2,261 matches
-
uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le purtăm acolo unde nu se cunoaște destrămarea. Referință Bibliografică: Simplitate / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SIMPLITATE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372706_a_374035]
-
ERAI ÎN RAI Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru Daniela Truică Poema drumurilor de metal Și focul nebuniei îngerești Poema biciclistului banal Și somnul greu din care mă trezești În destrămare totul mi se-arată Dar destrămarea va dura puțin Gustata mea din buze doar o dată Sorbita mea din cupe de venin. Ce somn, ce destrămare ce venin? Sau despre cine îngerul vorbi? Răspunsul - despre sine și-al său chin Și
ERAI ÎN RAI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372281_a_373610]
-
Publicat în: Ediția nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru Daniela Truică Poema drumurilor de metal Și focul nebuniei îngerești Poema biciclistului banal Și somnul greu din care mă trezești În destrămare totul mi se-arată Dar destrămarea va dura puțin Gustata mea din buze doar o dată Sorbita mea din cupe de venin. Ce somn, ce destrămare ce venin? Sau despre cine îngerul vorbi? Răspunsul - despre sine și-al său chin Și despre cea pe care o-ndrăgi
ERAI ÎN RAI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372281_a_373610]
-
Și focul nebuniei îngerești Poema biciclistului banal Și somnul greu din care mă trezești În destrămare totul mi se-arată Dar destrămarea va dura puțin Gustata mea din buze doar o dată Sorbita mea din cupe de venin. Ce somn, ce destrămare ce venin? Sau despre cine îngerul vorbi? Răspunsul - despre sine și-al său chin Și despre cea pe care o-ndrăgi. Un înger să-ndrăgească bucată de pământ? Vă rog să nu vă temeți îndrăgostiți de mine C-am să
ERAI ÎN RAI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372281_a_373610]
-
abisu-n mare. Nori prea mulți când vin pe soare Și lumina i-o mănâncă, Peste țărmuri, valul moare Și rămâne neagra stâncă. Lupta valului îl doare, Dar o duce,-i vie încă Și lovindu-se de stâncă, Într-o lentă destrămare, Peste țărmuri, valul moare. STÂNCA (rondel) ,,Printre stânci de-ngheț și ger,, (Mihai Eminescu) În susur molcom de izvoare O stâncă se ivește-n ceață, Își cere dreptul ei la viață, În lumea-n care se și moare. Își ia
TREI RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379741_a_381070]
-
Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt o oglindă pentru tăcerea vreascurilor. Au ars mistuite de focul rătăcit în carnea văzduhului, în hohotul prafului. Au urlat peste vântul schimbării cu trupul sfâșiat de rana destrămărilor. Acum, spre surprinderea frunzelor, cântă în ritmul îndrăgostirii de rod. Sunt cânt. Spre surprinderea zborului, mi-au crescut aripi în orizontul contopirilor . Nu mai căuta să înțelegi unghiul nevederii! Bucură-te doar! Sunt aici, în coapsa vremii, ca o flacără
OGLINDA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374720_a_376049]
-
frumuseții în orice gen literar". Ne vine în minte, cu ușurință, acest lucru, aventurându-ne în ultimă apariție editorială a Valentinei Becart, Amurg solitar. Consecventă propriei sale concepții despre viață, cu presentimentul implacabilității scurgerii timpului,”eu am fulgerul meu, povestea,/ destrămarea mea”... autoarea transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate a debarasării de tot ceea ce o frământă. Căutările, neliniștea (ca presentiment al furtunii care va să vie
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
fi fost influențată de mari poeți înaintași, deși, uneori, întâlnim termeni sau chiar titluri care amintesc de poezia lui Barbu sau Blaga. Astfel ideea de „nenăscut” pare o preluare a „increatului” din Oul dogmatic barbian, în timp ce un titlu precum ” Oprește destrămarea” amintește clar de motto-ul volumului Marea trecere a lui Blaga: „Oprește trecerea. Știu că unde nu e moarte, nu e nici iubire - și totuși oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea”. Desigur, asemănarea constă doar în reluarea unor
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
dogmatic barbian, în timp ce un titlu precum ” Oprește destrămarea” amintește clar de motto-ul volumului Marea trecere a lui Blaga: „Oprește trecerea. Știu că unde nu e moarte, nu e nici iubire - și totuși oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea”. Desigur, asemănarea constă doar în reluarea unor termeni, diferența fiind evidentă, deoarece, dacă poezia lui Blaga anticipă concepțiile sale metafizice (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii fiind un exemplu edificator pentru Trilogia cunoașterii), Valentina Becart nu are un
