29,398 matches
-
și a editat un catalog/album exhaustiv, evocator și analitic. Expoziția s-a deschis recent în sala Kretzulescu a Muzeului, iar lucrările în spațiul cărora s-au întîlnit doi artiști cu un profil ireductibil și-au început deja un nou destin, și anume cel instituțional. Cine vrea amănunte despre această experiență artistică și umană are la îndemînă și cartea pe care Eugenia Iftodi a publicat-o acum cîțiva ani (În preajma lui Țuculescu, fără editură, f.a.), o carte-jurnal în care planul crației
Eugenia Iftodi / Ion Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12666_a_13991]
-
și îl caut pe Dumnezeu. Dar îmi plac și cârnații de Pleșcoi, bufoneriile crude, brânzeturile răscoapte, cheful, hetaira, romanța. Sunt, hélas, lacom, echivoc, ușor de atras spre lejerități de tot soiul... Asta e, vreau-nu-vreau, Ťrețetať mea existențială, tensiunea primejdioasă a destinului meu. Frumos mi-ar ședea să iau o poză de teoretician famelic, să strâmb de nas înaintea iahniei și să contemplu nudul blond sau brun cu grimase mistice." Mă tem însă ca nu cumva folosirea cuvântului "moralist" să-mi fie
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
numesc arhitecții care au modernizat înfățișarea marilor bulevarde. Comunismul și, mai ales, ceaușismul n-au mai lucrat cu autori de proiecte, ci cu realizări. Unde se întîmpla ceva memorabil, sub Gheorghiu Dej, se spunea că poporul, care și-a luat destinul în mîini, a făcut și a dres, apoi apărea și Gheorghiu Dej, în imaginile de propagandă. Ceaușescu nu s-a împiedicat în asemenea "fițe" propagandistice. El a făcut Totul. Intercontinentalul din București, industrializarea, automobilul Dacia, Metroul, resistematizarea Dîmboviței, toate astea
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
lui Arghezi pare să fi scăzut simetric, neliniștitor, ca predecesor valorificabil în creația poetică. Arghezi rămâne o valoare de referință mai puțin pentru poezia contemporană, mai mult pentru istoria literară, pentru critica universitară și pentru canonul didactic. E, în fond, destinul oricărui scriitor important acela de a se fixa pe un loc stabil în istoria literaturii române, imposibil de mișcat într-un sens sau altul (al supralicitării sau al diminuării locului său). E o formă de inerție, de împietrire pe soclu
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
Gabriel Dimisianu Cine se dedică scrisului foiletonistic se presupune că s-a împăcat cu destinul de efemeridă al textelor sale. Știe că le este sortit să trăiască puțin, că mor, cele mai multe, o dată cu numărul de gazetă în care apar. Ultimul foileton publicat îl împinge în uitare pe cel dinainte, iar cel de mâine va face același
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
Barbu Cioculescu Doborât de diavolești dușmani, dezastruos deformat de destin, doldora de devastatoare efecte, dureros debusolat de dizarmonice disfuncții, derutat de derizorii duplicități, disparități dezesperante, dominat de dorul dispariției, devastat de dispute devoratoare, debilitat de dibuiri divergente, drastic decodat, dat de dușumea, dramatic dezdrumat, dârdâind delimitativ, dosit după deget, discreționar
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
pare chiar hazardat! - "un soi de Saint-Simon, ducele, un cardinal de Retz valah". Dacă mentalitatea de victimă a unei intrasigențe o putem înțelege și stima fără discuție, realitatea puzderiei de "înregistrări pe viu", înfrigurate, pulsînd de un dramatism dublu, al destinului personal și al vremii, se cade studiată, triată, reevaluată pas cu pas. Intuim că, într-o categorică majoritate a cazurilor, cercetătorii obiectivi o vor confirma. Avem a face aci cu o vocație de mare prozator care a lucrat cu materialul
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
artă i le-a dăruit pentru secole cheltuitorul rege". Replica, Lovinescu o dăduse medicului său curant, doctorul Amărăzeanu, legionar convins, om de o indiscutabilă onestitate, care se străduise să salveze în ochii scriitorului morala unei generații ce-și compromisese singură destinul. Se vorbise de Carol al II-lea, căruia medicul nu-i putea ierta imoralitatea și nesocotința față de popor. Amintind de spiritul urbanistic și edilitar animat de înclinația spre monumental, al fostului suveran, Lovinescu, cu un gest de superbă, dar nu
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
