadă de nu cumva are nasul strîmb, apoi, drept răspuns la destăinuirea Bărzăunului, care aștepta cu sufletul la gură s-o vadă bucurîndu-se și chiar să-i ceară imediat poeziile ca să le citească, îl întrebă pe un ton total neadecvat momentului: De ce nu te legi la șireturi?... Vai, cît de neglijent ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
anumite probleme, sau Întîmplări neplăcute, sîntem tentați, ba chiar este indicat să ne destăinuim cuiva, să ne descărcăm de o parte din necaz, deoarece cînd Împărți necazul cu cineva, Îl poți suporta mai ușor, suferind mai puțin. Sigur că această destăinuire dorim s-o facem cuiva apropiat și adesea cei mai apropiați ne sînt membrii familiei noastre, sau prietenii foarte buni. Dar se poate Întîmpla să intervină anumite motive pentru care discuția cu un membru al familiei să fie ori neindicată
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
dormitor și o găsi pe Ina într-o stare exasperată, intră în panică. Nu bănuia că soția lui poate suferi atât de mult din pricina celor aflate la spitalul din Pitești. Nu știa că ea purtase tot drumul spre casă spaima destăinuirilor. Îi fusese imposibil să se despovăreze de mărturisirea Olgăi. O ținuse într-un plâns continuu, marcată de o tristețe care depășea orice limită. Alex îi respectă încercarea prin care trecuse, dar se întreba în sinea sa: oare merită Olga atâta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
însă, al căror izvor părea fără sfârșit, erau de nezăgăzuit. - Cum asta? sări Alex ca ars cu un fier roșu. Cum? Cum? Ce scornire a minții ei bolnave, mai este și asta!? Reculeasă oarecum, Ina încercă să-i detalieze cumplita destăinuire a Olgăi. - Știindu-se în ultimele clipe ale vieții, mustrată de conștiința ei neîmpăcată de-a lungul timpului, mi-a destăinuit că atunci când eu am născut, mi-a schimbat copilul cu al unei țigănci. - Vrei să spui că Mihăiță nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
el oarecum iritat, că nu veți deconspira niciodată secretul pe care vi l-a încredințat. Nu vă acuz! Nu cunosc motivul acestei tăinuiri, dar cum e și firesc, de aici se degajă o întrebare: de ce veniți tocmai astăzi cu această destăinuire? Judecătorul socoti intervenția ca neavenită și lăsă ca lucrurile să curgă fără a sancționa ieșirea avocatului Diaconescu, deși aceasta apăruse ca tendențioasă. Stăpână pe sine, Clara Dobrescu răspunse: - în primul rând, nu am jurat, i-am făcut o promisiune tacită
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pot eu să zic? Tu știi mai bine. Dacă ți-e așa de dragă, de ce să te perpelești pe jarul tăcerii? Dacă o vrei de soție, poate e bine să le spui și părinților planul tău. Vișinel tot amânase clipa destăinuirilor și poate nici acum nu ar fi deschis subiectul, dacă nu venea vorba de pașii următori despre care părinții voiau să afle. Discuția dintre Vișinel și Alex, mai ales, se prelungi până aproape de miezul nopții. - Pentru a zidi o familie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mine. Adio. I-am sărutat din nou măinile și i-am urat drum bun în Ceruri. Ăsta-i paranormalul meu cotidian, al prezentului. Evelin: Și totuși mă felicit pentru ce specie umană am creat! Aurora: Evelin, astăzi suntem la capitolul destăinuiri, un nemuritor și un muritor. Tu mi-ai spus că Adam și Eva sunt două clone. Vreau să-ți fac și eu o destăinuire: Robo și Cosmos și-au jurat frăție de cruce. Deci sunt frați! Evelin: Frați?! De ce și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Și totuși mă felicit pentru ce specie umană am creat! Aurora: Evelin, astăzi suntem la capitolul destăinuiri, un nemuritor și un muritor. Tu mi-ai spus că Adam și Eva sunt două clone. Vreau să-ți fac și eu o destăinuire: Robo și Cosmos și-au jurat frăție de cruce. Deci sunt frați! Evelin: Frați?! De ce și pentru ce mai ales? Aurora: Vom trăi și vom vedea, cum îți place și ție. Am să-ți explic după Conferință. Aurora se uită
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
era gata, gata să se ducă, eu am pierdut un an de facultate ca să fiu lângă ea, am obținut apoi postul la tribunal unde asist la atâtea și atâtea fapte incalificabile și poate toate acestea m-au înăsprit. Impresionat de destăinuirea Ceciliei, Matei i-a luat mâna, i-a sărutat-o pentru a treia oară îmbunând-o. —Nu te considera dură, draga mea. Ai un suflet atât de nobil. M-ai impresionat prin felul tău de a fi din prima clipă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