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
lentă a înserărilor, de a-și mai amesteca puțin cuvintele precum culorile pe o paletă: „fie-ți milă de buzele însetate / ce ți-au rostit numele / la cumpăna dinspre apusul / vieții / și întâmplarea de a fi lumină / peste timp ...”. ( Oprește destrămarea) Întreg volumul demonstrează maturitatea scriitoricească a poetei care și-a grupat versurile în așa fel încât ele se subordonează perfect titlului. Deși uzitează versul alb, rima fiind de cele mai multe ori ignorată, cititorul descoperă cu plăcere o melodicitate interioară care încântă
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DESTRĂMARE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului DESTRĂMARE Câmpiile continuă să fiarbă Și ziua se topește în tăcere, Vedem cum vara, resemnată, piere, Rămâne fără flori și fără iarbă. Cu timpul, care
DESTRĂMARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379280_a_380609]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DESTRĂMARE Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2059 din 20 august 2016 Toate Articolele Autorului DESTRĂMARE Câmpiile continuă să fiarbă Și ziua se topește în tăcere, Vedem cum vara, resemnată, piere, Rămâne fără flori și fără iarbă. Cu timpul, care tot mereu ne cere, Întruna ne jucăm de-a baba oarbă, Chiar de-i bătrân, cu
DESTRĂMARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379280_a_380609]
-
cum vara, resemnată, piere, Rămâne fără flori și fără iarbă. Cu timpul, care tot mereu ne cere, Întruna ne jucăm de-a baba oarbă, Chiar de-i bătrân, cu alb prea mult în barbă, Tot el ne-aduce-alean și mângâiere. Spre destrămare ne-ndreptăm adese Și-n urmă, resemnat, rămâne gândul, Pe care dragostea mereu îl țese, Un glas pierdut, pe care-l poartă vântul. S-asculte, dintre nori, chiar luna iese, Iubirea învelește-ntreg pământul. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință
DESTRĂMARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379280_a_380609]
-
-ndreptăm adese Și-n urmă, resemnat, rămâne gândul, Pe care dragostea mereu îl țese, Un glas pierdut, pe care-l poartă vântul. S-asculte, dintre nori, chiar luna iese, Iubirea învelește-ntreg pământul. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: DESTRĂMARE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DESTRĂMARE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379280_a_380609]
-
statornicie pe care poetul o are în sânge și în care se redescoperă. În crepusculul cuvântului descoperim, uneori, durerea ascunsă, regretul că totul se transformă în ruină. ” Să nu se surpe totul sub prundiș” Iată un vers care simbolizează ruinarea, destrămarea a tot ce există. Poetul nu poate să rămână nepăsător în fața acestui peisaj dezolant care se conturează ochilor înlăcrimați, încercând să eternizeze în vers frânturi din trăirile ce-i răscolesc sufletul. Și în fața acestor tânguiri ” Doar gândul mai stă să
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
fel cu cel ce se îndoiește de existenta Lui.” spune Fericitul Augustin. Învățătura creștină ortodoxă ne spune că antidotul cel mai bun pentru deznădejde este rugăciunea stăruitoare. P.Ș.: Care considerați a fi cauzele deznădejdii? P.D.: Ce poate fi deznădejdea? Destrămare, distrugere, separare. Ea nu este nimic altceva decât cancerul duhovnicesc. Asta este. În primul rând, putem spune că prima și cea mai mare cauză a deznădejdii este mândria, care este și “izvorul” tuturor păcatelor. În al doilea rând, lipsa unui
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
captează energia într-un câmp magnetic și o redau, pe urmă, într-un mod continuu. Este important să zăbovim asupra unei opinii a lui Caius Dobrescu 17 privitoare la o "disponibilitate" a poetului de a face să gliseze imaginarul "ruinei", "destrămării" și "decăderii" către o "estetică a disipării creatoare de plăcere estetică". Autorul susține că poetul nu privește imaginea bisericii "ruinate", ca pe un proces, ci ca pe aceea a unei stări. E adevărat că M. Eminescu știe că martorul, observatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
