1,762 matches
-
îl au și afirmațiile mai multor generații de istorici români: întrucât România s-a aflat mereu într-o zonă de intersecție a intereselor mai multor Mari Puteri, ea constituie cu necesitate un subiect esențial în strategiile lor politice. Dar acest determinism primar, pornind de la constatarea simplă că omul și statul trăiesc în cadre geografice și de mediu ușor discernabile, a fost masiv influențat de două orientări filosofice și politice fundamentale ale jumătății secolului al XIX-lea. Întâi, curentul naționalist și-a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Din punctul de vedere al relațiilor internaționale, este util de reținut faptul că geopolitica face legătura între lupta pentru putere a actorilor internaționali și geografia politică. Termenul geopolitică și-a întârziat cu mult apariția față de formularea primelor reflecții legate de determinismul geografie - politică internațională. Primul care a folosit acest termen cu un înțeles apropiat de cel de astăzi este profesorul suedez de drept Rudolf Kjellen, în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea. Anterior, conceptul preferat pentru acest tip de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
În momentul în care creșterea numerică a unei rase devine prea însemnată, este o lege naturală ca ea să-și caute, eventual prin forță, sporirea teritoriului în care supraviețuiește și se dezvoltă. În cazul geopoliticienilor germani putem vorbi despre un determinism dublu: creșterea unei rase este determinată de trei factori, anume puterea, puritatea și adecvarea ei la un teritoriu determinat, iar creșterea rasei implică la rândul ei acapararea de noi teritorii. Întrucât maxima după care se ghidau practicienii și teoreticienii germani
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
produs următoarea distincție fundamentală: în relațiile internaționale lucrăm cu două tipuri de oameni - omul, individul ca eșafodaj al domeniului relațiilor internaționale, și conducătorul, cel care întemeiază și conduce statul. Prin urmare, la nivelul relațiilor internaționale ne lovim de un dublu determinism: pe de o parte intervine natura umană nealterată de-a lungul secolelor, iar pe de altă parte pot interveni înclinațiile către răutate, intențiile rele ale conducătorilor. Pentru autorii realiști, nu există nici o schimbare în natura umană, de unde decurge în mod
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
instituții comune (Ibidem, p. 13). Trebuie remarcat că stadializarea concepută de Bull respectă criteriul organizării instituționale progresive a relațiilor internaționale și nu neapărat pe cel cronologic. Deplasările de la o etapă la alta pot avea loc în ambele sensuri, neexistând un determinism unidirecțional. Însă orice perioadă istorică am alege, ea poate fi încadrată, potrivit raționalismului, în una din cele trei etape. Conform autorilor Școlii engleze, în ultimele trei secole avem de a face cu o societate internațională, ale cărei limite geografice s-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un drum „bătătorit” poate fi justificat prin tipul și organizarea informațiilor descriptive și analitice și nevoia de a crea repere obiective pentru formarea de atitudini și fundamentarea deciziilor. Literatura de specialitate evidențiază, pe de o parte, caracterul complex atât al determinismului care stă la baza procesului de globalizare, cât și al formelor de manifestare, iar pe de altă parte, necesitatea unei interpretări contextualizate care să evidențieze aspecte concrete și să permită organizarea volumului uriaș de informații în structuri pragmatice, de suport
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
teoria sistemelor deschise și dinamice, adică acelea care au schimburi de materie sau energie cu mediul înconjurător. Viziunea sistemică reprezenta o schimbare de paradigmă, în maniera de a gândi și înțelege problemele, în contrast cu viziunea analitică, mecanică care se bazează pe determinismul cauză-efect și care reduce sistemul la părțile sale elementare pentru a le studia în detaliu (Bertalanffy, 1972). Abordarea sistemică accentuează importanța interacțiunilor și conexiunilor dintre diferite părți ale sistemului. Noțiunea de sistem definește gruparea și organizarea ierarhică de elemente între
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o convingere prea mare În puterea adevărului În lupta cu minciuna și ipocrizia; eșecul cultivării unei atitudini predominant contemplative, În detrimentul uneia pasionale, acționale; conștientizarea limitelor iubirii de a nu putea fi dincolo de bine și de rău; iluzia liberului arbitru În determinismul existențial, În producerea realului obiectiv, și nu a unuia fictiv, inventat etc.). Μ Extremismul a pătruns până și În educație. Sunt, astfel, sisteme de Învățământ care promovează exclusiv Învățarea doar prin sine Însuși: Învățarea de tip clasic ar fi artificială
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