de video dispus să mai vadă o dată, a o suta oară, filmul Nașul, cu ochii mai mult la emoția și fascinația fiecărui nou "client" decît la ceea ce se întîmpla pe ecranul televizorului său . Existau vedete ale zilei (pe care uneori destinul ți le scotea în cale la colțul străzii) și modele morale și intelectuale (Constantin Noica, Nicolae Manolescu, Andrei Pleșu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mihai Botez, Paul Goma, Radu Filipescu), a căror simplă prezență în spațiul public oferea certitudinea că nu
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
1997, la care se adaugă un grupaj de inedite datând din 2002. Despre poezia Cristinei Tacoi s-au pronunțat critici, poeți, actori; Emil Botta, de pildă, observă "conștiența misterului poeziei", iar Dana Dumitriu o califică drept "un tulburător dialog cu destinul, prin ecourile unei disperări ce încă se forțează în cumințenie și discreție". Fapt e că masivul florilegiu a preluat și unele enunțuri patetice și inflamări neconvertite poetic, tip "tinerețea lor superbă"; "încă o iluzie de timp"; "apele-albastre ale neantului"; "vrăjite
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
peisajul cu metamorfoza și cromatica sa depresivă, în deplin acord cu cernirea sufletului și cugetului poetei, o cutie de rezonanță hipersensibilă la dinamica detaliilor de viață, odinioară trăite, acum resuscitate ca figuri și momente premonitorii. Asumându-și terifianta lovitură a destinului, convertită în pasiunea de a-și învia fiul prin cuvântul cu înțeles sacru al poeziei, Cristina Tacoi instituie aproape un cult, un de profundis clamavi ca un cântec neîntrerupt, când oracular, când evocator-răscolitor dedicat Prințului Chiparos. Respectivul arbore peren, arhetip
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
Tudorel Urian Ca scriitor, Octavian Paler are un destin oarecum bizar. Cărțile sale sînt foarte bine primite de cititori (fiecare nou titlu purtîndu-i semnătura devine instantaneu best-seller, iar sesiunile sale de autografe prilejuite de diversele tîrguri de carte se întind, de fiecare dată, pe durata mai multor ore), dar
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
sine, acum eu-l propriu este în mod programatic ținta însemnărilor. Ideea care stă la baza acestei cărți este aceea a deslușirii unei dileme care îl frămîntă pe scriitorul devenit septuagenar: dacă existența sa de pînă acum îmbracă forma unui destin sau este o simplă biografie? Pretext nimerit de sondare a memoriei, de scoatere la suprafață a unor amintiri ce păreau definitiv uitate (unele din primii ani ai copilăriei), de analiză critică a deciziilor luate în momentele de răscruce ale existenței
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
directă, în multe situații străbătută parcă de o umbră de tristețe. La fel ca și Cioran la vremea sa, Octavian Paler a trăit dramatic momentul părăsirii localității natale, Lisa, pentru a-și continua studiile la București, prima răscruce semnificativă a destinului său: Pînă atunci nu fusesem nici măcar în alt sat. Din alte sate văzusem doar, de la distanță, turlele bisericilor. Ce se petrecea dincolo de hotarul Lisei îmi era tot atît de necunoscut cum îi fusese lui Columb pămîntul Americii, înainte de a pleca
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
la vorbele colegilor de clasă, la camuflarea stîngăciilor sale comportamentale și la consultarea fișierelor abia descoperitelor biblioteci bucureștene. O viață oarecum normală, trăită în plină anormalitate a istoriei. Confesiunile lui Octavian Paler demonstrează, o dată în plus, că dacă există un destin al omului, acesta nu este alcătuit, cum s-ar putea crede, din fapte eroice sau, măcar, exemplare, ci din amănunte la prima vedere lipsite de importanță. O indispoziție de moment, o decizie luată ca reacție la teamă, o opțiune aleatorie
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
tuturor acestor amănunte, aparent anodine, capabile să reveleze, în clipa marilor bilanțuri, sensul unei vieți, nu duce, în final, la pierderea printre degete a chiar esențialului respectivei existențe? Iată o întrebare fundamentală care rămîne în urma lecturii acestei cărți. Biografie sau destin? Dilemei inițiale a lui Octavian Paler nu i se poate răspunde, la capătul celor 300 de pagini ale cărții, decît socratic: Este răspunsul implicit al autorului, infinit mai puțin important însă decît drumul parcurs de el în amintire pentru revelarea
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