octombrie 1953, ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici, semna Ordinul M.A.I. nr. 2.155 prin care organele de securitate trebuia „să mobilizeze întreaga rețea informativă de la sate pentru a descoperi și preveni la timp toate provocările și actele banditești de destrămare a Gospodăriilor Agricole Colective și distrugerea bunurilor acestora”. Totodată, se ordona „să fie instruite organele Miliției care, împreună cu organele Procuraturii, să ancheteze și să trimită de îndată în justiție pe toți acei care se dedau la furturi și jafuri din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de mine în fața Biroului Regional P.M.R. Menționez că raportul nu oglindea totalitatea aspectelor manifestărilor dușmanilor de clasă din G.A.C.-uri din întreaga Regiune, în număr de 131, dar am reușit totuși să documentez concret activitatea unor organizații contrarevoluționare de destrămare din G.A.C.-urile Șiștarovăț, Dorobanți, Mîndruloc, unde am luat măsuri de arestări, cât și alte G.A.C.-uri, unde avem acțiuni dușmănoase descoperite în curs de clarificare, arătând totodată lipsa organelor de Securitate care nu au dus o acțiune
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
zeci capi de familie meșteri de prin sate”, în Bârlad, în aceiași ani, 34 locuitori de prin sate, în Galați 37, în Bacău 15 etc. Strămutarea și fuga locuitorilor în târguri și orașe este un proces firesc, propriu perioadei de destrămare a feudalismului și ascensiune a capitalismului, de la care Moldova n-a făcut excepție, când dezvoltarea orașelor se produce și pe calea imigrării țărănimii, care caută să iasă de sub dependența feudală a proprietarului funciar. Țăranul vedea în fuga la orașe calea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se afla proletariatul din țara noastră în acea epocă. În industria Moldovei, în perioada 1848-1864, predomina mica producție, urmată de cooperația capitalistă simplă, ceea ce înseamnă că producția industrială a țării era, în cea mai mare parte a ei, opera meșteșugarilor. Destrămarea breslelor, diferențierea socială a meșteșugarilor, tendința de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest sens
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui a sporit de aproximativ trei ori. De altfel, în epoca regulamentară, aproape toate orașele moldovenești își dublează populația, iar unele târguri, ca de pildă Fălticeni, și-o măresc de peste patru ori. Creșterea populației urbane, un fenomen caracteristic perioadei de destrămare a feudalismului și de ascensiune a capitalismului, are loc pe calea sporului natural și pe calea imigrării externe și interne. Dictonul: „aerul de oraș te face liber” (adică liber de servituțile feudale) era aplicabil și la noi în acea epocă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sporite prin cercetarea imigrărilor în toate orașele. Socotim însă că informațiile de mai sus sunt suficiente pentru a demonstra că imigrarea țăranilor clăcași în orașe era, în acea epocă, un fenomen social răspândit și caracteristic pentru dezvoltarea orașelor în condițiile destrămării feudalismului. Cauzele strămutării țăranilor în orașe sunt peste tot aceleași: tendința de desprindere din cadrul relațiilor și al obligațiilor feudale, împilările, abuzurile arendașilor și proprietarilor ș.a. Cercetările întreprinse de autorități în 1856 în legătură cu descoperirea cauzelor pentru care s-au strămutat în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urbanistice, căci un centru de schimb se putea transforma mai ușor într-un oraș decât un sat. Este limpede că structura socială a orașului moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește fidel ultima etapă a istoriei Moldovei din perioada destrămării relațiilor feudale și prima din cea capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de unul singur și, în acest caz, nici nu mai trebuie să împartă cu nimeni prada”. La mijlocul secolului al XVIII-lea, „această țară omogenă, inexpugnabilă, avea ca vecini exclusiv țări care, aparent sau în realitate, erau în declin, pe cale de destrămare, constituind, prin urmare, o adevărată materie à conquête”; în sud-estul Europei se aflau coreligionari; „era suficient ca Rusia să-și proclame misiunea de apărător al bisericii greco-ortodoxe oprimate și al slavilor încătușați, pentru ca - sub masca eliberării - terenul pentru cucerire să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]