afectului de moment; când realizăm un compromis Între realitate și ficțiune, Între pragmatism și idealism; când ne putem privi existența ca pe un joc Între Întâmplarea norocoasă și proiectul calculat și Îndrăzneț (respectiv o existență care pendulează Între relativism și determinism riguros); când reușim să realizăm un echilibru Între rațiune și sensibilitate, Între o atitudine de dăruire omenească și una de conservare a intereselor personale etc. Μ O carte este mare prin conținutul ei atunci când are șansa să Întâlnească un cititor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se transforma și reeduca, de a-și forma noi structuri de personalitate. Altfel spus, este vorba de acele drumuri interioare pe care omul merge În perioadele sale de solitudine, deliberat alese pentru a-și urmări dezvoltarea psihică și eliberarea din determinismul său biologic, Îngust și egoist. Desigur, această introversiune, respectiv retragere temporară a tuturor energiilor psihice spre viața interioară, nu trebuie să Însemne ruperea (sau renunțarea) de lumea exterioară: crearea unui nou eu, superior mai ales sub raport moral, trebuie făcută
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prin aplicarea repetată (fie la o lună, fie după 20 de ani) a aceluiași chestionar în forma self-report, eventual în același laborator. Modelul interacționist stipulează în acest sens că este riscant să se vorbească de stabilitate în abstracție de orice determinism contextual, deoarece personalitatea nu există decât în relație. O astfel de stabilitate acontextuală ar fi mai curând expresia patologică a rigidității comportamentale. Stabilitatea personalității reprezintă un pattern coerent de covariație între modul de reprezentare a solicitărilor situaționale și comportamentele performate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Endler & D. Magnusson (Eds.), Interactional Psychology and Personality, Hemisphere Publishing Washington, pp. 30-57. Averill, J.R. (1973), „The disposition of psychological disposition”, Journal of Experimental Research in Personality, nr. 6, pp. 275-282. Bandura, A (1983) „Temporary dynamics and decomposition of reciprocal determinism: A replay to Phillips and Orton”, Psychological Review, nr. 90, pp. 166-170. Bandura, A. (1969), Principles of behavior modification, Holt, Rinehart & Winston, New York. Bem, D.J. & Allen, A. (1974), „On predicting some of the people some ofthe time: The search for
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
elimina acest spațiu (nestatal) al forței de muncă nesalarizate. Vezi Hahn, „Hunting, Fishing, and Foraging: Common Rights and Class Relations in the Post-Bellum South”, Radical History Review, nr. 26, 1982, pp. 37-64. Pentru ca lucrurile să nu pară marcate de un determinism geografic, aș dori să subliniez faptul că factorul uman joacă un rol important În crearea și conservarea unui spațiu nestatal. La limită, chiar și unele porțiuni din marile orașe pot deveni astfel de spații, dacă statul renunță În mare parte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cut) de James B. Conant, chimist, c) ,,o teorie poate fi detronat) doar de o altă mai bun)” (1947, p. 48). La fel e și opinia împ)rt)sit) de John Rader Platt, fizician, conform c)reia ,,presiunea exercitat) de determinismul științific își pierde din amploare și din sigurant), pe m)sur) ce ne apropiem de marile sinteze unitare. Pentru c) ele nu sunt simple descoperiri. Ele sunt și creații artistice, pe care și-au pus amprenta priceperea și stilul unei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Simplitatea relațiilor într-o lume bipolar), și presiunile puternice care sunt generate fac că cele dou) mari puteri s) fie conservatoare. Cu toate acestea, structura nu poate în nici un caz, s) explice orice. Spun această din nou, deoarece acuzația de determinism structural este ușor de adus. Pentru a explica rezultatele, trebuie observate capabilit)țile, acțiunile și interacțiunile statelor, precum și structura sistemelor lor. Statele înarmate cu arme nucleare s-ar putea s) aib) motivații mai puternice s) evite r)zboiul, decat statele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Consiliului Ziariștilor din România, responsabil al Centrului Român al Asociației Internaționale a Criticilor Literari începând cu 1971 și membru în comitetul executiv al acesteia. Formația lui I. a fost marcată de critica deterministă, pozitivistă și marxistă, dar și de modelul determinismului mai suplu al lui G. Ibrăileanu - profesor admirat de tânărul comentator literar -, ca și de înclinația acestuia către ideologia literară. Un alt model este G. Călinescu, teoreticianul criticii creatoare, dar și autorul Istoriei literaturii române de la origini până în prezent din
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianism”, de pe poziții declarat antitradiționaliste: „Atitudinea aceasta nu se caracterizează prin arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă, la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