motive să bem până cunoaștem atmosfera intimă de sub mese... Zi-i ceva, dar zi-i! Ești Între prieteni, tovarăși și domni! Liniștea apăsătoare nu mai este tulburată de nimeni. Până și cd-ul cu muzică lăutărească s-a blocat În așteptarea destăinuirilor lui Sandu Șpriț. După ce se uită lung când la unul, când la altul, după ce revine cu privirea pe fața unuia care dădea de Înțeles - lipsă de respect că nu-i acordă atenția cuvenită, după ce dă Încă un pahar pe gât
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
istoric. Bineînțeles, un istoric, chiar dacă e un amator, are totdeauna și documente. Povestitorul acestei istorii le are deci și el pe ale sale: mărturia sa mai întâi, a altora mai apoi, pentru că, prin rolul său, el a ajuns să culeagă destăinuirile tuturor personajelor acestei cronici și, în ultimul rând, textele care până la sfârșit tot i-au căzut în mână. El își propune să meargă la ele când va crede de cuviință și să le folosească cum îi va plăcea. Își mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în brațe răcnind ca avea ciumă. ― E în regulă ! observă Cottard, pe un ton binevoitor care nu se potrivea cu această afirmație, o să înnebunim cu toții, asta e sigur. Tot așa, în după-amiaza aceleiași zile, Joseph Grand îi făcuse până la urmă destăinuiri personale doctorului Rieux. Observase pe birou fotografia doamnei Rieux și își întorsese apoi privirea spre doctor. Rieux a răspuns că nevasta lui își îngrijea sănătatea în afara orașului. Într-un fel, spusese Grand, este un noroc." Doctorul răspunse că era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ca abstracția să se arate mai puternică decât fericirea și că trebuie atunci, și numai atunci, să ții seama de ea. Era ceea ce trebuia să i se întâmple lui Rambert și doctorul a putut s-o afle în amănunt prin destăinuirile pe care Rambert i le-a făcut ulterior. El a putut astfel să urmărească, și pe un plan nou, acest fel de luptă posomorâtă între fericirea fiecărui om și abstracțiile ciumei, lupta care constituia întreaga viață a orașului nostru în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
putea să spună celei care îl însoțea: În acest loc, în acea vreme mi-a fost dor de tine, și tu nu erai aici". Acești turiști ai pasiunii se puteau atunci recunoaște : ei formau mici insule de șoapte și de destăinuiri în mijlocul tumultului prin care mergeau. Mai mult decât orchestrele de la răscruci, ei erau cei care anunțau adevărata eliberare. Căci aceste perechi în culmea fericirii, înlănțuite strâns și zgârcite la vorbă, afirmau, în mijlocul tumultului, cu tot triumful și nedreptatea fericirii, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
cât mai precisă posibil acelor lucruri pe care, în cea mai mare parte a timpului, el le simțea în mod confuz. La drept vorbind, acest efort de rațiune nu l-a costat nimic. Când se simțea ispitit să amestece direct destăinuirea lui cu miile de voci ale ciumaților, era oprit de gândul că dintre suferințele lui nu exista nici una care să nu fie și a celorlalți și că, într-o lume în care durerea este atât de adesea singuratică, acesta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
să se silească să verse lacrimi. Unicul lucru important este să nu disprețuiești tragedia celorlalți. Când am fost văzut plângând, când am fost văzut renunțând la indiferența mea suverană de străin, au venit să-mi spună, pe un ton de destăinuire, că nu slujește la nimic să plângi, că Persia n-are nevoie de alți bocitori și că lucrul cel mai bun pe care l-aș putea face este acela de a le Împărtăși fiilor Tabrizului Învățătura potrivită. — Înțelepte cuvinte. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vestea că va împărți și el pomeni, așa cum mai făcea câte unul, când vroia să prostească lumea cu generozitatea lui. Și acum oamenii îl așteptau și pe el ca pe Mesia venit de peste mări. - Am avut atunci - își reluă Magda destăinuirea -, tot așa, dintr-o dată, senzația că se revarsă peste mine un timp pe care chiar că nu-l mai pot stăpâni. Cât te știam plecat, dispărut, fusese așa, ca o poveste închisă. Coerentă. Avea logica ei. Îl aveam pe Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o femeie care Împart aerul aceleiași Încăperi, Între ei plutea tot timpul un nouraș alb și pufos, un fel de pudibonderie adolescentină, asumată de ambele părți, ca ceva de la sine Înțeles. Nici Antoniu și nici Plăcințica nu și-au făcut destăinuiri În privința vieții sentimentale. Au considerat, fiecare În parte, ca pe o șansă extraordinară, să-și lumineze vagabondajul și cerșetoria cu zumzetul unor cuvinte pe care le uitaseră de mult, numai că Antoniu credea că asta va dura o veșnicie, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]