principele să nu-i retragă dreptul la aceste bunuri esențiale. Frica lui este și ea întovărășită de fascinație. A observa de aproape funcționarea puterii, a cunoaște personal pe cei ce o exercită, a înțelege mecanismele administrative și psihologice care hotărăsc destinele celor mulți, toate acestea îl atrag ca un magnet. Multe secole de-a rândul, el și-a ales ca personaje ale operelor sale de ficțiune pe mai marii lumii, care îi par mai liberi și au destine mai semnificative. în
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
psihologice care hotărăsc destinele celor mulți, toate acestea îl atrag ca un magnet. Multe secole de-a rândul, el și-a ales ca personaje ale operelor sale de ficțiune pe mai marii lumii, care îi par mai liberi și au destine mai semnificative. în sfârșit, dacă ispita bogăției și a confortului personal (reală) poate fi depășită relativ ușor, cea a gloriei, sau cel puțin a notorietății, pe care principele poate s-o asigure sau s-o suprime, e de alt ordin
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
cu îngrijorare și neputință, observându-i de la înălțime ofensiva, petrecerea. Unde se grăbesc, spre ce se îndreaptă periculos, și câți se vor și întoarce dintre adolescenții bogați și besmetici în costume luxoase, călărind motociclete asurzitoare, îmbătați de viteză? Provocându-și destinul, plătind uneori cu viața " un preț exorbitant pentru o plăcere care nu dovedește aproape nimic. Vecinii mei se plâng de nevroze. Prea puțini dispun de fonduri pentru termopane și aer condiționat. Storuri spălăcite, uși și ferestre închise mai tot timpul
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
scrisorile circulă fără nici un fel de opreliște între Est și Vest. Eugčne Ionesco și Emil Cioran, două dintre blazoanele spiritualității românești părăsesc această lume, dar în presa și în librăriile din țară apar nume noi, unele purtînd semnele unor posibile destine strălucitoare (de departe, favoriții autoarei sînt H.-R. Patapievici și Vlad Zografi). Cel de-al patrulea volum din Jurnalul Monicăi Lovinescu aduce cu sine o vizibilă schimbare de ton față de precedentele două volume. Dacă în volumul al II-lea (1985-1988
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său inepuizabil, ci abstracțiuni desăvîrșite, concepte imaculate al căror destin tainic este actul întrupării. Ideologia artei devine, astfel, un vast tratat despre epifanie. Noțiuni precum: verticală, orizontală, acțiune, repaos, înălțime, stabilitate, excentric, concentric, rotație, punct, centru, mișcare, linie etc. etc. ies abrupt din virtualitatea lingvistică, din convenția lor lexicală, și
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
la" - Deci fratele dumneavoastră păstra niște imagini" - Păstra niște imagini. Și ține minte de focuri de pușcă care se auzeau pe cînd mergeam cu trăsura la gară. Eu, nu, aveam un an, nu pot să țiu minte nimic. - Credeți în destin? - Păi asta ar fi o dovadă ! Gîndiți-vă că dacă am am plecat de la Sankt Petersburg în ziua Marii Revoluții și că pe urmă, plec de la București la 23 august "44! Sînt niște ..., mă rog, fă-mă mamă cu noroc și
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
am apucat încă să scriu. Asta este chiar mai mult decît o pasiune, o îngrijorare, un fel de panică pe care o am. Nu am speranță de viață suficientă ca să termin ce vreau să scriu." - Sînt convinsă că o să reușiți, destinul a fost mereu de partea dumneavoastră.
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
agitația europeană a exilului românesc, totuși Grigore Cugler nu a fost complet uitat, apărând în 1951-1952, în revista "Înșir´te Mărgărite", în Brazilia, la Rio de Janeiro, iar în anii 1965-1972 în "Revista Scriitorilor Români" de la München și în revista "Destin" de la Madrid. Un eveniment al vieții personale a fost călătoria din 1972 în Europa, întâlnirea cu Monica Lovinescu la Paris și înregistrarea unui interviu care a fost difuzat la "Europa liberă" (ulterior transcris în volumul de interviuri Întrevederi, din 1992
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
adesea de mizerie și deznădejde, momente care, datorită simțului acut al derizoriului pe care autorul îl stăpânește perfect, se transformă în micro-drame existențiale ce frizează grotescul și absurdul. Personajele sunt anonimii de mâna a doua, păguboșii, ratații, cei striviți de destine implacabile. Lucian Dan Teodorovici are umor (negru) dar, placat pe astfel de teme, râsul este chinuit și amar, inspiră compasiune. Moartea planează invariabil peste cerul acestor povestiri - dovadă că suicidul îl preocupa pe autor, ca motiv literar, încă dinainte de Circul
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]