află în joc și atunci când ea spune adevărul. Cunoașterea reprezintă, potrivit marxismului, produsul acestor forțe, nu o reflectare a obiectului ei43. Mitul regenerează și justifică acolo unde știința doar explică 44. Și nu oricum: față de explicația științifică, animată de un determinism fragmentar, cea susținută de mit este funciarmente teleologică 45, o singură cauză fiind responsabilă pentru milenii de istorie. Coroborat cu fetișizarea marxistă a progresului, „mitul Vârstei de Aur“ ieșea din illo tempore și devenea universal, dar preocupat nu de originea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
străin de ființa neamului și logica istoriei. Vor urma la rând ideologiile străine, repudiate ca incompatibile cu firea neamului și ființa națională. Dacă nu a fost generat de societatea românească, atunci comunismul nu a fost nici o necesitate istorică, în sensul determinismului hegelian, ori a celui marxist. Dar societatea românească s-a metamorfozat treptat, oferind utopiei comuniste mediul prielnic dezvoltării sale, până la stadiul paroxistic. Evoluția lentă a procesului de modernizare pe verticală a societății românești; opoziția, vehementă adesea, față de prețul plătit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prin prisma unei lumi care nu mai există, adaptările noastre sînt, deseori, compromisuri imperfecte și așa ne putem Învăța corpurile să se adapteze mai eficient. Este un concept radical. Concepția majorității În legătură cu ce pot face este legată de noțiunea de determinism genetic. „Este ceva moștenit”. „SÎnt ceea ce sînt datorită genelor mele”. Însă ceea ce descoperim este faptul că același ADN se poate exprima În mai multe moduri. Genele noastre reacționează la mediu și energiile trupului reprezintă legătura cea mai solidă cu acest
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
lui Humboldt 2, inferând o consecință firească a modului cum lingvistul s-a raportat, În cele din urmă, la doctrina maestrului său filosofic Kant. Din moment ce schemele transcendentale kantiene au fost Înlocuite de conținuturile limbilor istorice 1, e firesc ca atât determinismul specific fenomenalității, cât și gradul libertății noastre În raport cu lumea să fie comensurabile cu limbajul. Entuziasmul deloc ascuns al comentatorilor humboldtieni În privința indiscutabilului pas Înainte săvârșit odată cu răsturnarea și doctrina relativității lingvistice - În direcția eliberării noastre de concepția naiv-obiectivistă asupra realului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literare, a mai colaborat la „Românul”, „Săptămâna ilustrată”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Adevărul”, „Evenimentul literar”, „Almanahul social-democrat”, „Gazeta săteanului”. În critica și estetica românească, D.-G. aduce, pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune asupra artei și literaturii. Deși a adoptat de la început o atitudine polemică față de Titu Maiorescu și orientarea junimistă, criticul a avut în
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
scrisului se înscriu în coordonatele doctrinei maioresciene privitoare la progres și adevăr. Conservator în politică, M. este tradiționalist și academizant în gândire, adversar tenace al formelor fără fond, etnicist în sens maiorescian. Adept al evoluționismului organic, aplică tezele pozitivismului și determinismului, cărora le adaugă principiile cauzalității și interdependenței. Respinge ideea de influență, recunoscându-i menirea numai în măsura în care este reclamată de nevoia de afirmare a fondului primar, autohton. Progresul poporului român, al spiritualității sale nu este posibil decât prin valorificarea substanței specifice
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
ca și studiile apărute în volum - Influența luminii asupra vieții (1871), Câteva din siluetele epocei (1874), Industria și rezbelul (1878), Introducere la psihofizică (1892) ș.a. - dezvăluie un gânditor materialist, adept, într-o măsură, al pozitivismului lui Aug. Comte și al determinismului lui H. Taine. Era un bun cunoscător al mișcării filosofice și științifice europene, pasionat de fiecare nouă descoperire, pe care urmărea să o integreze într-o explicație materialistă a fenomenelor naturii. S-a sinucis la începutul verii anului 1899. Gazetar
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
umaniste. Reluat, în secolul XX, tocmai de Einstein prin celebra formulă că „Dumnezeu nu joacă zaruri”, pe care o opunea mecanicii cuantice, bazată pe calculul probabilistic, o abordare foarte asemănătoare, în principiile sale, cu paradigma economică a „valorii marginale” opusă determinismului ricardian. Prețurile de vânzare a multor întreprinderi industriale foste socialiste au fost de multe ori sub valoarea materialelor înglobate în ele și au existat suficiente cazuri de companii vândute unor „investitori” pentru sume mai mici decât prețul obținut prin vânzarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]